Războiul din Ucraina a ajuns în ziua cu numărul 1000 de la invazia la scară largă a Rusiei. „De 1.000 de zile, Forţele Armate ale Ucrainei se confruntă cu inamicii pe linia frontului, care se întinde pe mai mult de 1.000 de kilometri”, a declarat comandantul-şef Oleksandr Sîrski pe 19 noiembrie, în ziua 1.000 a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Kievul a afirmat cu această ocazie că nu se va preda „niciodată", în pofida profundelor dificultăţi cu care se confruntă pe câmpul de luptă şi a incertitudinii în ceea ce priveşte continuarea sprijinului american.

Între timp, Kievul a lovit pentru prima oară o țintă din Rusia cu o rachetă ATACMS americană, ca să marcheze 1.000 de zile de război, fapt confirmat de Moscova. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat online deputaţilor europeni reuniţi marţi într-o sesiune plenară specială, ocazionată de împlinirea a 1000 de zile de la invazia Rusiei în ţara sa, avertizând despre implicarea Coreei de Nord în conflict. Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care se aprobă o doctrină nucleară actualizată. Documentul precizează că decizia de a folosi arme nucleare este luată de președintele Rusiei.

UPDATE Bursele la nivel mondial au început să scadă în contextul în care investitorii vând din acţiuni pentru a se refugia în active sigure după cele mai recente mişcări de pe scena internaţională – modificarea doctrinei nucleare a Rusiei de către preşedintele Putin şi atacul Ucrainei cu rachete americane, prima utilizare de către Kiev a unor astfel de arme produse în SUA, scrie Mediafax.

UPDATE Operațiunea de supraveghere a generalului-colonel Aleksandr Romanciuk, 65 de a ni, a durat mai mult de un an și jumătate și a oferit informații despre planurile inamicului, locația forțelor sale și mijloacele de recunoaștere, susține Centrul de Rezistență Națională din Ucraina, citat de radiodifuzorul public TSN. Hackerii au aflat și detalii intime despre ilustrul general rus, care a comandat forțele Moscovei pe direcția Zaporojie, estul Ucrainei.

UPDATE Rusia a intensificat atacurile hibride asupra Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice, generând riscuri ”semnificative” în materie de securitate, avertizează Germania, Franța, Marea Britanie, Spania și Polonia, pledând pentru consolidarea măsurilor de apărare, scrie Gândul.

UPDATE Ucraina ar fi folosit deja rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva unei ținte militare ruse în noaptea de luni spre marți, 19 noiembrie. Moscova susține că sistemele sale de apărare aeriană au doborât sau deteriorat toate cele 6 rachete lansate de Kiev. Între timp, pe internet au apărut imagini neconfirmate în care s-ar prezenta prima lovitură a ucrainenilor cu o astfel de armă.

UPDATE Kremlinul a afirmat marţi, în cea de-a 1000-a zi a ofensivei sale la scară mare împotriva Ucrainei vecine, că armata sa va învinge forţele Kievului, aflate în dificultate în mai multe sectoare ale frontului în faţa unor trupe ruse care avansează de mai multe luni, informează AFP.

UPDATE „Stalker 2: Heart of Chornobyl”, unul dintre cele mai așteptate jocuri din 2024, care va fi lansat pe 20 noiembrie, ar putea fi interzis în Rusia pe motiv că „justifică terorismul”, relatează Daily Star și agenția rusă de stat RIA Novosti.

UPDATE Parlamentul Ucrainei a aprobat marți bugetul de stat pentru 2025, canalizând mai multe fonduri pentru eforturile de apărare ale Kievului, în ziua în care invazia pe scară largă a Rusiei a ajuns la cea de-a 1000-a zi, relatează Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a primit de două ori ovaţii în picioare din partea deputaţilor europeni în timpul alocuţiunii sale prin care a marcat cele 1.000 de zile de război. Dar nu toţi deputaţii europeni au fost prezenţi.

UPDATE Zelenski a făcut apelul său obişnuit pentru mai multe sancţiuni împotriva regimului de la Moscova şi pentru eliberarea de fonduri şi active rusești confiscate de ţările europene. „Putin nu preţuieşte oamenii sau regulile. El preţuieşte doar banii şi puterea. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să i le luăm pentru a restabili pacea”, a pledat Zelenski.

UPDATE În legătură cu producția de arme, Zelenski a declarat că a instruit reprezentanții industriei de apărare să producă, anul viitor, cel puțin 30 de mii de drone cu rază lungă de acțiune și cel puțin 3.000 de rachete de croazieră. El a punctat că, în 2024, în țară au fost fabricate peste 2,5 milioane de obuze și piese de muniție pentru mortiere, cu calibre de la 60 până la 155 mm. “În timp ce întreaga lume așteaptă un miracol de la Trump, cu voia lui Dumnezeu, noi ar trebui să ne apucăm de treabă”, a încheiat președintele, scrie Biziday.

UPDATE Volodimir Zelenski a susținut un discurs în fața parlamentarilor, pentru a marca cele o mie de zile scurse de când Ucraina a fost invadată de Rusia. El s-a referit la creșterea capacității de producție de drone și rachete, dar a făcut și o afirmație legată de restabilirea integrității teritoriale: “Poate că Ucraina va trebui să reziste mai mult decât cineva de la Moscova pentru a-și atinge toate obiectivele… Poate pentru a restabili integritatea deplină a statului”, scrie Biziday.

UPDATE Marți, la 1000 de zile de când Rusia a invadat Ucraina, deputații europeni s-au reunit într-o sesiune plenară specială.  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a lansat un mesaj video prin care a mulțumit europenilor și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola pentru ajutorul furnizat. Volodimir Zelenski a susținut că Vladimir Putin a adus 11.000 de soldați nord coreeni care să ajute armata rusă  în ivazia din Ucraina și că urmează să fie aduși inca 100.000. 

UPDATE ”În legătură cu atacurile asupra regiunii Briansk cu rachetele americane, acesta reprezintă un semnal că vor escaladarea conflictului, iar folosirea acestor sisteme balistice avansate fără americani ar fi imposibilă, președintele Vladimir Putin a spus acest lucru și a avertizat cum se va schimba poziția noastră dacă va fi autorizată folosirea acestor rachete cu rază lungă de acțiune, 300 de kilometri, contra țării noastre”, a afirmat Serghei Lavrov, potrivit postului RT și agenției Interfax, în conferința de presă organizată la reuniunea Grupului G20 din Rio de Janeiro, Brazilia.

UPDATE Radmila Şekerinska, fost ministru în Macedonia de Nord, a fost numită marţi în funcţia de secretar general adjunct al NATO, în locul românului Mircea Geoană, informează Agerpres.

UPDATE Rusia a început producția în masă de adăposturi antiatomice mobile care pot proteja împotriva unei varietăți de amenințări provocate de om și dezastre naturale, inclusiv radiații nucleare și unde de șoc, a declarat institutul de cercetare al Ministerului de Urgență, informează Reuters.

UPDATE Ucraina a afirmat marţi, în cea de-a 1000-a zi a invaziei ruse, că nu se va preda "niciodată", în pofida profundelor dificultăţi cu care se confruntă pe câmpul de luptă şi a incertitudinii în ceea ce priveşte continuarea sprijinului american, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE O dronă a fost depistată la sol în perimetrul Port Mall și Arena Chișinău. Obiectul a fost găsit în jurul orei 11:20. Conform poliției, autoritățile au reacționat imediat, iar la fața locului se află experții pentru examinarea obiectului de zbor.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, se adresează marți eurodeputaților într-o sesiune plenară specială, odată cu împlinirea celor 1.000 de zile de la invazia Rusiei. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un scurt discurs la începutul sesiunii extraordinare, iar după aceasta președintele Zelenski a luat cuvântul, adresându-se deputaților în format online, din Ucraina. Ulterior, a fost rândul liderilor grupurilor politice să ia cuvântul, scrie Digi24.

UPDATE UNESCO a condamnat atacul recent al Rusiei asupra centrului istoric al Odessei, scrie The Kyin Independent. O misiune UNESCO, condusă de Chiara Dezzi Bardeschi, şefa Biroului UNESCO din Ucraina, a ajuns pe 16 noiembrie pentru a inspecta siturile de patrimoniu cultural afectate. Organizaţia nu a publicat încă rezultatele evaluărilor efectuate, scrie Mediafax.

UPDATE Mai mulți comandați ruși de pe frontul din Ucraina au fost arestați, iar alții sunt anchetați pentru că ar fi trimis la Moscova informații false cu privire la teritoriile ucrainene cucerite. Informația a fost publicată de mai multe bloguri rusești care susțin războiul din Ucraina.

UPDATE Pentagonul a informat luni că Rusia şi-a relocat bazele aeriene pentru a evita impactul rachetelor tactice cu rază lungă de acţiune ATACMS, fabricate în Statele Unite şi pe care forţele ucrainene le vor putea folosi de acum încolo pentru a lovi ţinte ruse, după o autorizare în acest sens din partea administraţiei preşedintelui Joe Biden, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Statul Major al Armatei Ucrainene a informat, dimineață, că a atacat un depozit din apropiere de Karachev, însă nu a detaliat care și nici ce tip de armament a fost folosit. Șeful Centrului de Combatere a Dezinformării din cadrul Consiliului de Securitate al Ucrainei (NSDC) a mers mai departe și a informat că acolo erau depozitate muniții de artilerie, inclusiv obuze nord-coreene, bombe aeriene ghidate (KAB), rachete antiaeriene și rachete pentru sisteme cu lansare multiplă (MLRS).

UPDATE Ministrul de externe al Estoniei afirmă că naţiunile europene ar trebui să fie pregătite să trimită trupe în Ucraina. Declaraţia vine în contextul unui posibil acord de pace între Kiev şi Moscova, orchestrate de Donald Trump, notează Mediafax.

UPDATE Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată, în noaptea de luni spre marți, un obiect militar de pe teritoriul Rusiei cu rachete balistice ATACMS, a anunțat redactorul-șef al publicației Censor.NET, Iurii Butusov, informează New Voice din Ucraina.

UPDATE Pentagonul a informat luni că Rusia şi-a relocat bazele aeriene pentru a evita impactul rachetelor tactice cu rază lungă de acţiune ATACMS, fabricate în Statele Unite şi pe care forţele ucrainene le vor putea folosi de acum încolo pentru a lovi ţinte ruse, după o autorizare în acest sens din partea administraţiei preşedintelui Joe Biden, informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE La 1.000 de zile de la startul celui mai istovitor război din Europa de la naziști încoace, startul negocierilor de pace în Ucraina pare a fi fost dat. Mișcarea unilaterală de vineri, 15 noiembrie, a cancelarului german Olaf Scholz de a-l suna pe președintele rus Vladimir Putin a pus capăt la aproape doi ani în care principalii lideri NATO l-au izolat pe șeful de la Kremlin, comentează CNN.

UPDATE Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a criticat Ungaria pentru sprijinul acordat agresiunii Rusiei. „Aş dori să înţeleg motivele pentru care Ungaria nu vrea să ajute Ucraina, care luptă pentru libertate, şi vrea să asiste agresorul în acest conflict,” a declarat Sikorski pentru jurnalişti pe 18 noiembrie.

UPDATE Un analist trage un semnal de alarmă în privința pericolelor venite de la Putin, Trump și Xi Jinping la adresa Europei. Acesta îi numește pe cei trei lideri - barbari, comparând epoca actuală cu vremurile apuse când goții, mongolii și vandalii cotropeau bătrânul continent. El spune că Europa este asediată de descendenții acestora, iar conducătorii săi sunt prinși într-o capcană de războiul lui Putin, tarifele lui Trump și conflictul comercial cu Xi, iar în plus ei sunt legați mai mult de luptele interne din țările lor.Pe fondul amenințărilor la adresa „rațiunii sale de a fi”, UE trebuie să înceteze să se certe și să ia atitudine împotriva amenințărilor care vin dinspre Putin, Trump și Xi Jinping, potrivit The Guardian.

UPDATE Rusia va reduce plățile acordate soldaților răniți în urma invaziei totale a lui Vladimir Putin în Ucraina, având în vedere că guvernul său se confruntă cu costuri în creștere și cu mari pierderi de personal, scrie Newsweek.

UPDATE Deşi Statele Unite permit acum Ucrainei să folosească rachetele Atacms pentru a lovi ţinte în Rusia, această decizie care vine după doi ani de refuzuri nu va avea probabil un impact decisiv asupra războiului, arată o analiză The Guardian.

UPDATE Administrația Biden a permis Ucrainei să utilizeze rachete cu rază de până la 300 km pe teritoriul Rusiei, spune Josep Borrell. Decizia, calificată de Kremlin drept o „nouă escaladare”, ridică tensiunile și deschide noi perspective în conflictul din regiune, relatează Meduza.io.

UPDATE Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, l-a primit, luni, la Phenian, pe ministrul rus al Resurselor naturale, Aleksandr Kozlov, potrivit agenţiei de presă nord-coreene ACTC.

UPDATE Rusia investește masiv ca Phenianul să trimită până la 100.000 de soldați nord-coreeni care să lupte în Ucraina — însă este puțin probabil ca militarii asiatici să beneficieze de acești bani, spun analiștii specializați în Coreea de Nord.

UPDATE SUA au declarat luni că Rusia este cea care escaladează conflictul din Ucraina prin desfășurarea de trupe nord-coreene, după ce Kremlinul a avertizat că Washingtonul își va adânci implicarea în război permițând forțelor Kievului să lovească departe în Rusia cu arme fabricate în SUA.

UPDATE Rusia afirmă că eventuala utilizare de către Ucraina a rachetelor americane cu rază lungă de acțiune va duce la un răspuns „adecvat și tangibil”. Un astfel de atac pe teritoriul Rusiei „ar reprezenta implicarea directă a Statelor Unite și a sateliților lor în ostilitățile împotriva Rusiei”, se arată într-o declarație a Ministerului de Externe citată de BBC.

UPDATE Publicația Bloomberg a relatat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan vrea să își prezinte planul de pace pentru războiul dintre Rusia și Ucraina la summitul G20 de la Rio de Janeiro, Brazilia.

UPDATE Miniştrii de externe rus şi chinez, Serghei Lavrov şi respectiv Wang Yi, au discutat despre războiul din Ucraina şi tensiunile dintre cele două Corei în timpul unei întrevederi pe marginea summitului G20 din Brazilia, a transmis marţi televiziunea de stat chineză, informează AFP.

UPDATE Ministrul apărării de la Kiev, Rustem Umierov, a anunțat, luni seară, extinderea producției în serie a rachetelor de croazieră Neptun, dezvoltarea de noi rachete-dronă și cooperarea cu partenerii ucraineni și străini pentru a consolida potențialul de apărare al Ucrainei.

UPDATE Forţele ucrainene au distrus un depozit de muniţii rusesc în localitatea Karacev, regiunea Briansk, în noaptea de 19 noiembrie, potrivit armatei ucrainene, notează Mediafax.

UPDATE Şeful diplomaţiei ucrainene Andrii Sîbiga a descris presupusa permisiune a SUA pentru ca Ucraina să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pe teritoriul rus drept un factor „transformator” în război, informează marţi dpa. „Cu cât mai departe va putea lovi Ucraina, cu atât mai scurt va fi războiul”, a declarat Sîbiga înaintea unei reuniuni a Consiliului de Securitate a ONU, la New York, scrie Cotidianul.

UPDATE Cel puţin șase persoane, inclusiv un copil, au murit în urma unui atac cu drone ruseşti asupra unui bloc de apartamente din Hlukhiv, în regiunea Sumî. Alte 12 persoane au fost rănite, printre care şi doi copii, potrivit Mediafax.

UPDATE Ţările occidentale consideră că Rusia a suferit pierderi mult mai mari decât Ucraina, pierzând uneori mai mult de 1.000 de soldaţi ucişi pe zi în timpul perioadelor de lupte intense din est. Cu toate acestea, Ucraina, cu aproximativ o treime din populaţia Rusiei, este cea care se va confrunta probabil cu cele mai grave lipsuri de oameni rezultate din luptele de uzură. Într-o rară referire ucraineană la numărul morților din armata sa, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat în februarie 2024 că 31.000 de membri ai armatei ucrainene au fost ucişi. El nu a dat nicio cifră cu privire la numărul răniților sau al celor dispăruți.

UPDATE Ministerul Apărării rus și agenția de stat TASS au anunțat marți că forțele ucrainene au suferit peste 900.000 de pierderi, incluzând atât morți, cât și răniți, de la începutul invaziei ruse în urmă cu 1000 de zile. Estimările Moscovei sugerează că numai în 2023 pierderile Kievului le-au depășit pe cele din primii doi ani de conflict combinate, ajungând la 906.500 de soldați, potrivit Gândul. Cifrele publicate de Rusia nu pot fi verificate independent, iar bilanțul pierderilor rămâne un subiect extrem de disputat. 

UPDATE Departamentul de Stat al SUA afirmă că, în prezent, există peste 11.000 de trupe nord-coreene angajate în operaţiunile de luptă ruse împotriva Ucrainei în regiunea rusă Kursk, în creştere faţă de cele peste 10.000 raportate săptămâna trecută.

UPDATE Ministrul de Externe al Olandei salută decizia SUA de a permite lovituri de lungă distanță împotriva Rusiei, dar şi-a exprimat regretul că aceasta a fost divulgată presei. „Mi-ar fi plăcut să fie o surpriză pentru ruşi,” a declarat Veldkamp, potrivit Mediafax.

UPDATE Din luna august, aproximativ 170.000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele în estul Ucrainei, adăugându-se celor aproape patru milioane care rămân strămutate în interiorul Ucrainei și celor 6,7 milioane care au căutat refugiu în afara țării, conform ONU.

UPDATE Nici Rusia, nici Ucraina nu au făcut publice date oficiale complete despre propriile pierderi, notează agenția dpa. În contrast, un raport recent al New York Times estimează că aproximativ 57.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul războiului, o cifră care ar reprezenta jumătate din pierderile raportate de partea rusă.

UPDATE Potrivit NATO, pierderile Rusiei sunt estimate la peste 600.000 de morți și răniți, incluzând aproximativ 200.000 de morți și 400.000 de răniți. În același timp, guvernul ucrainean a avansat o cifră de 722.000 de soldați ruși morți sau răniți de la începutul conflictului.

UPDATE Economia Ucrainei s-a contractat cu 33% în 2022 și a recuperat doar parțial în 2023. Daunele directe cauzate de război au fost estimate la 152 de miliarde de dolari, iar costul reconstrucției ajunge la 486 de miliarde de dolari. Sectorul energetic a fost unul dintre cele mai afectate, Rusia lovind frecvent infrastructura, scrie Gândul.

UPDATE Donald Trump Jr, politicieni republicani și jurnaliști conservatori din SUA îl acuză pe președintele Joe Biden că, în ultimele săptămâni de mandat, încearcă să pornească al treilea război Mondial, cedând presiunilor complexului militaro-industrial și  dând liber Ucrainei să lovească Rusia cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Joe Biden a anunțat decizia la începutul summitului G20 de la Rio de Janeiro, la care participă și ministrul rus de Externe. ”În opinia mea, toată lumea prezentă aici ar trebui să susțină suveranitatea și integritatea Ucrainei”, a spus Biden, în prezența lui Serghei Lavrov, potrivit Cotidianul.

UPDATE Uniunea Europeană şi-a extins sancţiunile împotriva Iranului din cauza sprijinului Teheranului faţă de Rusia în războiul său cu Ucraina, adăugând pe lista de sancţiuni compania Iran Shipping Lines (IRISL) şi pe directorul acesteia, Mohammad Reza Khiabani, printre alţii, a anunţat luni Comisia Europeană potrivit news.ro.

UPDATE Suedia și Finlanda își instruiesc cetățenii cu privire la modul de supraviețuire în război, pe fondul conflictului din Ucraina, scrie CNN. Cele două țări au aderat la NATO în ultimii doi ani, pe fondul amenințării tot mai mari ce vine dinspre Rusia. Multe țări europene au intensificat de atunci cheltuielile militare pentru a consolida securitatea pe termen lung în regiune. Cele aproximativ cinci milioane de broșuri trimise suedezilor prin poștă îi instruiesc cum să se pregătească pentru efectele conflictelor militare, întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, precum și evenimente meteorologice extreme.

UPDATE The New York Times notează că ”permisiunea oferita Ucrainei de a ataca mai adânc în teritoriul Rusiei vine în ultime momente ale mandatului lui Biden și a fost luată cu asumarea faptului că poate fi imediat anulata de  noua administrație Trump. Trump a fost foarte sceptic în privința ajutorului american pentru Ucraina și a susținut că președintele Zelenski ar trebui să încheie un acord cu Rusia și să facă concesii. Există si analize care susțin că decizia lui Joe Biden oferă viitoarei adminitrații Trump o pârghie în plus pentru a forța Rusia să accepte un acord de pace cu Ucraina. Trumo îi poate transmite președintelui Putin că va continua să trimită rachete balistice tactice ATACMS în Ucraina până când Rusia va veni la masa negocierilor cu niște condiții ce pot fi acceptate cel puțin de Washington, daca nu și de regimul de la Kiev.

Președintele american Donald Trump a declarat că va impune probabil sancțiuni Rusiei dacă președintele acesteia, Vladimir Putin, refuză să negocieze încheierea războiului din Ucraina. Potrivit Reuters, Trump nu a dat detalii cu privire la posibile sancțiuni suplimentare. Trump se amăgește, legat de prietenia sa cu Putin, aceasta nefiind una reală, iar liderul de la Kremlin întreține relația doar pentru a-și atinge scopurile, interesele Rusiei. Totul este doar o capcană întinsă lui Trump, potrivit publicației Slate. 

Între timp, președintele Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos că vrea ca războiul din Ucraina să se încheie în 2025. Liderul ucrainean a cerut un contingent de cel puțin 200.000 de soldați europeni ca garanție de securitate pentru Ucraina, în eventualitatea unui acord care să pună capăt războiului împotriva Rusiei. În același timp, el a insistat că garanția de securitate pe care o dorește este aderarea la NATO, menționând că asta depinde de voința noului președinte al SUA. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că UE trebuie să se înarmeze pentru a „supraviețui” într-o ordine globală din ce în ce mai incertă.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a declarat că serviciile de informații occidentale avertizează asupra riscului unui atac al Federației Ruse asupra UE după anul 2028, informează RBC, conform Rador.

UPDATE Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor armate aliate ale NATO din Europa, consideră că armata rusă nu are destule trupe pentru un progres major pe frontul din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. „Nu sunt îngrijorat că Ucraina ar putea pierde brusc. Nu văd potențialul pentru un progres major (al Rusiei)”, a declarat Cavoli, în timpul unei discuții în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, scrie HotNews.

UPDATE Ucraina l-a reținut pe psihiatru-șef al armatei sale pentru presupuse acuzații de corupție legate de câștiguri de peste un milion de dolari acumulate de la începutul invaziei Rusiei în februarie 2022, relatează site-ul britanic BBC.

UPDATE Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că pacea în Ucraina este departe de a fi realizată, dar este important să se planifice viitorul ţării după război. Într-un interviu pentru Rheinische Post, Scholz a anunţat că va avea loc în curând o discuţie cu aliaţii privind garanţiile de securitate pentru Ucraina. Scholz a subliniat că aceste garanţii vor viza menţinerea unei armate ucrainene puternice, sprijinite prin echipamente furnizate împreună cu aliaţii. El a precizat că astfel de decizii nu trebuie luate fără consultarea ucrainenilor şi că speculaţiile despre o forţă de menţinere a păcii sunt premature, în condiţiile în care războiul continuă, notează Mediafax.

UPDATE SUA şi ţările europene au rămas în contact cu Rusia în timpul războiului, şi anume la nivelul agenţiilor de informaţii, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. „SUA şi Rusia au menţinut contacte la diferite niveluri în timpul celor trei ani de război... şi europenii la fel”, a declarat Zelenski în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii internaţionali, scrie Mediafax.

UPDATE Donald Trump l-a însărcinat pe trimisul său special pentru Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în termen de 100 de zile, dar aproape nimeni nu crede că o poate face, în special rușii, relatează cotidianul american The Wall Street Journal, citat de BBC. Mai degrabă, susține ziarul, misiunea lui Kellogg este primul pas spre negocieri pe care Trump intenționează să le supravegheze el însuși. „Kellogg îl va consilia în procesul de negociere, dar nu este deloc clar că Trump are nevoie de sfaturi”, notează WSJ.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit, la Davos, cu omologul său azer, Ilham Aliev, cu care a discutat despre dezvoltarea relațiilor bilaterale. De asemenea, Zelenski a transmis condoleanțe în legătură cu prăbușirea avionului Azerbaijan Airlines, pe 25 decembrie.

UPDATE Unul dintre punctele principale ale discursului lui Kallas a fost sprijinirea continuă a Ucrainei, care se află pe linia întâi în confruntarea cu Rusia. „Cu ajutorul nostru, Ucraina poate câștiga acest război,” a spus ea. „Singurul limbaj pe care Putin îl înțelege este cel al forței”, scrie AlephNews.

UPDATE Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a denunţat miercuri alegerile prezidenţiale ce vor avea loc duminică în Belarus, pe care le consideră un simulacru, indică un comunicat ale legislativului UE difuzat pe website-ul instituţiei.

UPDATE O companie din Cipru ar putea furniza gaze regiunii separatiste Transnistria prin Turcia, notează presa rusă, în timp ce Guvernul moldovean afirmă că acesta este un scenariu fals, la fel ca și alte scenarii avansate recent în acest context. Moscova nu a informat Chişinăul cu privire la noi soluţii de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene faţă de cele prezentate anterior, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului moldovean, Daniel Vodă. 

UPDATE Dacă Europa vrea să supraviețuiască, trebuie să se înarmeze, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, prim-ministrul polonez Donald Tusk, pledând ca apelul la cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare al noului președinte al SUA, Donald Trump, să fie luat în serios.

UPDATE Ministrul adjunct rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că Moscova vede o mică fereastră de oportunitate pentru a încheia acorduri cu noua administrație americană a președintelui Donald Trump, a relatat agenția de presă Interfax, scrie Reuters.

UPDATE În timpul primului său mandat, președintele american Donald Trump a aplicat marca sa particulară de diplomație cu adversarii Washingtonului, împrietenindu-se în mod public cu Rusia și Coreea de Nord, în timp ce a exercitat separat presiuni asupra Chinei și Iranului, scrie Reuters. De data aceasta, el se confruntă cu un alt tip de provocare: un grup mai unit de antagoniști americani care s-au apropiat în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022.

UPDATE Rusia şi Uzbekistan au semnat miercuri un program de parteneriat strategic militar pe perioada 2026-2030 şi un plan de cooperare la nivelul ministerelor apărării pentru anul în curs, scrie Digi24.

UPDATE Noul președinte american Donald Trump a spus marți că ar putea impune sancțiuni Rusiei dacă Putin nu va negocia un acord de pace cu Ucraina. ”Pare probabil”, a spus Trump, întrebat de un reporter dacă va impune sancțiuni suplimentare Rusiei în cazul în care Putin nu va veni la masa negocierilor. Două opțiuni pentru Putin: Afirmația lui Trump survine în timp ce administrația sa dezvoltă o strategie solidă de sancțiuni menită să faciliteze o soluționare diplomatică a războiului Rusia-Ucraina, potrivit Bloomberg. Se pare că echipa lui Trump cântărește două abordări majore. Primul set de recomandări politice sugerează că, în cazul în care o încheiere a războiului pare posibilă, Casa Albă ar trebui să se concentreze pe măsuri de bunăvoință de care să beneficieze producătorii ruși de petrol sancționați care ar putea contribui la rândul lor la încheierea unui acord de pace. A doua opțiune ar implica extinderea sancțiunilor pentru a exercita o presiune maximă, sporind influența asupra Moscovei. Administrația Biden și Marea Britanie au impus recent cele mai ample sancțiuni de până acum asupra sectorului petrolier al Rusiei, vizând aproape 200 de nave din "flota din umbră", companii petroliere cheie și entități conexe.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că s-a întâlnit cu liderul opoziției germane Friedrich Merz, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile federale din Germania, scrie Reuters. „Am discutat despre modalități de a avansa în continuare o pace justă pentru Ucraina, precum și despre provocările globale și situația de pe linia frontului”, a postat Zelenski pe social media, împreună cu imagini de la întâlnire. Germania va organiza alegeri pe 23 februarie, iar Merz este în prezent principalul candidat pentru cancelarie.

UPDATE Guvernul de la Chișinău nu a fost informat despre noi soluții de aprovizionare cu gaz a regiunii transnistrene decât cele prezentate anterior. Declarația a fost făcută pentru TV8 de purtătorul de cuvânt al Executivului, după ce presa rusă a scris că Gazprom a rezervat capacități pentru gazoductul Turk Stream. Prin urmare, Guvernul, prin intermediul MAE, a solicitat oficial Ambasadei Rusiei la Chișinău să informeze care sunt companiile ce ar urma să participe la eventuala reluare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană. Un răspuns nu a fost oferit până în acest moment. Odată ce va primi răspunsurile, Chișinăul va verifica entitățile implicate în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cea internațională.  

UPDATE Forțele ucrainene au reușit să respingă noaptea trecută asaltul trupelor ruse în apropierea localităților Șevcenko și Udacine, anunță DeepState. În schimb, rușii au avansat spre Velîka Novosilka, lângă Vozdvîjenka, Slovianka și Sribne, localități din regiunea Donețk, menționează grupul ucrainean de analiză militară, scrie Spotmedia.

UPDATE Ucraina nu va accepta niciun compromis care implică recunoașterea teritoriilor ocupate ca părți ale Rusiei, nici măcar la presiunea tuturor aliaților, a declarat Volodimir Zelenski. Dialogul cu Rusia ar trebui purtat doar dintr-o poziție de forță, deoarece orice încercare de a trata agresorul ca pe un partener egal ar însemna înfrângere pentru Ucraina, consideră Zelenski, notează Spotmedia.

UPDATE Două persoane au fost rănite și mai multe incendii au izbucnit în orașul Nikolaiev în urma unui atac cu drone lansat aseară târziu de armata rusă. Resturile a șapte drone doborâte de antiaeriană au provocat șase incendii, avariind un bloc, clădirile unor firme și mai multe mijloace de transport în comun. 200 de persoane au fost evacuate din blocul de șase etaje în care un apartament a luat foc. Pompierii au stins toate incendiile din oraș în jurul orei locale 03:00, a anunțat șeful administrației militare regionale, Vitalii Kim, citat de Ukrainska Pravda, potrivit Spotmedia.

UPDATE Preşedintele american, Donald Trump, „are dreptate” să spună că Uniunea Europeană nu cheltuieşte suficient pentru apărare, a declarat, miercuri, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, adăugând că Statele Unite sunt „cel mai puternic aliat” al UE şi trebuie să rămână aşa, potrivit Antena3.

UPDATE Armata ucraineană a anunțat că a ucis și rănit zeci de soldați nord-coreeni într-o luptă intensă pe frontul din regiunea rusă Kursk. După aproape nouă ore în care au respins asaltul continuu al trupelor nord-coreene, militarii ucraineni mai aveau doar un sfert din cantitatea de muniție. De asemenea, forțele ucrainene au reușit să respingă noaptea trecută asaltul trupelor ruse în apropierea a două localități. În schimb, rușii au avansat spre alt așezări din regiunea Donețk, notează Spotmedia.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski susține că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va cere reducerea de cinci ori a efectivului armatei ucrainene.Această cerere urmează a fi prezentată de Putin la negocierile menite să restabilească pacea în Ucraina, a dezvăluit Zelenski, citat de BBC, informează G4Media la data de 21 ianuarie 2025. 

UPDATE Noul secretar de stat american Marco Rubio a declarat că obiectivul administraţiei Trump este de a pune capăt războiului din Ucraina, astfel încât să nu înceapă un nou război. Într-un interviu acordat CBS Mornings, Rubio a subliniat că Ucraina plătește cel mai mare preț pentru infrastructura sa energetică, „pentru oamenii şi viețile care s-au pierdut, pentru milioanele de ucraineni care au fost nevoiți să își părăsească ţara şi trăiesc peste hotare”, scrie Mediafax.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ţintit Europa într-un discurs înflăcărat ţinut marţi la Forumul Economic Mondial de la Davos, afirmând că bătrânul continent „trebuie să se ridice” şi „să înveţe cum să aibă grijă de sine, astfel încât lumea să nu-l poată ignora”, scrie Spotmedia.

UPDATE Pe modelul lui Donald Trump, care  a cerut în discursul său de învestire ca numele Golfului Mexicului să fie schimbat în „Golful Americii”, un deputat rus vrea și el o schimbare. Denis Bulanov propune ca Marea Neagră să se numească „Marea Rusă”, notează Cotidianul.

UPDATE Rusia l-a criticat marți pe noul președinte al SUA Donald Trump pentru că a reintrodus Cuba pe lista statelor care susțin terorismul, apreciind că această măsură vizează să „schimbe puterea” în insulă, relatează France Presse.

UPDATE Ucraina face eforturi pentru ca cetățenii săi care și-au căutat refugiu în Germania să se întoarcă acasă, în vreme ce războiul de la Kiev cu Rusia se apropie să intre în al treilea an, scrie Politico.

UPDATE Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, promotor al forțelor proruse de la altarul bisericii, a fost vizitat miercuri, 22 ianuarie, de către ambasadorul Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, scrie publicația locală Nord Info. Potrivit ambasadorului, întâlnirea a fost una „duhovnicească” și „pur informativă”, deși a avut loc într-o clădire cu două etaje din proximitatea bisericii. După întâlnirea celor doi la Bălți, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, a fugit de jurnaliști. Diplomatul rus a ținut să menționeze că nu au vorbit despre politică.

UPDATE Explozii au fost raportate în oraşul Mykolaiv în seara zilei de marţi, când forţele ruse au lansat un atac cu şapte drone, provocând daune clădirilor rezidențiale din zonă, scrie Ukrainska Pravda. Forţele aeriene ucrainene au declarat că dronele de atac se îndreptau spre oraş, notează Mediafax.

UPDATE Generalul Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA în Europa, susține că zilele Rusiei ca republică unificată sunt numărate. Într-un interviu pentru Ukrainian Review, Generalul Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA în Europa, susține că zilele Rusiei ca republică unificată sunt numărate și că țara s-ar putea despărți în mai multe state mai mici. Acest lucru ar putea duce, la rândul său, la un nou val de refugiați și un potențial haos nuclear, a avertizat el. „Cred că Federația Rusă se prăbușește acum. Nu este în linie dreaptă, dar se întâmplă", susține Ben Hodge, scrie NewsWeek.

UPDATE Ilan Șor, un om de afaceri în exil condamnat pentru fraudă în Republica Moldova în legătură cu un scandal bancar de 1 miliard de dolari, pare să ajute firmele din Rusia să continue să deruleze schimburi comerciale externe pe fondul problemelor cu plățile provocate de sancțiunile americane, transmite Bloomberg, citat de Agerpres. Potrivit documentelor analizate de Bloomberg, Ilan Șor a pus la punct o rețea de companii intermediare, inclusiv în parteneriat cu entități vizate de sancțiuni, care sunt în măsură să ajute firmele rusești să deruleze tranzacții internaționale, care altfel nu ar fi posibile din cauza sancțiunilor americane. Una dintre companiile conduse de Șor oferă pe site-ul său decontări cu orice țară și în orice monedă în termen de cinci zile lucrătoare – în contrast cu lunile de întârziere pe care le întâmpină acum unele firme rusești în cazul acestor tranzacții. Șor și principalul creditor pentru sectorul militar-industrial al Rusiei, Promsvyazbank, care se confruntă în prezent cu unele dintre cele mai aspre sancțiuni americane, au lansat A7, o companie care se laudă că poate facilita plățile transfrontaliere. Când a fost înființată firma, în septembrie, documentele fondatoare arătau că Șor deține 51% din acțiuni, iar Promsvyazbank are o participație de 49%, conform Bloomberg. Un partener de afaceri din una dintre firmele lui Șor, care a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, a confirmat că Șor este coproprietar al A7.

UPDATE Un ucigaș tăcut a fost creat de războiul Rusiei în Ucraina. Bacterii care nu răspund la antibiotice se răspândesc în toată țara. Ucraina este departe de a fi singura țară afectată de această problemă: aproximativ 1,4 milioane de oameni la nivel global au murit din cauza unei infecții cu AMR în 2021, iar în Marea Britanie au existat 66.730 de infecții grave rezistente la antibiotice în 2023. Cu toate acestea, războiul pare să fi accelerat răspândirea agenți patogeni multirezistenți în Ucraina. Clinicile care tratează rănile de război au înregistrat o creștere bruscă a cazurilor de AMR. Peste 80% dintre toți pacienții internați la Spitalul Feofaniya au infecții cauzate de microbi care sunt rezistenți la antibiotice, potrivit medicului șef adjunct, dr. Andriy Strokan.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat marţi că ar fi necesar un contingent de cel puţin 200.000 de soldaţi străini pentru menținerea păcii în țara sa ca parte a unui eventual acord de pace cu Rusia și a cerut Europei să devină un actor global, relatează presa internațională. Șeful statului ucrainean a luat cuvântul la Forumul Economic Mondial de la Davos la o zi după ce Donald Trump a revenit la putere în SUA inclusiv cu promisiunea că va pune capăt rapid războiului din Ucraina.

UPDATE Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit explicații cu privire la motivele pentru care liderul administrației separatiste a regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, nu a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău. Potrivit șefei statului moldovean, persoanele implicate în negocieri beneficiază de imunitate, o măsură necesară pentru menținerea unui dialog eficient. Președintele a subliniat că prioritatea Chișinăului este rezolvarea problemelor umanitare de pe malul stâng al Nistrului și menținerea păcii în regiune, transmite IPN.

UPDATE Portugalia intenţionează să majoreze achiziţiile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite şi Nigeria, pentru a renunţa complet la livrările din Rusia, a anunţat marţi ministrul Mediului, Maria da Graca Carvalho, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Trump a declarat că administrația sa analizează, de asemenea, problema trimiterii de arme în Ucraina, adăugând opinia sa că Uniunea Europeană ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina. „Vorbim cu președintele ucrainean Zelenski, vom vorbi cu președintele Putin foarte curând”, a spus Trump. „Ne vom uita la asta”. Trump a declarat că l-a presat pe președintele chinez Xi Jinping, într-un apel, pentru a interveni să oprească războiul din Ucraina, scrie G4media. „El nu a făcut prea multe în această privință. Are multă… putere, așa cum și noi avem multă putere. I-am spus: „Ar trebui să rezolvați problema. Am discutat despre asta”.

UPDATE „Să ne confruntăm cu adevărul inconfortabil că Rusia se consideră în război cu NATO, iar acțiunile sale necesită un răspuns hotărât și unit”, avertizează Jordan Warlick – consilier politic la Comisia Helsinki din SUA, care acoperă Europa Centrală, afaceri politico-militare și probleme de democrație și drepturile omului – într-o analiză publicată de The Moscow Times.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că noul lider american, Donald Trump, ar putea influența deciziile referitoare la aderarea Ucrainei la NATO. Într-un mesaj transmis de la Forumul Economic Mondial de la Davos, liderul ucrainean a amintit că, „până la urmă, doar patru țări ale Alianței sunt împotriva aderării Ucrainei”. Potrivit lui Zelenski, inițial, unele state au urmat o politică opacă față de Ucraina și nu au susținut aderarea acesteia la NATO. „Au fost pur și simplu cuvinte false că Ucraina va fi în NATO, pentru că au trecut decenii, iar Ucraina nu a mai devenit membră a NATO. Nu a fost cinstit”, a remarcat liderul ucrainean. În opinia sa, SUA și Germania au avut o poziție slabă cu privire la aderarea Ucrainei la NATO și au purtat un dialog cu rușii pe această temă. Cu toate acestea, a adăugat Zelenski, probabil că ţările respective au pierdut acest dialog, din moment ce mereu fac trimitere la faptul că au existat cândva anumite înţelegeri cu Federația Rusă, notează Rador.

UPDATE Forţele Aeriene ale Ucrainei au raportat că în noaptea de 21 spre 22 ianuarie, ocupanții ruși au lansat 99 de drone, din șase direcții, însă cele mai multe au fost distruse de forțele de apărare aeriană. Ocupanții ruşi au lansat drone din Ceauda (Crimeea), Millerovo, Briansk, Kursk, Oriol şi Primorsko-Ahtarsk. Armata ucraineană a confirmat doborârea a 65 de drone, în regiunile Poltava, Sumi, Harkiv, Cerkasi, Cernihiv, Kiev, Hmelniţki, Dnipropetrovsk, Mikolaiv și Odesa, scrie Rador.

UPDATE La aproape trei ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, economia țării este afectată de plecarea a sute de firme străine și de ieșirea capitalului. Dar acum Putin lovește dur o bancă occidentală, Raiffeisen Bank din Austria, cu filială în Rusia, dar și în România. Un tribunal de la Moscova impune băncii austriece Raiffeisen, cea mai mare bancă vestică din Rusia, daune de 2 miliarde de euro, scrie Ziare.com.

UPDATE Cancelarul german Olaf Scholz intenționează să călătorească miercuri la Paris pentru a se întâlni cu președintele Emmanuel Macron, la două zile după inaugurarea președintelui american Donald Trump, scrie Yahoo. Șeful statului francez este așteptat să îl primească pe cancelarul german la Palatul Élysée în jurul prânzului. Pe lângă viitoarea poziționare a UE față de Statele Unite, discuțiile se vor axa probabil și pe războiul din Ucraina și pe conflictul din Orientul Mijlociu, scrie AlephNews.