Ucraina ar putea dezvolta o bombă nucleară rudimentară în câteva luni dacă Trump va retrage ajutorul militar al SUA, dezvăluie un document informativ pentru Ministerul Apărării. Totuși, Kievul a negat informațiile. Între timp, armata ucraineană este hotărâtă să mențină ocupația provinciei Kursk, în timp ce forțele Moscovei avansează pe frontul Donețk și amenință cu o nouă ofensivă în sud, relatează El Pais.

Anumite țări din Europa încearcă o realiniere strategică, pentru a continua susținerea Ucrainei în eforturile de respingere a invaziei ruse, în pofida victoriei lui Donald Trump în scrutinul prezidențial din SUA, comentează cotidianul Le Monde, notând că Polonia s-a activat, în timp ce Germania este reticentă, din cauza destrămării coaliției guvernamentale.

UPDATE Uniunea Europeană a anunţat, joi, că a finanţat, pentru prima dată, achiziţia comună de arme de către statele membre, cea mai mare parte a acestor achiziţii urmând să meargă către Ucraina, informează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Rușii devin tot mai furioși pe măsură ce află vești despre eșecurile armatei în regiunea Kursk. Câțiva bloggeri vorbesc despre informațiile false care circulă în Rusia, prin care imaginea de pe front este denaturată, notează Adevărul.

UPDATE Maiorul Magdalena Kosińska, purtătoarea de cuvânt a Diviziei 16 Mecanizate Pomerania din Polonia, a anunțat că Polonia a desfășurat tancuri K2 fabricate de Hyundai Rotem la câțiva kilometri de regiunea Kaliningrad din Rusia, relatează agenția poloneză PAP.

UPDATE Germania a avertizat terminalele de import de gaze controlate de stat să refuze orice încărcătură de gaze naturale lichefiate (GNL) provenită din Rusia, după ce a conducerea ţării a fost notificată în legătură cu un transport programat, scrie Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

UPDATE Economia rusă funcționează după un model menit să asigure în primul rând necesitățile de război, iar acest model, care menține o oarecare stabilitate în detrimentul dezvoltării, va fi întărit chiar și în cazul încheierii ostilităților din Ucraina. Prin urmare, lumea nu are decât să se pregătească pentru o confruntare de lungă durată din partea Rusiei agresive a lui Vladimir Putin, care va căuta să distrugă întregul sistem internațional bazat pe reguli, avertizează trei economiști ruși, relatează iStories.

UPDATE Ruşii se confruntă cu o explozie a preţurilor la alimente, ceea ce îi dă bătăi de cap preşedintelui Vladimir Putin, care încearcă să creeze un echilibru între ambiţiile militare ale Kremlinului şi dorinţa de stabilitate internă, transmite Bloomberg. 

UPDATE Rusia nu va numi un trimis special pentru nicio negociere cu privire la Ucraina, deoarece preşedintele Vladimir Putin „supraveghează personal” chestiunile legate de conflict. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus acest lucru după ce, ieri, postul Fox News a informat că preşedintele ales al SUA, Donald Trump, va numi un trimis special pentru negocieri.

UPDATE Un pod rutier din peninsula Crimeea s-a prăbușit miercuri, avariind liniile feroviare de sub el și afectând una din căile de aprovizionare ale trupelor ruse care luptă în Ucraina. Două persoane au fost rănite când podul de pe ruta Djankoi-Maslove s-a prăbușit, iar una dintre victime este în stare critică. Cauza incidentului încă nu a fost confirmată, relatează publicația RBC-Ucraina, citată de Newseeek.

UPDATE Organizaţii proeminente precum Come Back Alive şi Fundaţia Serhiy Prytula, condusă de cunoscuta personalitate ucraineană de televiziune cu acelaşi nume, au văzut contribuţiile scăzând cu aproximativ o cincime în 2024, relatează Bloomberg.

UPDATE Rusia revendică joi, 14 noiembrie, cucerirea satului Voznesenk, situat în apropiere de Kutahove, în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, unul dintre sectoarele frontului în care trupele sale înaintează împotriva unei armate ucrainene care se află în recul de mai multe luni, relatează AFP.

UPDATE Cel mai vechi și mai mare studio de film din Rusia, Mosfilm, a donat anul trecut armatei ruse zeci de tancuri din epoca sovietică și alte vehicule blindate, a declarat miercuri directorul general al companiei în timpul unei întâlniri cu președintele Vladimir Putin.

UPDATE Trump va numi „în curând” un emisar de pace ucrainean pentru a conduce discuțiile privind încheierea războiului cu Rusia, relatează Fox News. „Veți vedea un emisar special foarte senior, cineva cu multă credibilitate, care va avea sarcina de a găsi o rezoluție, de a ajunge la o înţelegere de pace”, a declarat una dintre surse, potrivit Mediafax.

UPDATE Ucraina încă are nevoie de sprijin şi „va putea continua să aibă încredere în sprijinul şi solidaritatea Germaniei”. Cancelarul german Olaf Scholz a spus asta, vorbind în Bundestag. Scholz şi-a reiterat în mod explicit refuzul livrării de rachete Taurus, spunând că este împotriva ideii de a ataca adânc în teritoriul Rusiei cu arme germane, potrivit Mediafax.

UPDATE PIB-ul Rusiei a crescut cu 3,1% anual, între iulie şi septembrie, dar a încetinit faţă de primele două trimestre, potrivit Rosstat, într-un context de inflație ridicată susținută de explozia ordinelor militare. Această cifră a ajuns la +5,4% în primul trimestru şi la +4,1% în al doilea. Cu toate acestea, s-a înregistrat o creştere semnificativă în trimestrul al treilea, despre care Kremlinul se laudă că a învins sancţiunile occidentale adoptate ca răzbunare pentru ofensiva de amploare împotriva Ucrainei din 2022. Mai rămân însă multe probleme: deficit grav de forță de muncă, inflație de 8,5% în octombrie. Experţii se tem, de asemenea, că unele sectoare ale economiei civile vor rămâne în urma concurenței străine. Kremlinul repetă în fiecare zi: asaltul său asupra Ucrainei va reuşi, indiferent de costurile economice şi umane, scrie Mediafax.

UPDATE Alexei Zimin, un celebru chef rus instalat de mai mulţi ani la Londra, a fost găsit mort la Belgrad, potrivit mai multor surse, printre care un mesaj postat miercuri pe contul de Instagram al Zima, restaurantul pe care el l-a co-fondat în capitala britanică, informează AFP.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat miercuri că administrația Biden face demersuri pentru a-i trimite Ucrainei cât mai mult ajutor militar posibil înainte de învestirea lui Donald Trump din luna ianuarie, transmite Forbes.

UPDATE Preşedintele Camerei SUA, Mike Johnson, i-a spus lui Marjorie Taylor Greene, în cadrul întâlnirii cu ușile închise de astăzi a parlamentarilor republicani, că nu vor mai fi trimiși bani în Ucraina. Două surse informate au raportat acest lucru pentru New York Times, notează Mediafax.

UPDATE „Atitudinea principială a Washingtonului față de problema ucraineană, și chiar față de cele europene, nu se va schimba, în sensul că Washingtonul se va strădui mereu să țină sub control tot ceea ce se întâmplă în spațiul apropiat NATO și în spațiul NATO însuși. Chiar și în Uniunea Europeană este deja același lucru ca și în NATO în plan politico-militar. Cum se va face acest lucru, cum își imaginează implementarea funcțiilor lor de control în noile condiții - acest lucru se poate face în moduri diferite. Nu voi începe să ghicesc. Dar nu am nicio îndoială că vor dori să țină aceste procese sub controlul lor", a spus ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

UPDATE Kremlinul semnalează că este gata să discute cu viitoarea administrație americană. Dar Trump ar putea considera că termenii Rusiei îl fac să pară inacceptabil de slab. De aceea, președintele american ales trebuie să facă mutarea secolului și să-l învingă pe Putin la negocieri și să-și impună sloganul ”America First” (America prima), susține expertul britanic John Lough, care dă verdictul. Trump trebuie să-și demonstreze capacitatea de a face un acord cu Putin privind Ucraina, în care să-i ofere acestuia un motiv serios de a da înapoi de la condițiile sale. Asta ar însemna ca Putin să piardă neutralitatea Ucrainei (și eventual să se mulțumească cu teritoriile ocupate în prezent), din cauza faptului că el nu poate avea un drept de veto asupra acestei probleme, iar Trump ar putea prezenta garanții de securitate solide Kievului și chiar o aderare la NATO, într-un timp scurt, potrivit Chatham House.

UPDATE Cel puțin doi civili au fost uciși și alți 28 au fost răniți în atacurile rusești de ieri din Ucraina, au anunțat autoritățile regionale. Rusia a atacat ieri capitala ucraineană Kiev cu o combinație sofisticată de rachete și drone pentru prima dată în 73 de zile. Avertizările de raid aerian au răsunat ore în șir în timp ce Rusia a vizat opt regiuni din Ucraina, lansând șase rachete balistice și de croazieră și 90 de drone, a declarat forța aeriană ucraineană. Apărarea aeriană a doborât patru rachete și 37 de drone, iar alte 47 de drone au fost oprite prin bruiaj electronic, se arată în declarație. Pagubele sunt în curs de evaluare, scrie AlephNews.

UPDATE Ucraina a dezmințit relatările din mass-media care sugerează că este „la câteva luni distanță” de dezvoltarea unei bombe nucleare, afirmând că nu are nicio intenție de a dobândi arme nucleare. Pe 13 noiembrie, Ministerul de Externe al Ucrainei a respins ferm afirmaţiile din mass-media potrivit cărora Kievul ar dezvolta arme nucleare, scrie The Kyiv Independent. Această negare vine ca răspuns la un raport publicat de The Times, care sugera că Ucraina ar putea dezvolta o bombă nucleară rudimentară „în câteva luni” în cazul întreruperii ajutorului american, folosind plutoniu şi o tehnologie similară cu cea a bombei de la Nagasaki din al Doilea Război Mondial, notează Mediafax.

UPDATE Elon Musk, noul consilier al lui Donald Trump, s-a enervat miercuri pe un înalt oficial NATO care i-a pus la îndoială gestionarea rețelei sociale X în timp ce discuta despre problema dezinformării, scrie AFP.

UPDATE „Importul crescut de gaze rusești, vândut sub oricare dintre etichete, că vin ele din Yamal, Azerbaidjan, Turkmenistan, molecula este tot rusească și nu va diversifica piețele europene. Și gazele care intră în România în mare parte sunt probabil de această sorginte”, a subliniat o expertă citată de Hotnews. 

UPDATE Opozantul rus Ilia Iașin, unul din prizonierii eliberați de Rusia într-un schimb istoric cu Occidentul, spune că vrea terminarea războiului din Ucraina și demisia lui Putin, precizând că își dorește să se întoarcă în țară, potrivit ziarului rus The Moscow Times.

UPDATE Rusia a desfășurat până la 200 de instructori militari în Guineea Ecuatorială în ultimele săptămâni pentru a proteja președinția, au declarat surse pentru Reuters, arătând că Moscova își extinde amprenta în Africa de Vest în ciuda unei înfrângeri recente în Mali, potrivit AlephNews.

UPDATE Mai multe explozii s-a auzit în oraşul ucrainean Harkiv, în noaptea de miercuri spre joi, pe fondul unui atac rusesc cu bombe aeriene ghidate. Atacul a fost confirmat de către primarul oraşului, Ihor Terehov. Exploziile s-au auzit în jurul orei 03:40, primarul menționând pe Telegram că armata rusă atacă atât Harkivul, cât şi suburbiile. Anterior, Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că au înregistrat activități ale aviației tactice rusești în zona de est. Armata ucraineană a avertizat că ruşii ar putea lansa lovituri aeriene asupra teritoriilor din prima linie a frontului, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele american Joe Biden va discuta cu omologul său chinez, Xi Jinping, pe marginea Summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din Lima, Peru, pe 16 noiembrie, conform anunțului Casei Albe. Această întâlnire ar putea fi ultima lor ca președinți, deoarece Biden va fi înlocuit de preşedintele ales, Donald Trump, în ianuarie 2025. În centrul discuțiilor se află sprijinul Chinei pentru Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Biden intenţionează să-şi exprime „profunda îngrijorare” faţă de acest sprijin, inclusiv faţă de implicarea Coreei de Nord, care a trimis 10.000 de soldaţi ce participă la operațiuni de luptă alături de trupele ruse în regiunea Kursk, scrie Mediafax.

UPDATE Conform ultimului raport al Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, Rusia a pierdut 716.070 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale, la 24 februarie 2022. Printre aceste pierderi, se numără 1.690 de victime în ultima zi. Raportul mai menţionează că Rusia a pierdut 9.319 tancuri, 18.947 de vehicule blindate de luptă, 29.090 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 20.472 de sisteme de artilerie, 1.252 de sisteme de lansatoare multiple de rachete, 997 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 329 de elicoptere, 18.852 de drone, 28 de nave şi bărci, şi un submarin, potrivit Mediafax.

Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi, 26 februarie, folosind drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Mai multe regiuni, printre care capitala Kiev, Harkov sau Zaporojie au fost ținta atacurilor rusești. Cele mai multe victime s-au înregistrat la Harkiv – 16, inclusiv doi copii. De asemenea, au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și case particulare. La Kiev, a fost avariat un bloc de locuințe cu două etaje, a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat într-un raport că Kremlinul ar putea provoca un incident nuclear în Ucraina, într-o tentativă de a devia atenția de la lipsa progreselor pe câmpul de luptă. Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Între timp, la Geneva au loc noi discuții cu privire la războiul din Ucraina. Însă este vorba doar de o întâlnire bilaterală între delegațiile Washingtonului și Kievului. 

UPDATE Președintele Ucrainei a spus, într-un interviu pentru Fox News că Rusia încearcă "să se joace cu preşedintele Statelor Unite" şi să tragă de timp în eforturile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului. Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să tergiverseze discuţiile, pentru a evita să facă concesii. "Ei încearcă să se joace cu preşedintele Statelor Unite", a avertizat acesta. Întrebat dacă el crede că Vladimir Putin face un fel de joc, Zelenski a răspuns: "Da, cred că da. Da. El trebuie să amâne orice fel de negocieri", scrie Spotmedia.

UPDATE Duma de Stat a aprobat, în a doua şi în a treia lectură, un proiect de lege care interzice extrădarea străinilor care au servit sub contract în cadrul forţelor armate ale Rusiei către alte ţări pentru urmărire penală, informează joi agenţia rusă de presă TASS, potrivit Agerpres.

UPDATE Mulți ruși încearcă să ignore războiul declanșat acum patru ani, dar e din ce în ce mai greu să mai facă asta. Nu există niciun semn al unei prăbușiri iminente, politice sau economice. Dar nici regimul represiv al lui Vladimir Putin nu poate ascunde numeroasele moduri în care războiul afectează viața de zi cu zi, scrie The Economist.

UPDATE Șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a avertizat joi că „ordinea internațională se zdruncină din temelii” și a vorbit despre miza geopolitică a războiului din Ucraina, transmite AFP. 

UPDATE România, Estonia, Letonia şi Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii noastre în această regiune, a declarat joi, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea conferinţei la nivel înalt pentru lansarea Instrumentului EastInvest, iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

UPDATE Rusia a transmis joi Regatului Unit că trimiterea unor trupe britanice în Ucraina ar prelungi războiul, nu l-ar încheia, reiterând că se opune oricărei prezențe militare occidentale în această țară, relatează Reuters.

UPDATE Ambasadorii trimiși de Donald Trump în Europa, de regulă asociați și donatori politici, au misiunea clară de a fi cât mai agresivi, constată POLITICO. Un fost ambasador american spune că este pentru prima dată când SUA fac diplomație fără diplomați.

UPDATE Rusia a trimis Ucrainei rămăşiţele pământeşti a 1.000 de soldaţi ucraineni şi a primit în schimb cadavrele a 35 de soldaţi ruşi, a declarat joi un consilier al Kremlinului, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Președintele Ucrainei respinge acuzațiile Kremlinului privind presupuse planuri nucleare și afirmă că Moscova încearcă să distragă atenția de la eșecurile de pe front. Afirmațiile Rusiei au fost negate de Ucraina, Marea Britanie și Franța.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat joi că incidentul din largul Cubei în care a fost implicată o barcă rapidă înmatriculată în Florida a fost „o provocare agresivă din partea Statelor Unite” menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict, a relatat agenția de presă de stat TASS. 

UPDATE Kremlinul afirmă că o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski nu este oportună în prezent, invocând poziția Kievului privind războiul. Moscova recunoaște că problema teritorială rămâne cel mai dificil obstacol în negocierile de pace, scrie newsweek.

UPDATE O convorbire telefonică purtată miercuri între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost descrisă de trei surse citate de Axios drept „foarte prietenoasă și pozitivă”. Discuția are loc într-un moment cheie pentru negocierile de pace, liderul de la Casa Albă reiterându-și dorința ca războiul să se încheie cât mai rapid. Potrivit surselor, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că doar liderul american îl poate convinge pe președintele rus Vladimir Putin să oprească conflictul. Trump a răspuns că războiul durează de prea mult timp și că și-ar dori o încheiere chiar într-o lună. Casa Albă nu a comentat oficial informațiile, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care noul Consiliu de Pace propus de președintele american Donald Trump ar putea funcționa alături de Organizația Națiunilor Unite și de Consiliul de Securitate al ONU, scrie Reuters.

UPDATE Distrugerea țintită a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armata lui Putin prin atacuri aeriene masive și regulate a obligat țările vecine cu Rusia să își protejeze propriile centrale și rețele electrice. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au primit 113 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru noi măsuri defensive, inclusiv bariere fizice, trupe și capacități de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, tehnologii de bruiaj al semnalelor pentru a preveni atacurile cu drone și echipe de reparații de urgență. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană a alocat fonduri în astfel de scopuri, relatează Politico.

UPDATE Preşedintele rus, Vladimir Putin și omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, vor participa joi la un dineu de lucru, împreună cu delegațiile Consiliului Suprem de Stat al Uniunii Rusia-Belarus – a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, în cadrul unui briefing.

UPDATE Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, înaintea unei alte întâlniri între reprezentanții ucraineni și americani, așteptată la Geneva, pentru a pregăti discuții trilaterale suplimentare cu Rusia, scrie Mediafax. „Ne-ați auzit spunând ceva despre termene limită? (…) Nu avem termene limită, avem doar sarcini (…). Le îndeplinim”, a spus Lavrov, citat de agenția de știri de stat TASS. Negociatorii ucraineni și ruși au călătorit joi la Geneva pentru întâlniri separate cu trimisii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Le Figaro.

UPDATE O nouă metodă de trecere ilegală a frontierei a fost descoperită la granița dintre Polonia și Belarus. Autoritățile poloneze spun că migranții au fost trimiși prin tuneluri subterane săpate pe sub gardul de frontieră, într-o operațiune pe care o leagă de Moscova. Investigația The Telegraph susține că Rusia ar folosi această tactică drept parte a unui „război hibrid” împotriva Occidentului.

UPDATE Donald Trump și Volodimir Zelenski sunt invitați să vină la București, la Summit-ul B9+ din 13 mai. Dacă Trump nu va fi prezent, el va fi înlocuit de secretarul de stat Marc Rubio, notează NewsWeek.

UPDATE Imagini ale resturilor rămase după lovituri ale Rusiei asupra Ucrainei constituie indicii puternice că Moscova a folosit o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare l-a determinat pe preşedintele american Donald Trump să nu reînnoiască tratatul nuclear cunoscut ca New START, consemnează joi Reuters.

UPDATE Guvernul elvețian a anunțat miercuri viitoarea interdicție totală a achiziționării și importului de gaz natural lichefiat rusesc, aliniindu-se astfel la cel mai recent pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, transmite AFP. 

UPDATE Nouă moldoveni vor rămâne fără cetățenia Republicii Moldova după ce ar fi săvârșit fapte grave contra intereselor țării. Ieri, șefa statului a semnat un decret în acest sens. Este vorba despre persoane care dețin diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale din regiunea transnistreană. Două dintre acestea ar fi luptat de partea separatiștilor în războiul de pe Nistru din anul 1992. Unul este născut în Federația Rusă, iar ceilalți opt sunt din Moldova. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Într-un comunicat al Președinției se spune că aceștia ar fi comis fapte în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Ani la rând, așa-numitele autorități de la Tiraspol și-au arătat afilierea față de politicile proruse, asta deși rușii nu au investit niciun leu în dezvoltarea regiunii.

UPDATE „Kremlinul ar putea planifica să dea vina pe Ucraina pentru un incident radiologic generat de Rusia în Ucraina”, a declarat think tank-ul american ISW, afirmând că Moscova vede acest lucru ca pe un instrument „pentru a convinge Occidentul să abandoneze Ucraina sau ca pe o nouă încercare de a frânge voința ucrainenilor de a continua să reziste”. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raport.

UPDATE Franța a ripostat joi la ceea ce a numit acuzații nefondate ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar urmări obținerea unei arme nucleare sau a unei bombe „murdare” cu ajutorul Londrei sau al Parisului, calificând afirmațiile drept cel mai recent exemplu de dezinformare rusească. Într-o declarație publicată la împlinirea a patru ani de la începutul războiului, serviciul rus de informații externe SVR a afirmat că Marea Britanie și Franța cred că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile dacă ar deține „o bombă nucleară sau cel puțin o așa-numită «bombă murdară»”. SVR nu a prezentat dovezi documentare care să susțină această afirmație, scrie Rador.

UPDATE Zeci de kilometri de drumuri de pe teritoriul Ucrainei sunt protejați cu plasă antidrone, a declarat pentru Agerpres șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii, Serhii Suhomlin. Spre exemplu, șoseaua de centură a orașului Harkov, dar și drumul de la Izium la Kramatorsk dispun de un astfel de sistem de protecție. "Se montează zeci și zeci de kilometri de plasă anti-drone", a precizat Suhomlin. Oficialul a menționat că bugetul anual pentru întreținerea acestora este de doar 100 de milioane de euro, în condițiile în care nevoile ar fi de peste două miliarde de euro.

UPDATE Numărul confirmat al militarilor ruși uciși în Ucraina a depășit 200.000, a anunțat grupul de cercetare Mediazona, citând rezultatele unui nou sondaj. Grupul a confirmat toate pierderile militare ale Rusiei folosind date comparate din certificate de deces, morminte geolocalizate, liste din unități, actualizări de pe rețelele sociale, anunțuri funerare, înregistrări ale cimitirelor și necrologuri. Miercuri la prânz, numărul total al rușilor uciși pe front se ridica la 200.186 de bărbați, dar numărul real al pierderilor ar putea fi mult mai mare, a menționat grupul. Guvernul rus nu a mai publicat cifre oficiale actualizate privind victimele militare din Ucraina din septembrie 2022, când ministerul Apărării a anunțat că 5.937 de soldați ruși au fost uciși, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rustem Umierov, șeful delegației ucrainene de negociere, va purta astăzi discuții cu echipa americană la Geneva. El a făcut acest anunț într-o conversație pe WhatsApp cu reporterii, notează Sky News. Potrivit sursei citate, Zelenski a afirmat că discuțiile dintre cele două echipe se vor concentra pe un „pachet de prosperitate” și cooperare economică.

UPDATE Polonia îşi va creşte anul acesta cheltuielile pentru apărare la 4,8% din Produsul Intern Brut, a declarat joi ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, într-un discurs politic în parlamentul de la Varşovia, informează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Şeful Direcției Comunicare din cadrul Forțele Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de miercuri spre joi, apărarea antiaeriană a ţării a distrus toate rachetele de croazieră și rachetele aer-sol Kh-101 și Kh-59 lansate de armata Rusiei. Potrivit acestuia, bombardarea orașelor și a infrastructurii critice ucrainene a devenit o practică recurentă. Acesta este deja al șaptelea atac de amploare de la începutul lunii. Ihnat a subliniat că intensitatea loviturilor din februarie este de două ori mai mare decât în decembrie și ianuarie. În cadrul ultimului val de lovituri, au fost înregistrate 459 de mijloace de atac aerian. Totodată, sistemele de apărare antiaeriană au obținut un rezultat de 100% în interceptarea rachetelor de croazieră Kh-101 și a rachetelor aer-sol Kh-59 – potrivit lui Ihnat. Oficialul a adăugat că experiența acumulată de Ucraina în doborârea rachetelor și dronelor rusești reprezintă o expertiză valoroasă pentru partenerii occidentali, notează Rador.

UPDATE Au contraatacat și ucrainenii. Forțele Speciale ale armatei au reușit să distrugă un lansator de rachete S-400 și un sistem Panțir în Crimeea ocupată ilegal de Rusia. Cele două sisteme de armament se numără printre cel mai redutabile din arsenalul antiaerian al armatei ruse.

UPDATE Primarul Vitalii Kliciko a anunțat pagube în trei districte ale orașului: Darnytskyi, Holosiivskii și Pecherskii. În districtul Darnytskyi, resturile căzute au provocat o undă de șoc care a avariat ferestrele și ușile unui apartament situat la primul etaj al unei clădiri cu nouă etaje. În Holosiivskyi, garajele au luat foc, iar în Pecerskii o casă privată a fost cuprinsă de flăcări. Toate incendiile au fost stinse, iar autoritățile nu au raportat victime în capitală.

UPDATE Orașul Harkov a fost atacat cu 17 drone și două rachete, fiind înregistrate pagube în patru districte. În Kyivskyi și Shevchenkivskyi au fost avariate blocuri de locuințe și case private, liniile electrice aeriene au fost distruse, iar o conductă de gaz a fost avariată. În Saltivskyi, o casă privată a fost distrusă, iar în Slobidskyi o altă locuință a fost complet distrusă, izbucnind un incendiu. Un atac a lovit inclusiv Parcul Central al orașului. Autoritățile locale au anunțat că nouă persoane au fost rănite în Harkov. Incluzând victimele bombardamentelor din satul Rai-Olenivka, numărul total al răniților a ajuns la 14, printre care și un copil.

UPDATE În Krivoi Rog au fost avariate un bloc de cinci etaje, o unitate de pompieri și un automobil, iar două persoane au fost rănite, a declarat șeful administrației militare regionale Dnepropetrovsk. La Zaporojie, o persoană a fost rănită, iar într-un bloc de locuințe au ars apartamentele de la etajele 7 și 8.

UPDATE Potrivit Forțele Aeriene Ucrainene, un număr mare de drone au fost detectate deasupra teritoriului ucrainean imediat după ora 01:00. La ora 03:52, Rusia a lansat inclusiv rachete balistice spre capitala Kiev și spre orașul Harkov. În cursul nopții, bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160 au decolat pentru a lansa rachete de croazieră. Până la ora 05:25, rachetele au intrat în spațiul aerian ucrainean, având ca principală direcție capitala, scrie KievPost.com.