„Fapta bună, mult adună”, spune un proverb din popor. În fiecare an, pe 13 noiembrie, este sărbătorită Ziua Mondială a Bunătăţii, eveniment care a început cu speranţa de a creşte gradul de conştientizare cu privire la importanţa actelor de generozitate şi impactul acestora asupra oamenilor. Cât de buni se consideră unii chișinăuieni și când ultima dată au făcut o faptă bună, vă spunem în reportajul ce urmează.
''- Dumneavoastră vă considerați un om bun? - Foarte bun. - De ce? Prin ce se manifestă bunătatea dumneavoastră? - Prin faptele bune, prin tot ce mă înconjoară. - Care a fost ultima dumneavoastră faptă bună pe care ați făcut-o și cu cât timp în urmă?- Faptele bune nu trebuie spuse, dacă ai făcut un bine, trebuie să nu răspândești, dacă ai făcut și ai spus, asta nu este un lucru bun”.
„ - Noi foarte des, ca atare, chiar și pe bătrânei pe drum îi ajutăm.- Cum îi ajutați? Povestiți-ne ultima faptă bună pe care ați făcut-o și cu cât timp în urmă a fost asta?- Financiar, adică i-am dat niște bani să-și ia un ceai, o chilă. - Cu cât timp în urmă a fost asta?- Două zile. ”
„ - Faptă bună am făcut, am ajutat bătrânei.- Cum - Financiar, cu o bucățică ceva de mâncare.”
Dacă unii chișinăuieni pe care i-am întâlnit în stradă spun că se consideră a fi oameni buni, am întâlnit și de cei care cred de departe acest fapt.
„- Vă considerați un om bun? - Nu.- De ce nu? - Păi eu mă consider cel mai păcătos om de pe pământ.”
„- Numai Domnul ne spune dacă suntem bună sau răi, - Când ultima dată ați făcut o faptă bună? - Chiar astăzi am făcut o faptă bună. - Ce ați făcut? - Am fost și am colectat o geacă de la o croitorie și am dat câteva bomboane pentru că le aveam în buzunar.”
„- De ce este greu să fii un om bun? - Deoarece eu consider că numai sfinții sunt oameni buni și restul oamenilor numai tind a fi oameni buni, de aceea nu mă consider un om bun.”
Psihologii spun că unele dintre cele mai importante surse de bunătate sunt legate și de împlinirea personală. Iar ca să fim și buni, și fericiți, nu trebuie să avem așteptări atunci când facem o faptă bună, întrucât o reacție negativă ar putea să ne dezamăgească.
„Atunci când noi suntem buni cu ceilalți, poate să reducă stresul, dă un sentiment de apartenență de grup, ne dă un sens până la urmă, că suntem ființe sociale și avem nevoie de interacțiune cu ceilalți, iar când suntem buni și mai avem și un feedback pozitiv din partea celorlalți, se activează zonele din creier care sunt responsabile de recompensă''.
În perioada sărbătorilor, atunci când există o atmosferă festivă care scade stresul și stimulează starea de fericire, oamenii au tendința să facă mai multe fapte bune, explică psihologul Maxim Orândaș. Iar odată cu era digitală a evoluat și forma în care putem face o faptă bună.
„Mai înainte, bunătatea era ceva local, ajutam un om, celălalt mă ajuta pe mine, interacționam direct cu ajutorul meu, eram bun direct și atunci asta crea și anumite norme sociale și crea anumite relații sociale. Acum, cu dezvoltarea tehnologiei pot fi mai bun cu o persoană cu care niciodată pot să nu mă întâlnesc, la o strângere de fonduri, cum ar fi să donez ceva.”
Ziua Mondială a Bunătății, cunoscută și sub numele de Ziua Mondială a Bunăvoinței, se sărbătorește în fiecare an pe data de 13 noiembrie. Aceasta a fost marcată pentru prima dată în anul 1998 și a fost înființată de Mișcarea Mondială a Bunătății.
