13 noiembrie 2024, ora 18:00

Se majorează, se indexează, dar tot nu de ajuns pentru un trai decent. Pensia este un sistem de protecție socială destul de recent. De exemplu, cel din Moldova are mai puțin de 80 de ani. Conform standardelor internaționale, pentru ca un pensionar să aibă un trai decent, statul trebuie să-i asigure o pensie egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie. Or, ponderea pensiei din salariu, ne arată nivelul de trai al unui pensionar.

 „În Republica Moldova această pensie de peste 40% chiar, a fost doar o scurtă perioadă de 10 ani. Din 85 până în 95. Ea a crescut treptat și doar în 85 a ajuns 40%, a urcat mai sus și în perioada 90-95 a fost chiar peste 50% din salariu, dar nu de aceea că pensia era mare, dar salariul atât de tare s-a prăbușit și pensionarii comparativ cu restul au trăit tot foarte rău, dar puțin, puțin mai bine, dar tot foarte rău. S-a prăbușit și pensia și salariile tot, dar pensionarii, statul cumva îi proteja”, susține Veaceslav Ioniță.

Expertul economic afirmă că anul 2000 a fost unul de cumpănă, deoarece pensia reprezenta doar 25% din salariul mediu – insuficient pentru a acoperi nevoile zilnice. În primul mandat al guvernării comuniștilor, situația pensionarilor s-a îmbunătățit vizibil. Din 2001, pensiile au crescut anual în medie cu 21,8%, atingând în 2005 un maxim istoric de 33% din salariul mediu. În 2020, pensia reprezenta 29% din salariul mediu pe economie, iar în prezent acest indicator a ajuns la 32%.

Totuși, de ce statul nu poate asigura o pensie decentă, conform standardelor internaționale? Cauza principală este lipsa persoanelor angajate. Dacă în 1990 pentru pensia unui bătrân lucrau trei persoane, în prezent raportul este de aproape 1 la 1. Din cauza problemelor demografice, guvernul a fost nevoit să revizuiască politica de indexare.

Până în 1999, indexarea pensiei era raportată la salariu. Cu cât creștea salariu mediu, atât creștea și pensia. De exemplu, dacă salariul mediu se mărea cu 10% și pensia creștea cu 10%. Adică, odată cu creșterea bunăstării angajaților, creștea și bunăstarea pensionarilor.

Din 1999, din cauza lipse forței de muncă, această formulă nu mai putea să fie aplicată. Prin urmare, indexarea pensiei se raporta la punctul de mijloc dintre salariu și inflație. De exemplu, dacă salariul creștea cu 10%, iar inflația cu 4%, atunci pensia se indexa cu 7%. Drept rezultat: un pensionar o ducea mai greu decât un angajat.

„Dacă un profesor a lucrat 40 de ani într-un sat, într-o școală, profesor de matematică și a ieșit la pensie,  peste 13 ani un coleg de-a său mai tânăr, care tot a lucrat în aceeași școală, profesor de matematică și a predat aceleași obiecte, aceiași și a ieșit la pensie. Pensia celui care a ieșit 13 ani în urmă este de două ori mai mică decât pensia celui care a ieșit acuma”, spune Ioniță.

În 2017, nici această formulă nu mai era sustenabilă, de aceea s-a decis indexarea pensiei doar în raport cu inflația. În aceste condiții, bunăstarea pensionarului rămânea constantă. 

Adică, dacă în 2017, un pensionar își permitea doar 2 kg de carne pe lună, în 2024, își va permite tot 2 kg, nici mai mult nici mai puțin.

Dar, realitățile economice au arătat că în situații de criză profundă, guvernarea nu-și poate menține acest angajament. De exemplu în anul 2022, când inflația a atins vârful de 34,7%, pensiile au fost indexate cu doar 15%, din lipsă de fonduri. Chiar și așa, guvernul este obligat să ia bani de la buget pentru a menține sustenabil sistemul de pensii.

„Noi suntem acuma nevoiți să luăm bani din bugetul de stat, bani care ar trebui să meargă la medicină, educație, infrastructură, drumuri, dezvoltare, noi suntem forțați să luăm banii și să-i dăm la sistemul de pensii. Și din ce în ce mai mult. Și chiar luând bani, 15 miliarde, degrabă 20 miliarde de lei din bugetul de stat și dându-l la sistemul de pensionare, chiar și cu acești bani enormi, care sunt de 10 ori mai mult decât tot ce investim noi în drumuri, banii aceștia sunt prea puțini ca să putem plăti o pensie decentă”, a mai declarat expertul.

În condițiile în care statul nu poate asigura creșterea pensiei pentru toate grupurile de pensionari, acesta îi ajută pe cei mai vulnerabili. Există două metode de suport: acordarea de plăți unice și mărirea pensiei minime.

Astfel, dacă în 2021, pensia medie în Republica Moldova era de 2067 de lei,  în 2024 a ajuns la 3926 de lei – o creștere de 90%. Deși această majorare depășește inflația de 65%, Ioniță avertizează că simpla comparație între pensie și inflație nu reflectă pe deplin realitatea:

„Nu prea este corect să faci lucru acesta, așa o analiză, că structura de consum a pensionarului se deosebește de structura de consum a unui cetățean simplu. Vă dau un lucru. În mediu la noi produsele alimentare se iau 40%. Pentru cei ma săraci, pentru că vorbim de cei mai săraci, produsele alimentare ajung aproape 60%. Și atunci când tu ai produsele alimentare și pe urmă la produsele alimentare iar te iei diferit, că dacă iei legumele care este produsul de bază al pensionarului, că mai mănâncă poate pensionarul și carne și pește, dar nu atât de des. Și atunci iei pe produsele lui, vezi că aici prețul a crescut cu mult mai tare. La facturi avem facturi avem prețuri cu mult mai mari. Dacă am face o inflație a pensionarului, atunci  cred că pensionarii astăzi o duc cam cum au dus-o 5 ani în urmă”.

Câte despre prognoze, expertul susține că pensionarii cei mai săraci o vor duce puțin mai bine, iar cei cu pensii mai mari vor rămâne la același nivel.

„Pensionarii care sunt cei mai săraci, o vor duce puțin mai bine, iar la cei cu pensii mai mari, din nefericire sistemul de indexare este de o așa manieră că nu le permite creșterea bunăstării. Deci îi conservăm la nivelul care este. Aș spune așa 30-40% din pensionarii care o duc cel mai bine, dacă poți spune că un pensionar o duce bine, ei nu vor avea o creștere a bunăstării vor trăi la același nivel în următorii 5 ani. Încă vreo 20% ușurel, dar cei mai săraci, prin sistemul acesta de plăți unice, prin sistemul de pensia minimă, lor li se va crește calitatea vieții. Simplu spus dacă ei nu își permit acum să cumpere 100 grame de carne, peste un an sau doi își va permite, dar acești cei mai săraci. Aș spunea așa 40% din cei mai săraci pensionari, cu certitudine în următorii 5 ani vor trăi mai bine”, a conchis Veaceslav Ioniță. 

13 februarie 2026, ora 22:50

De la o simplă dispută pentru câțiva metri de pământ, la un conflict care dezbină două familii și pune la încercare o poveste de dragoste. Este firul narativ al filmului „HOTARUL”, cea mai nouă producție semnată de regizorii Ruslan Moroșan și Ion Borș. Inspirat din realități cunoscute în multe sate, filmul aduce pe marele ecran orgolii, tradiții și emoții puternice. Aproape două mii de spectatori au fost prezenți la premieră, iar de astăzi pelicula poate fi văzută în cinematografele din toată țara.

Ideea filmului a pornit dintr-o situație cât se poate de cunoscută în satele noastre, o dispută veche între vecini legată de hotarul dintre gospodării. De la un gard și câțiva metri de pământ, conflictul ajunge să dezbine familii și să pună la încercare relații.

„Pe lângă faptul că vrem să producem film, vrem să găsim și idei inedite cu care rezonează lumea și exact în așa o discuție în căutare ne-am amintit de un caz din copilărie despre doi vecini de ai mei care permanent se certau de la gard, de la hotar”, a menționat regizorul Ruslan Moroșan.

„Noi ne-am propus să vorbim despre hotarele fizice care se transformă în hotarele psihologice, emoționale și sperăm publicul să înțeleagă că dacă suntem uniți, multe probleme se pot rezolva din trecutul nostru și din prezentul nostru de la sine”, a subliniat regizorul Ion Borș.

Tensiunile ating apogeul în momentul în care copiii celor două familii decid să se căsătorească. De aici, orgoliile ies la suprafață, iar hotarul devine mai mult decât o simplă linie trasată pe pământ. Actorul Andrei Locoman, cel care interpretează rolul unuia dintre vecini, spune că personajul său este genul de om cu care nu ți-ai dori să intri în conflict.

„Important e să nu-mi calci hotarul, nici cel fizic, nici cel personal, depinde, dacă vii cu blândețe, el răspunde cu blândețe, dacă vii cu ceartă, respectiv ceartă o să iasă”, a subliniat actorul Andrei Locoman.

Interpreta de muzică folclorică Maria Onica a acceptat provocarea de a juca rolul viitoarei mirese, fiind pentru prima dată în fața camerei de filmat în calitate de actriță.

„Emoții, deci eu m-am bucurat enorm să fiu acolo și emoțiile au fost pozitive, desigur că pe alocuri m-am simțit stresată, vă dați seama, este debutul meu în cinematografie. Prima zi a fost așa, ca începătoare, a doua zi a fost o scenă destul de complicată pentru mine, iar a treia zi deja m-am acomodat și am intrat în rol”, a spus actrița Maria Onica.

Iar actrița Maria Bernaz a recunoscut că, în unele momente, emoțiile trăite pe platou erau atât de puternice, încât dispărea granița dintre film și realitate.

„Ion Borș venea cu niște sugestii de genul: Natalia, uite, adu-ți aminte cum l-ai petrecut pe fiul tău la Cluj, asta când ne despărțeam de fiica din film și atunci aceste chestii chiar mă făceau să-mi amintesc de acele emoții, trăiri pe care le am avut, nu știu, să expun totul în realitate”, a menționat actrița Natalia Bernaz.

Aproximativ două mii de cinefili au venit la premiera filmului și spun că observă o evoluție clară a cinematografiei noastre. 

„Sperăm că este ok, asta și așteptăm, asta și vrem, pe viitor să ne mândrim cu țara noastră, vrem să avem produsul nostru autohton”.

„Am o așteptare foarte mare, fiindcă văd în ultimul timp că lumea cinematografică merge înainte și eu foarte mult mă bucur pentru asta.” 

„Eu cred că va reda umorul nostru moldovenesc, va reda stilul nostru de viață și relațiile noastre omenești.” 

„Nu este primul film creat în Republica Moldova, eu cred că vor fi mult mai multe ocazii de azi înainte să avem posibilitatea să privim filme pe așa scene mari, unde într-adevăr a fost sold out.” 

„Cu siguranță o să fie un film foarte bun, un film unde o să ne regăsim pentru că istoria acestui film este despre noi și despre aceste garduri și când spun garduri, nu mă refer doar la construcție dar la aceste bariere între vecini”.

Noua producție, intitulată „HOTARUL”, a fost filmată timp de 28 de zile în mai multe localități din țară. Filmul este semnat de regizorii Ruslan Moroșan și Ion Borș, cunoscut pentru succesul răsunător al peliculei „Carbon”, care a stabilit mai multe recorduri naționale. Începând de astăzi, „HOTARUL” poate fi vizionat în toate cinematografele din țară. Din 19 februarie, echipa pornește într-o caravană prin localitățile din Republica Moldova, iar planurile includ proiecții în România, în mai multe state ale Uniunii Europene, dar și în Statele Unite ale Americii.