11 noiembrie 2024, ora 08:38

Andrei Spînu se retrage din Guvernul Republicii Moldova și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Anunțul a fost făcut într-o postare pe Facebook. Spînu a declarat că, deși a fost ținta unor atacuri repetate fără dovezi, a lucrat în interesul țării și consideră că decizia sa de retragere va permite o mai mare concentrare asupra problemelor importante pentru Moldova.

„Prieteni, în ultimii ani, mi-am asumat responsabilități complicate pentru ca țara noastră să reușească. Acum, mai mult ca niciodată, știu că Moldova s-a mișcat în direcția care trebuie. Nu ne mai șantajează nimeni cu resurse energetice, infrastructura (drumuri, poduri, apeducte etc) se construiește mai mult ca niciodată, iar localitățile noastre primesc fonduri necesare pentru dezvoltare prin Programul Național Satul European.

În toată această perioadă, am fost supus unei campanii nedrepte de defăimare. Aproape zilnic am fost atacat fără să se prezinte probe. Eu, am continuat să-mi fac treaba în interesul țării noastre. Sunt cu inima împăcată. Știu ce las în urmă și știu că nimeni nu va putea prezenta niciun argument împotriva integrității acțiunilor mele.

Începând de azi, mă retrag din Guvernul Republicii Moldova și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre.

Sunt multe de făcut, dar justiția rămâne prioritatea zero. Atât timp cât în spațiu public se vor discuta subiecte false, grupurile criminale organizate, corupții și cei care reprezintă interesele străine ale altor state își vor duce la bun sfârșit planurile. Am văzut acest lucru la alegerile din această toamnă”, a scris ministrul.

La final, Andrei Spînu a mulțumit colegilor săi și celor care l-au susținut, exprimându-și recunoștința pentru parteneriatele construite și proiectele realizate împreună.

„Deocamdată, responsabilii de la Guvern nu au comentat demisia ministrului, iar premierul a promis să anunțe remanierile guvernamentale în cursul acestei săptămâni”, au declarat reprezentanții Executivului, pentru TV8.

TV8.md amintește că Andrei Spînu a fost ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița, iar în Guvernul Recean a ajuns în iulie 2023, după demisia Liliei Dabija.

16 iulie 2025, ora 22:55

Este oficial. Fugarii Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, Victoria Furtună, Alexei Lungu dar și alte 19 persoane afiliate lui Șor nu vor mai putea călători în statele membre ale Uniunii Europene. Ieri, miniștrii de Externe ai UE au ajuns la un acord privind includerea acestora pe lista de sancțiuni europene, decizia fiind publicată și monitorul oficial. În replică Furtună a declarat ca va contesta hotărârea, iar Lungu s-a amuzat pe seama acesteia.

În decizia Consiliului Europei se arată că sancțiunile vizează apropiați de ai lui Ilan Șor, oligarhul fugar aflat deja pe lista sancțiunilor UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor și pentru incitare la violență. Este vorba despre Alexandru Beșchieru – liderul Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Natalia Parasca, președinta partidului „Renaștere”, Vadim Grozavu, liderul blocului „Victorie”, dar și Alexei Lungu – liderul partidului Șansa pe care decizia autorităților europene l-a amuzat.

„Am văzut și eu lista, m-am regăsit și eu, sincer îmi vine să râd, nu am un alt sentiment. Dacă la ziua de astăzi Europa înseamnă să impui sancțiuni împotriva unor cetățeni, cred că vorbim despre o Europă care merge pe cale de dispariție”, a menționat liderul partidului Șansa, Alexei Lungu.

În lista neagra a uniunii europene a fost inclusă și Victoria Furtună – lidera partidului Moldova Mare.

„Noi vom contesta Decizia Consiliului UE 2025/1435 din 15 iulie 2025 la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Mai ales că la nivelul Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a modelat o practică unitară privitoare la aplicarea abuzivă a sancțiunilor față de politicienii moldoveni, pe baza zvonurilor din presa de buzunar a regimului, cu scopul de a-i aservi politic”, a scris Furtună pe pagina sa de Facebook. 

În listă mai sunt incluși și fugarii Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan carte au fost condamnați, în martie, la 12 și respectiv, șase ani de închisoare cu executare, pentru finanțare ilegală a partidelor politice. Ambii au dispărut încă înainte de pronunțarea deciziei, iar autoritățile presupun că s-ar ascunde în regiunea transnistreană. UE a menționat în lista sa și 3 entități, printre care și blocul Victoria.

„Au fost sancționați A7, o companie cu conexiuni la Moscova, blocul Victoria, creat de Ilan Șor care este implicat în dezinformare și manipulare electorală și un Centru Cultural sprijinit de către Kremlin pentru a fi un instrument de interferență în alegeri. În total sunt 23 de persoane și cinci entități care acum sunt sancționate de UE”.

Pe lista europeană a celor sancționați pentru tentative de destabilizare se aflau deja și guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, Gheorghe Cavcaliuc, entități, precum organizația „Evrazia”, folosite pentru promovarea intereselor rusești și ale lui Șor, în Republica Moldova, dar și alții. Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene. Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Ultimii doi au pierdut. Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024 sub pretextul că UE nu a fost suficient de explicită privind motivele impunerii sancțiunilor, dar UE le-a reînnoit între timp.