Războiul din Ucraina a ajuns în ziua cu numărul 1000 de la invazia la scară largă a Rusiei. „De 1.000 de zile, Forţele Armate ale Ucrainei se confruntă cu inamicii pe linia frontului, care se întinde pe mai mult de 1.000 de kilometri”, a declarat comandantul-şef Oleksandr Sîrski pe 19 noiembrie, în ziua 1.000 a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Kievul a afirmat cu această ocazie că nu se va preda „niciodată", în pofida profundelor dificultăţi cu care se confruntă pe câmpul de luptă şi a incertitudinii în ceea ce priveşte continuarea sprijinului american.

Între timp, Kievul a lovit pentru prima oară o țintă din Rusia cu o rachetă ATACMS americană, ca să marcheze 1.000 de zile de război, fapt confirmat de Moscova. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat online deputaţilor europeni reuniţi marţi într-o sesiune plenară specială, ocazionată de împlinirea a 1000 de zile de la invazia Rusiei în ţara sa, avertizând despre implicarea Coreei de Nord în conflict. Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care se aprobă o doctrină nucleară actualizată. Documentul precizează că decizia de a folosi arme nucleare este luată de președintele Rusiei.

UPDATE Bursele la nivel mondial au început să scadă în contextul în care investitorii vând din acţiuni pentru a se refugia în active sigure după cele mai recente mişcări de pe scena internaţională – modificarea doctrinei nucleare a Rusiei de către preşedintele Putin şi atacul Ucrainei cu rachete americane, prima utilizare de către Kiev a unor astfel de arme produse în SUA, scrie Mediafax.

UPDATE Operațiunea de supraveghere a generalului-colonel Aleksandr Romanciuk, 65 de a ni, a durat mai mult de un an și jumătate și a oferit informații despre planurile inamicului, locația forțelor sale și mijloacele de recunoaștere, susține Centrul de Rezistență Națională din Ucraina, citat de radiodifuzorul public TSN. Hackerii au aflat și detalii intime despre ilustrul general rus, care a comandat forțele Moscovei pe direcția Zaporojie, estul Ucrainei.

UPDATE Rusia a intensificat atacurile hibride asupra Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice, generând riscuri ”semnificative” în materie de securitate, avertizează Germania, Franța, Marea Britanie, Spania și Polonia, pledând pentru consolidarea măsurilor de apărare, scrie Gândul.

UPDATE Ucraina ar fi folosit deja rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva unei ținte militare ruse în noaptea de luni spre marți, 19 noiembrie. Moscova susține că sistemele sale de apărare aeriană au doborât sau deteriorat toate cele 6 rachete lansate de Kiev. Între timp, pe internet au apărut imagini neconfirmate în care s-ar prezenta prima lovitură a ucrainenilor cu o astfel de armă.

UPDATE Kremlinul a afirmat marţi, în cea de-a 1000-a zi a ofensivei sale la scară mare împotriva Ucrainei vecine, că armata sa va învinge forţele Kievului, aflate în dificultate în mai multe sectoare ale frontului în faţa unor trupe ruse care avansează de mai multe luni, informează AFP.

UPDATE „Stalker 2: Heart of Chornobyl”, unul dintre cele mai așteptate jocuri din 2024, care va fi lansat pe 20 noiembrie, ar putea fi interzis în Rusia pe motiv că „justifică terorismul”, relatează Daily Star și agenția rusă de stat RIA Novosti.

UPDATE Parlamentul Ucrainei a aprobat marți bugetul de stat pentru 2025, canalizând mai multe fonduri pentru eforturile de apărare ale Kievului, în ziua în care invazia pe scară largă a Rusiei a ajuns la cea de-a 1000-a zi, relatează Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a primit de două ori ovaţii în picioare din partea deputaţilor europeni în timpul alocuţiunii sale prin care a marcat cele 1.000 de zile de război. Dar nu toţi deputaţii europeni au fost prezenţi.

UPDATE Zelenski a făcut apelul său obişnuit pentru mai multe sancţiuni împotriva regimului de la Moscova şi pentru eliberarea de fonduri şi active rusești confiscate de ţările europene. „Putin nu preţuieşte oamenii sau regulile. El preţuieşte doar banii şi puterea. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să i le luăm pentru a restabili pacea”, a pledat Zelenski.

UPDATE În legătură cu producția de arme, Zelenski a declarat că a instruit reprezentanții industriei de apărare să producă, anul viitor, cel puțin 30 de mii de drone cu rază lungă de acțiune și cel puțin 3.000 de rachete de croazieră. El a punctat că, în 2024, în țară au fost fabricate peste 2,5 milioane de obuze și piese de muniție pentru mortiere, cu calibre de la 60 până la 155 mm. “În timp ce întreaga lume așteaptă un miracol de la Trump, cu voia lui Dumnezeu, noi ar trebui să ne apucăm de treabă”, a încheiat președintele, scrie Biziday.

UPDATE Volodimir Zelenski a susținut un discurs în fața parlamentarilor, pentru a marca cele o mie de zile scurse de când Ucraina a fost invadată de Rusia. El s-a referit la creșterea capacității de producție de drone și rachete, dar a făcut și o afirmație legată de restabilirea integrității teritoriale: “Poate că Ucraina va trebui să reziste mai mult decât cineva de la Moscova pentru a-și atinge toate obiectivele… Poate pentru a restabili integritatea deplină a statului”, scrie Biziday.

UPDATE Marți, la 1000 de zile de când Rusia a invadat Ucraina, deputații europeni s-au reunit într-o sesiune plenară specială.  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a lansat un mesaj video prin care a mulțumit europenilor și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola pentru ajutorul furnizat. Volodimir Zelenski a susținut că Vladimir Putin a adus 11.000 de soldați nord coreeni care să ajute armata rusă  în ivazia din Ucraina și că urmează să fie aduși inca 100.000. 

UPDATE ”În legătură cu atacurile asupra regiunii Briansk cu rachetele americane, acesta reprezintă un semnal că vor escaladarea conflictului, iar folosirea acestor sisteme balistice avansate fără americani ar fi imposibilă, președintele Vladimir Putin a spus acest lucru și a avertizat cum se va schimba poziția noastră dacă va fi autorizată folosirea acestor rachete cu rază lungă de acțiune, 300 de kilometri, contra țării noastre”, a afirmat Serghei Lavrov, potrivit postului RT și agenției Interfax, în conferința de presă organizată la reuniunea Grupului G20 din Rio de Janeiro, Brazilia.

UPDATE Radmila Şekerinska, fost ministru în Macedonia de Nord, a fost numită marţi în funcţia de secretar general adjunct al NATO, în locul românului Mircea Geoană, informează Agerpres.

UPDATE Rusia a început producția în masă de adăposturi antiatomice mobile care pot proteja împotriva unei varietăți de amenințări provocate de om și dezastre naturale, inclusiv radiații nucleare și unde de șoc, a declarat institutul de cercetare al Ministerului de Urgență, informează Reuters.

UPDATE Ucraina a afirmat marţi, în cea de-a 1000-a zi a invaziei ruse, că nu se va preda "niciodată", în pofida profundelor dificultăţi cu care se confruntă pe câmpul de luptă şi a incertitudinii în ceea ce priveşte continuarea sprijinului american, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE O dronă a fost depistată la sol în perimetrul Port Mall și Arena Chișinău. Obiectul a fost găsit în jurul orei 11:20. Conform poliției, autoritățile au reacționat imediat, iar la fața locului se află experții pentru examinarea obiectului de zbor.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, se adresează marți eurodeputaților într-o sesiune plenară specială, odată cu împlinirea celor 1.000 de zile de la invazia Rusiei. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un scurt discurs la începutul sesiunii extraordinare, iar după aceasta președintele Zelenski a luat cuvântul, adresându-se deputaților în format online, din Ucraina. Ulterior, a fost rândul liderilor grupurilor politice să ia cuvântul, scrie Digi24.

UPDATE UNESCO a condamnat atacul recent al Rusiei asupra centrului istoric al Odessei, scrie The Kyin Independent. O misiune UNESCO, condusă de Chiara Dezzi Bardeschi, şefa Biroului UNESCO din Ucraina, a ajuns pe 16 noiembrie pentru a inspecta siturile de patrimoniu cultural afectate. Organizaţia nu a publicat încă rezultatele evaluărilor efectuate, scrie Mediafax.

UPDATE Mai mulți comandați ruși de pe frontul din Ucraina au fost arestați, iar alții sunt anchetați pentru că ar fi trimis la Moscova informații false cu privire la teritoriile ucrainene cucerite. Informația a fost publicată de mai multe bloguri rusești care susțin războiul din Ucraina.

UPDATE Pentagonul a informat luni că Rusia şi-a relocat bazele aeriene pentru a evita impactul rachetelor tactice cu rază lungă de acţiune ATACMS, fabricate în Statele Unite şi pe care forţele ucrainene le vor putea folosi de acum încolo pentru a lovi ţinte ruse, după o autorizare în acest sens din partea administraţiei preşedintelui Joe Biden, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Statul Major al Armatei Ucrainene a informat, dimineață, că a atacat un depozit din apropiere de Karachev, însă nu a detaliat care și nici ce tip de armament a fost folosit. Șeful Centrului de Combatere a Dezinformării din cadrul Consiliului de Securitate al Ucrainei (NSDC) a mers mai departe și a informat că acolo erau depozitate muniții de artilerie, inclusiv obuze nord-coreene, bombe aeriene ghidate (KAB), rachete antiaeriene și rachete pentru sisteme cu lansare multiplă (MLRS).

UPDATE Ministrul de externe al Estoniei afirmă că naţiunile europene ar trebui să fie pregătite să trimită trupe în Ucraina. Declaraţia vine în contextul unui posibil acord de pace între Kiev şi Moscova, orchestrate de Donald Trump, notează Mediafax.

UPDATE Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată, în noaptea de luni spre marți, un obiect militar de pe teritoriul Rusiei cu rachete balistice ATACMS, a anunțat redactorul-șef al publicației Censor.NET, Iurii Butusov, informează New Voice din Ucraina.

UPDATE Pentagonul a informat luni că Rusia şi-a relocat bazele aeriene pentru a evita impactul rachetelor tactice cu rază lungă de acţiune ATACMS, fabricate în Statele Unite şi pe care forţele ucrainene le vor putea folosi de acum încolo pentru a lovi ţinte ruse, după o autorizare în acest sens din partea administraţiei preşedintelui Joe Biden, informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE La 1.000 de zile de la startul celui mai istovitor război din Europa de la naziști încoace, startul negocierilor de pace în Ucraina pare a fi fost dat. Mișcarea unilaterală de vineri, 15 noiembrie, a cancelarului german Olaf Scholz de a-l suna pe președintele rus Vladimir Putin a pus capăt la aproape doi ani în care principalii lideri NATO l-au izolat pe șeful de la Kremlin, comentează CNN.

UPDATE Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a criticat Ungaria pentru sprijinul acordat agresiunii Rusiei. „Aş dori să înţeleg motivele pentru care Ungaria nu vrea să ajute Ucraina, care luptă pentru libertate, şi vrea să asiste agresorul în acest conflict,” a declarat Sikorski pentru jurnalişti pe 18 noiembrie.

UPDATE Un analist trage un semnal de alarmă în privința pericolelor venite de la Putin, Trump și Xi Jinping la adresa Europei. Acesta îi numește pe cei trei lideri - barbari, comparând epoca actuală cu vremurile apuse când goții, mongolii și vandalii cotropeau bătrânul continent. El spune că Europa este asediată de descendenții acestora, iar conducătorii săi sunt prinși într-o capcană de războiul lui Putin, tarifele lui Trump și conflictul comercial cu Xi, iar în plus ei sunt legați mai mult de luptele interne din țările lor.Pe fondul amenințărilor la adresa „rațiunii sale de a fi”, UE trebuie să înceteze să se certe și să ia atitudine împotriva amenințărilor care vin dinspre Putin, Trump și Xi Jinping, potrivit The Guardian.

UPDATE Rusia va reduce plățile acordate soldaților răniți în urma invaziei totale a lui Vladimir Putin în Ucraina, având în vedere că guvernul său se confruntă cu costuri în creștere și cu mari pierderi de personal, scrie Newsweek.

UPDATE Deşi Statele Unite permit acum Ucrainei să folosească rachetele Atacms pentru a lovi ţinte în Rusia, această decizie care vine după doi ani de refuzuri nu va avea probabil un impact decisiv asupra războiului, arată o analiză The Guardian.

UPDATE Administrația Biden a permis Ucrainei să utilizeze rachete cu rază de până la 300 km pe teritoriul Rusiei, spune Josep Borrell. Decizia, calificată de Kremlin drept o „nouă escaladare”, ridică tensiunile și deschide noi perspective în conflictul din regiune, relatează Meduza.io.

UPDATE Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, l-a primit, luni, la Phenian, pe ministrul rus al Resurselor naturale, Aleksandr Kozlov, potrivit agenţiei de presă nord-coreene ACTC.

UPDATE Rusia investește masiv ca Phenianul să trimită până la 100.000 de soldați nord-coreeni care să lupte în Ucraina — însă este puțin probabil ca militarii asiatici să beneficieze de acești bani, spun analiștii specializați în Coreea de Nord.

UPDATE SUA au declarat luni că Rusia este cea care escaladează conflictul din Ucraina prin desfășurarea de trupe nord-coreene, după ce Kremlinul a avertizat că Washingtonul își va adânci implicarea în război permițând forțelor Kievului să lovească departe în Rusia cu arme fabricate în SUA.

UPDATE Rusia afirmă că eventuala utilizare de către Ucraina a rachetelor americane cu rază lungă de acțiune va duce la un răspuns „adecvat și tangibil”. Un astfel de atac pe teritoriul Rusiei „ar reprezenta implicarea directă a Statelor Unite și a sateliților lor în ostilitățile împotriva Rusiei”, se arată într-o declarație a Ministerului de Externe citată de BBC.

UPDATE Publicația Bloomberg a relatat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan vrea să își prezinte planul de pace pentru războiul dintre Rusia și Ucraina la summitul G20 de la Rio de Janeiro, Brazilia.

UPDATE Miniştrii de externe rus şi chinez, Serghei Lavrov şi respectiv Wang Yi, au discutat despre războiul din Ucraina şi tensiunile dintre cele două Corei în timpul unei întrevederi pe marginea summitului G20 din Brazilia, a transmis marţi televiziunea de stat chineză, informează AFP.

UPDATE Ministrul apărării de la Kiev, Rustem Umierov, a anunțat, luni seară, extinderea producției în serie a rachetelor de croazieră Neptun, dezvoltarea de noi rachete-dronă și cooperarea cu partenerii ucraineni și străini pentru a consolida potențialul de apărare al Ucrainei.

UPDATE Forţele ucrainene au distrus un depozit de muniţii rusesc în localitatea Karacev, regiunea Briansk, în noaptea de 19 noiembrie, potrivit armatei ucrainene, notează Mediafax.

UPDATE Şeful diplomaţiei ucrainene Andrii Sîbiga a descris presupusa permisiune a SUA pentru ca Ucraina să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pe teritoriul rus drept un factor „transformator” în război, informează marţi dpa. „Cu cât mai departe va putea lovi Ucraina, cu atât mai scurt va fi războiul”, a declarat Sîbiga înaintea unei reuniuni a Consiliului de Securitate a ONU, la New York, scrie Cotidianul.

UPDATE Cel puţin șase persoane, inclusiv un copil, au murit în urma unui atac cu drone ruseşti asupra unui bloc de apartamente din Hlukhiv, în regiunea Sumî. Alte 12 persoane au fost rănite, printre care şi doi copii, potrivit Mediafax.

UPDATE Ţările occidentale consideră că Rusia a suferit pierderi mult mai mari decât Ucraina, pierzând uneori mai mult de 1.000 de soldaţi ucişi pe zi în timpul perioadelor de lupte intense din est. Cu toate acestea, Ucraina, cu aproximativ o treime din populaţia Rusiei, este cea care se va confrunta probabil cu cele mai grave lipsuri de oameni rezultate din luptele de uzură. Într-o rară referire ucraineană la numărul morților din armata sa, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat în februarie 2024 că 31.000 de membri ai armatei ucrainene au fost ucişi. El nu a dat nicio cifră cu privire la numărul răniților sau al celor dispăruți.

UPDATE Ministerul Apărării rus și agenția de stat TASS au anunțat marți că forțele ucrainene au suferit peste 900.000 de pierderi, incluzând atât morți, cât și răniți, de la începutul invaziei ruse în urmă cu 1000 de zile. Estimările Moscovei sugerează că numai în 2023 pierderile Kievului le-au depășit pe cele din primii doi ani de conflict combinate, ajungând la 906.500 de soldați, potrivit Gândul. Cifrele publicate de Rusia nu pot fi verificate independent, iar bilanțul pierderilor rămâne un subiect extrem de disputat. 

UPDATE Departamentul de Stat al SUA afirmă că, în prezent, există peste 11.000 de trupe nord-coreene angajate în operaţiunile de luptă ruse împotriva Ucrainei în regiunea rusă Kursk, în creştere faţă de cele peste 10.000 raportate săptămâna trecută.

UPDATE Ministrul de Externe al Olandei salută decizia SUA de a permite lovituri de lungă distanță împotriva Rusiei, dar şi-a exprimat regretul că aceasta a fost divulgată presei. „Mi-ar fi plăcut să fie o surpriză pentru ruşi,” a declarat Veldkamp, potrivit Mediafax.

UPDATE Din luna august, aproximativ 170.000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele în estul Ucrainei, adăugându-se celor aproape patru milioane care rămân strămutate în interiorul Ucrainei și celor 6,7 milioane care au căutat refugiu în afara țării, conform ONU.

UPDATE Nici Rusia, nici Ucraina nu au făcut publice date oficiale complete despre propriile pierderi, notează agenția dpa. În contrast, un raport recent al New York Times estimează că aproximativ 57.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul războiului, o cifră care ar reprezenta jumătate din pierderile raportate de partea rusă.

UPDATE Potrivit NATO, pierderile Rusiei sunt estimate la peste 600.000 de morți și răniți, incluzând aproximativ 200.000 de morți și 400.000 de răniți. În același timp, guvernul ucrainean a avansat o cifră de 722.000 de soldați ruși morți sau răniți de la începutul conflictului.

UPDATE Economia Ucrainei s-a contractat cu 33% în 2022 și a recuperat doar parțial în 2023. Daunele directe cauzate de război au fost estimate la 152 de miliarde de dolari, iar costul reconstrucției ajunge la 486 de miliarde de dolari. Sectorul energetic a fost unul dintre cele mai afectate, Rusia lovind frecvent infrastructura, scrie Gândul.

UPDATE Donald Trump Jr, politicieni republicani și jurnaliști conservatori din SUA îl acuză pe președintele Joe Biden că, în ultimele săptămâni de mandat, încearcă să pornească al treilea război Mondial, cedând presiunilor complexului militaro-industrial și  dând liber Ucrainei să lovească Rusia cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Joe Biden a anunțat decizia la începutul summitului G20 de la Rio de Janeiro, la care participă și ministrul rus de Externe. ”În opinia mea, toată lumea prezentă aici ar trebui să susțină suveranitatea și integritatea Ucrainei”, a spus Biden, în prezența lui Serghei Lavrov, potrivit Cotidianul.

UPDATE Uniunea Europeană şi-a extins sancţiunile împotriva Iranului din cauza sprijinului Teheranului faţă de Rusia în războiul său cu Ucraina, adăugând pe lista de sancţiuni compania Iran Shipping Lines (IRISL) şi pe directorul acesteia, Mohammad Reza Khiabani, printre alţii, a anunţat luni Comisia Europeană potrivit news.ro.

UPDATE Suedia și Finlanda își instruiesc cetățenii cu privire la modul de supraviețuire în război, pe fondul conflictului din Ucraina, scrie CNN. Cele două țări au aderat la NATO în ultimii doi ani, pe fondul amenințării tot mai mari ce vine dinspre Rusia. Multe țări europene au intensificat de atunci cheltuielile militare pentru a consolida securitatea pe termen lung în regiune. Cele aproximativ cinci milioane de broșuri trimise suedezilor prin poștă îi instruiesc cum să se pregătească pentru efectele conflictelor militare, întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, precum și evenimente meteorologice extreme.

UPDATE The New York Times notează că ”permisiunea oferita Ucrainei de a ataca mai adânc în teritoriul Rusiei vine în ultime momente ale mandatului lui Biden și a fost luată cu asumarea faptului că poate fi imediat anulata de  noua administrație Trump. Trump a fost foarte sceptic în privința ajutorului american pentru Ucraina și a susținut că președintele Zelenski ar trebui să încheie un acord cu Rusia și să facă concesii. Există si analize care susțin că decizia lui Joe Biden oferă viitoarei adminitrații Trump o pârghie în plus pentru a forța Rusia să accepte un acord de pace cu Ucraina. Trumo îi poate transmite președintelui Putin că va continua să trimită rachete balistice tactice ATACMS în Ucraina până când Rusia va veni la masa negocierilor cu niște condiții ce pot fi acceptate cel puțin de Washington, daca nu și de regimul de la Kiev.

Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi, 26 februarie, folosind drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Mai multe regiuni, printre care capitala Kiev, Harkov sau Zaporojie au fost ținta atacurilor rusești. Cele mai multe victime s-au înregistrat la Harkiv – 16, inclusiv doi copii. De asemenea, au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și case particulare. La Kiev, a fost avariat un bloc de locuințe cu două etaje, a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat într-un raport că Kremlinul ar putea provoca un incident nuclear în Ucraina, într-o tentativă de a devia atenția de la lipsa progreselor pe câmpul de luptă. Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Între timp, la Geneva au loc noi discuții cu privire la războiul din Ucraina. Însă este vorba doar de o întâlnire bilaterală între delegațiile Washingtonului și Kievului. 

UPDATE Președintele Ucrainei a spus, într-un interviu pentru Fox News că Rusia încearcă "să se joace cu preşedintele Statelor Unite" şi să tragă de timp în eforturile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului. Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să tergiverseze discuţiile, pentru a evita să facă concesii. "Ei încearcă să se joace cu preşedintele Statelor Unite", a avertizat acesta. Întrebat dacă el crede că Vladimir Putin face un fel de joc, Zelenski a răspuns: "Da, cred că da. Da. El trebuie să amâne orice fel de negocieri", scrie Spotmedia.

UPDATE Duma de Stat a aprobat, în a doua şi în a treia lectură, un proiect de lege care interzice extrădarea străinilor care au servit sub contract în cadrul forţelor armate ale Rusiei către alte ţări pentru urmărire penală, informează joi agenţia rusă de presă TASS, potrivit Agerpres.

UPDATE Mulți ruși încearcă să ignore războiul declanșat acum patru ani, dar e din ce în ce mai greu să mai facă asta. Nu există niciun semn al unei prăbușiri iminente, politice sau economice. Dar nici regimul represiv al lui Vladimir Putin nu poate ascunde numeroasele moduri în care războiul afectează viața de zi cu zi, scrie The Economist.

UPDATE Șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a avertizat joi că „ordinea internațională se zdruncină din temelii” și a vorbit despre miza geopolitică a războiului din Ucraina, transmite AFP. 

UPDATE România, Estonia, Letonia şi Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii noastre în această regiune, a declarat joi, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea conferinţei la nivel înalt pentru lansarea Instrumentului EastInvest, iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

UPDATE Rusia a transmis joi Regatului Unit că trimiterea unor trupe britanice în Ucraina ar prelungi războiul, nu l-ar încheia, reiterând că se opune oricărei prezențe militare occidentale în această țară, relatează Reuters.

UPDATE Ambasadorii trimiși de Donald Trump în Europa, de regulă asociați și donatori politici, au misiunea clară de a fi cât mai agresivi, constată POLITICO. Un fost ambasador american spune că este pentru prima dată când SUA fac diplomație fără diplomați.

UPDATE Rusia a trimis Ucrainei rămăşiţele pământeşti a 1.000 de soldaţi ucraineni şi a primit în schimb cadavrele a 35 de soldaţi ruşi, a declarat joi un consilier al Kremlinului, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Președintele Ucrainei respinge acuzațiile Kremlinului privind presupuse planuri nucleare și afirmă că Moscova încearcă să distragă atenția de la eșecurile de pe front. Afirmațiile Rusiei au fost negate de Ucraina, Marea Britanie și Franța.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat joi că incidentul din largul Cubei în care a fost implicată o barcă rapidă înmatriculată în Florida a fost „o provocare agresivă din partea Statelor Unite” menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict, a relatat agenția de presă de stat TASS. 

UPDATE Kremlinul afirmă că o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski nu este oportună în prezent, invocând poziția Kievului privind războiul. Moscova recunoaște că problema teritorială rămâne cel mai dificil obstacol în negocierile de pace, scrie newsweek.

UPDATE O convorbire telefonică purtată miercuri între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost descrisă de trei surse citate de Axios drept „foarte prietenoasă și pozitivă”. Discuția are loc într-un moment cheie pentru negocierile de pace, liderul de la Casa Albă reiterându-și dorința ca războiul să se încheie cât mai rapid. Potrivit surselor, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că doar liderul american îl poate convinge pe președintele rus Vladimir Putin să oprească conflictul. Trump a răspuns că războiul durează de prea mult timp și că și-ar dori o încheiere chiar într-o lună. Casa Albă nu a comentat oficial informațiile, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care noul Consiliu de Pace propus de președintele american Donald Trump ar putea funcționa alături de Organizația Națiunilor Unite și de Consiliul de Securitate al ONU, scrie Reuters.

UPDATE Distrugerea țintită a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armata lui Putin prin atacuri aeriene masive și regulate a obligat țările vecine cu Rusia să își protejeze propriile centrale și rețele electrice. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au primit 113 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru noi măsuri defensive, inclusiv bariere fizice, trupe și capacități de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, tehnologii de bruiaj al semnalelor pentru a preveni atacurile cu drone și echipe de reparații de urgență. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană a alocat fonduri în astfel de scopuri, relatează Politico.

UPDATE Preşedintele rus, Vladimir Putin și omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, vor participa joi la un dineu de lucru, împreună cu delegațiile Consiliului Suprem de Stat al Uniunii Rusia-Belarus – a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, în cadrul unui briefing.

UPDATE Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, înaintea unei alte întâlniri între reprezentanții ucraineni și americani, așteptată la Geneva, pentru a pregăti discuții trilaterale suplimentare cu Rusia, scrie Mediafax. „Ne-ați auzit spunând ceva despre termene limită? (…) Nu avem termene limită, avem doar sarcini (…). Le îndeplinim”, a spus Lavrov, citat de agenția de știri de stat TASS. Negociatorii ucraineni și ruși au călătorit joi la Geneva pentru întâlniri separate cu trimisii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Le Figaro.

UPDATE O nouă metodă de trecere ilegală a frontierei a fost descoperită la granița dintre Polonia și Belarus. Autoritățile poloneze spun că migranții au fost trimiși prin tuneluri subterane săpate pe sub gardul de frontieră, într-o operațiune pe care o leagă de Moscova. Investigația The Telegraph susține că Rusia ar folosi această tactică drept parte a unui „război hibrid” împotriva Occidentului.

UPDATE Donald Trump și Volodimir Zelenski sunt invitați să vină la București, la Summit-ul B9+ din 13 mai. Dacă Trump nu va fi prezent, el va fi înlocuit de secretarul de stat Marc Rubio, notează NewsWeek.

UPDATE Imagini ale resturilor rămase după lovituri ale Rusiei asupra Ucrainei constituie indicii puternice că Moscova a folosit o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare l-a determinat pe preşedintele american Donald Trump să nu reînnoiască tratatul nuclear cunoscut ca New START, consemnează joi Reuters.

UPDATE Guvernul elvețian a anunțat miercuri viitoarea interdicție totală a achiziționării și importului de gaz natural lichefiat rusesc, aliniindu-se astfel la cel mai recent pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, transmite AFP. 

UPDATE Nouă moldoveni vor rămâne fără cetățenia Republicii Moldova după ce ar fi săvârșit fapte grave contra intereselor țării. Ieri, șefa statului a semnat un decret în acest sens. Este vorba despre persoane care dețin diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale din regiunea transnistreană. Două dintre acestea ar fi luptat de partea separatiștilor în războiul de pe Nistru din anul 1992. Unul este născut în Federația Rusă, iar ceilalți opt sunt din Moldova. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Într-un comunicat al Președinției se spune că aceștia ar fi comis fapte în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Ani la rând, așa-numitele autorități de la Tiraspol și-au arătat afilierea față de politicile proruse, asta deși rușii nu au investit niciun leu în dezvoltarea regiunii.

UPDATE „Kremlinul ar putea planifica să dea vina pe Ucraina pentru un incident radiologic generat de Rusia în Ucraina”, a declarat think tank-ul american ISW, afirmând că Moscova vede acest lucru ca pe un instrument „pentru a convinge Occidentul să abandoneze Ucraina sau ca pe o nouă încercare de a frânge voința ucrainenilor de a continua să reziste”. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raport.

UPDATE Franța a ripostat joi la ceea ce a numit acuzații nefondate ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar urmări obținerea unei arme nucleare sau a unei bombe „murdare” cu ajutorul Londrei sau al Parisului, calificând afirmațiile drept cel mai recent exemplu de dezinformare rusească. Într-o declarație publicată la împlinirea a patru ani de la începutul războiului, serviciul rus de informații externe SVR a afirmat că Marea Britanie și Franța cred că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile dacă ar deține „o bombă nucleară sau cel puțin o așa-numită «bombă murdară»”. SVR nu a prezentat dovezi documentare care să susțină această afirmație, scrie Rador.

UPDATE Zeci de kilometri de drumuri de pe teritoriul Ucrainei sunt protejați cu plasă antidrone, a declarat pentru Agerpres șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii, Serhii Suhomlin. Spre exemplu, șoseaua de centură a orașului Harkov, dar și drumul de la Izium la Kramatorsk dispun de un astfel de sistem de protecție. "Se montează zeci și zeci de kilometri de plasă anti-drone", a precizat Suhomlin. Oficialul a menționat că bugetul anual pentru întreținerea acestora este de doar 100 de milioane de euro, în condițiile în care nevoile ar fi de peste două miliarde de euro.

UPDATE Numărul confirmat al militarilor ruși uciși în Ucraina a depășit 200.000, a anunțat grupul de cercetare Mediazona, citând rezultatele unui nou sondaj. Grupul a confirmat toate pierderile militare ale Rusiei folosind date comparate din certificate de deces, morminte geolocalizate, liste din unități, actualizări de pe rețelele sociale, anunțuri funerare, înregistrări ale cimitirelor și necrologuri. Miercuri la prânz, numărul total al rușilor uciși pe front se ridica la 200.186 de bărbați, dar numărul real al pierderilor ar putea fi mult mai mare, a menționat grupul. Guvernul rus nu a mai publicat cifre oficiale actualizate privind victimele militare din Ucraina din septembrie 2022, când ministerul Apărării a anunțat că 5.937 de soldați ruși au fost uciși, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rustem Umierov, șeful delegației ucrainene de negociere, va purta astăzi discuții cu echipa americană la Geneva. El a făcut acest anunț într-o conversație pe WhatsApp cu reporterii, notează Sky News. Potrivit sursei citate, Zelenski a afirmat că discuțiile dintre cele două echipe se vor concentra pe un „pachet de prosperitate” și cooperare economică.

UPDATE Polonia îşi va creşte anul acesta cheltuielile pentru apărare la 4,8% din Produsul Intern Brut, a declarat joi ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, într-un discurs politic în parlamentul de la Varşovia, informează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Şeful Direcției Comunicare din cadrul Forțele Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de miercuri spre joi, apărarea antiaeriană a ţării a distrus toate rachetele de croazieră și rachetele aer-sol Kh-101 și Kh-59 lansate de armata Rusiei. Potrivit acestuia, bombardarea orașelor și a infrastructurii critice ucrainene a devenit o practică recurentă. Acesta este deja al șaptelea atac de amploare de la începutul lunii. Ihnat a subliniat că intensitatea loviturilor din februarie este de două ori mai mare decât în decembrie și ianuarie. În cadrul ultimului val de lovituri, au fost înregistrate 459 de mijloace de atac aerian. Totodată, sistemele de apărare antiaeriană au obținut un rezultat de 100% în interceptarea rachetelor de croazieră Kh-101 și a rachetelor aer-sol Kh-59 – potrivit lui Ihnat. Oficialul a adăugat că experiența acumulată de Ucraina în doborârea rachetelor și dronelor rusești reprezintă o expertiză valoroasă pentru partenerii occidentali, notează Rador.

UPDATE Au contraatacat și ucrainenii. Forțele Speciale ale armatei au reușit să distrugă un lansator de rachete S-400 și un sistem Panțir în Crimeea ocupată ilegal de Rusia. Cele două sisteme de armament se numără printre cel mai redutabile din arsenalul antiaerian al armatei ruse.

UPDATE Primarul Vitalii Kliciko a anunțat pagube în trei districte ale orașului: Darnytskyi, Holosiivskii și Pecherskii. În districtul Darnytskyi, resturile căzute au provocat o undă de șoc care a avariat ferestrele și ușile unui apartament situat la primul etaj al unei clădiri cu nouă etaje. În Holosiivskyi, garajele au luat foc, iar în Pecerskii o casă privată a fost cuprinsă de flăcări. Toate incendiile au fost stinse, iar autoritățile nu au raportat victime în capitală.

UPDATE Orașul Harkov a fost atacat cu 17 drone și două rachete, fiind înregistrate pagube în patru districte. În Kyivskyi și Shevchenkivskyi au fost avariate blocuri de locuințe și case private, liniile electrice aeriene au fost distruse, iar o conductă de gaz a fost avariată. În Saltivskyi, o casă privată a fost distrusă, iar în Slobidskyi o altă locuință a fost complet distrusă, izbucnind un incendiu. Un atac a lovit inclusiv Parcul Central al orașului. Autoritățile locale au anunțat că nouă persoane au fost rănite în Harkov. Incluzând victimele bombardamentelor din satul Rai-Olenivka, numărul total al răniților a ajuns la 14, printre care și un copil.

UPDATE În Krivoi Rog au fost avariate un bloc de cinci etaje, o unitate de pompieri și un automobil, iar două persoane au fost rănite, a declarat șeful administrației militare regionale Dnepropetrovsk. La Zaporojie, o persoană a fost rănită, iar într-un bloc de locuințe au ars apartamentele de la etajele 7 și 8.

UPDATE Potrivit Forțele Aeriene Ucrainene, un număr mare de drone au fost detectate deasupra teritoriului ucrainean imediat după ora 01:00. La ora 03:52, Rusia a lansat inclusiv rachete balistice spre capitala Kiev și spre orașul Harkov. În cursul nopții, bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160 au decolat pentru a lansa rachete de croazieră. Până la ora 05:25, rachetele au intrat în spațiul aerian ucrainean, având ca principală direcție capitala, scrie KievPost.com.