13 noiembrie 2024, ora 22:37

„Fapta bună, mult adună”, spune un proverb din popor. În fiecare an, pe 13 noiembrie, este sărbătorită Ziua Mondială a Bunătăţii, eveniment care a început cu speranţa de a creşte gradul de conştientizare cu privire la importanţa actelor de generozitate şi impactul acestora asupra oamenilor. Cât de buni se consideră unii chișinăuieni și când ultima dată au făcut o faptă bună, vă spunem în reportajul ce urmează. 

''- Dumneavoastră vă considerați un om bun? - Foarte bun. - De ce? Prin ce se manifestă bunătatea dumneavoastră? - Prin faptele bune, prin tot ce mă înconjoară. - Care a fost ultima dumneavoastră faptă bună pe care ați făcut-o și cu cât timp în urmă?- Faptele bune nu trebuie spuse, dacă ai făcut un bine, trebuie să nu răspândești, dacă ai făcut și ai spus, asta nu este un lucru bun”.

„ - Noi foarte des, ca atare, chiar și pe bătrânei pe drum îi ajutăm.- Cum îi ajutați? Povestiți-ne ultima faptă bună pe care ați făcut-o și cu cât timp în urmă a fost asta?- Financiar, adică i-am dat niște bani să-și ia un ceai, o chilă. - Cu cât timp în urmă a fost asta?- Două zile. ”

„ - Faptă bună am făcut, am ajutat bătrânei.- Cum - Financiar, cu o bucățică ceva de mâncare.”

Dacă unii chișinăuieni pe care i-am întâlnit în stradă spun că se consideră a fi oameni buni, am întâlnit și de cei care cred de departe acest fapt.

„- Vă considerați un om bun? - Nu.- De ce nu? - Păi eu mă consider cel mai păcătos om de pe pământ.”

„- Numai Domnul ne spune dacă suntem bună sau răi, - Când ultima dată ați făcut o faptă bună? - Chiar astăzi am făcut o faptă bună. - Ce ați făcut? - Am fost și am colectat o geacă de la o croitorie și am dat câteva bomboane pentru că le aveam în buzunar.”

„- De ce este greu să fii un om bun? - Deoarece eu consider că numai sfinții sunt oameni buni și restul oamenilor numai tind a fi oameni buni, de aceea nu mă consider un om bun.”

Psihologii spun că unele dintre cele mai importante surse de bunătate sunt legate și de împlinirea personală. Iar ca să fim și buni, și fericiți, nu trebuie să avem așteptări atunci când facem o faptă bună, întrucât o reacție negativă ar putea să ne dezamăgească.

„Atunci când noi suntem buni cu ceilalți, poate să reducă stresul, dă un sentiment de apartenență de grup, ne dă un sens până la urmă, că suntem ființe sociale și avem nevoie de interacțiune cu ceilalți, iar când suntem buni și mai avem și un feedback pozitiv din partea celorlalți, se activează zonele din creier care sunt responsabile de recompensă''.

În perioada sărbătorilor, atunci când există o atmosferă festivă care scade stresul și stimulează starea de fericire, oamenii au tendința să facă mai multe fapte bune, explică psihologul Maxim Orândaș. Iar odată cu era digitală a evoluat și forma în care putem face o faptă bună.

„Mai înainte, bunătatea era ceva local, ajutam un om, celălalt mă ajuta pe mine, interacționam direct cu ajutorul meu, eram bun direct și atunci asta crea și anumite norme sociale și crea anumite relații sociale. Acum, cu dezvoltarea tehnologiei pot fi mai bun cu o persoană cu care niciodată pot să nu mă întâlnesc, la o strângere de fonduri, cum ar fi să donez ceva.”

Ziua Mondială a Bunătății, cunoscută și sub numele de Ziua Mondială a Bunăvoinței, se sărbătorește în fiecare an pe data de 13 noiembrie. Aceasta a fost marcată pentru prima dată în anul 1998 și a fost înființată de Mișcarea Mondială a Bunătății. 

14 noiembrie 2024, ora 22:30

Întreprinderile deținute de stat în Republica Moldova trebuie să implementeze măsuri anticorupție mai riguroase, în conformitate cu bunele practici europene. Acestea vor reduce riscurile de corupție și vor îmbunătăți funcționarea generală a întreprinderilor deținute de stat, care sunt esențiale pentru economia țării. Cel puțin asta relevă un raport privind corupția în întreprinderile deținute de stat, prezentat astăzi de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție.

Principalele recomandări vizează numiri pe bază de merit și conform unor criterii mai riguroase la consiliile și conducerea întreprinderilor de stat, eliminarea funcționarilor publici din consiliile de administrație, alocarea mai multor resurse pentru evaluarea și verificarea declarațiilor de avere și intereselor personale ale reprezentaților conducerii de vârf a întreprinderilor de stat, elaborarea politicilor de remunerare rezonabilă a comitetelor de directori și membrilor consiliilor de administrație, dar și consolidarea normelor privind achizițiile publice ale întreprindelor care aparțin statului.

Experții străini atenționează că dacă în Republica Moldova vor continua să existe scheme de corupție în cadrul întreprinderilor deținute de stat, calea integării în Uniunea Europeană va fi dificilă. 

Autorii raportului precizează că deși în ultimii ani au fost inițiate reforme legislative, mai persistă provocări, cum ar fi aplicarea incosecventă a legilor, influențele politice și controalele interne insuficiente, din cauza cărora întreprinderile deținute de stat rămân vulnerabile în fața corupției. 

Raportul subliniază, de asemenea, provocările cu care se confruntă Agenția Proprietăți Publice, care joacă un rol-cheie în gestionarea întreprinderilor deținute de stat. 

Experții recomandă consolidarea independenței agenției și definitivarea responsabilităților de supraveghere pentru a le alinia mai bine necesităților de administrare ale întreprinderilor deținute de stat. Raportul solicită crearea unui cadru mai armonizat și transparent pentru gestionarea activelor de stat, cu delimitări mai clare a funcțiilor atribuite ministerelor de profil și APP. 

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție este o structură independentă formată din experți internaționali și naționali. Acesta are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție.