Războiul din Ucraina a ajuns în ziua cu numărul 1000 de la invazia la scară largă a Rusiei. „De 1.000 de zile, Forţele Armate ale Ucrainei se confruntă cu inamicii pe linia frontului, care se întinde pe mai mult de 1.000 de kilometri”, a declarat comandantul-şef Oleksandr Sîrski pe 19 noiembrie, în ziua 1.000 a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Kievul a afirmat cu această ocazie că nu se va preda „niciodată", în pofida profundelor dificultăţi cu care se confruntă pe câmpul de luptă şi a incertitudinii în ceea ce priveşte continuarea sprijinului american.

Între timp, Kievul a lovit pentru prima oară o țintă din Rusia cu o rachetă ATACMS americană, ca să marcheze 1.000 de zile de război, fapt confirmat de Moscova. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat online deputaţilor europeni reuniţi marţi într-o sesiune plenară specială, ocazionată de împlinirea a 1000 de zile de la invazia Rusiei în ţara sa, avertizând despre implicarea Coreei de Nord în conflict. Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care se aprobă o doctrină nucleară actualizată. Documentul precizează că decizia de a folosi arme nucleare este luată de președintele Rusiei.

UPDATE Bursele la nivel mondial au început să scadă în contextul în care investitorii vând din acţiuni pentru a se refugia în active sigure după cele mai recente mişcări de pe scena internaţională – modificarea doctrinei nucleare a Rusiei de către preşedintele Putin şi atacul Ucrainei cu rachete americane, prima utilizare de către Kiev a unor astfel de arme produse în SUA, scrie Mediafax.

UPDATE Operațiunea de supraveghere a generalului-colonel Aleksandr Romanciuk, 65 de a ni, a durat mai mult de un an și jumătate și a oferit informații despre planurile inamicului, locația forțelor sale și mijloacele de recunoaștere, susține Centrul de Rezistență Națională din Ucraina, citat de radiodifuzorul public TSN. Hackerii au aflat și detalii intime despre ilustrul general rus, care a comandat forțele Moscovei pe direcția Zaporojie, estul Ucrainei.

UPDATE Rusia a intensificat atacurile hibride asupra Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice, generând riscuri ”semnificative” în materie de securitate, avertizează Germania, Franța, Marea Britanie, Spania și Polonia, pledând pentru consolidarea măsurilor de apărare, scrie Gândul.

UPDATE Ucraina ar fi folosit deja rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva unei ținte militare ruse în noaptea de luni spre marți, 19 noiembrie. Moscova susține că sistemele sale de apărare aeriană au doborât sau deteriorat toate cele 6 rachete lansate de Kiev. Între timp, pe internet au apărut imagini neconfirmate în care s-ar prezenta prima lovitură a ucrainenilor cu o astfel de armă.

UPDATE Kremlinul a afirmat marţi, în cea de-a 1000-a zi a ofensivei sale la scară mare împotriva Ucrainei vecine, că armata sa va învinge forţele Kievului, aflate în dificultate în mai multe sectoare ale frontului în faţa unor trupe ruse care avansează de mai multe luni, informează AFP.

UPDATE „Stalker 2: Heart of Chornobyl”, unul dintre cele mai așteptate jocuri din 2024, care va fi lansat pe 20 noiembrie, ar putea fi interzis în Rusia pe motiv că „justifică terorismul”, relatează Daily Star și agenția rusă de stat RIA Novosti.

UPDATE Parlamentul Ucrainei a aprobat marți bugetul de stat pentru 2025, canalizând mai multe fonduri pentru eforturile de apărare ale Kievului, în ziua în care invazia pe scară largă a Rusiei a ajuns la cea de-a 1000-a zi, relatează Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a primit de două ori ovaţii în picioare din partea deputaţilor europeni în timpul alocuţiunii sale prin care a marcat cele 1.000 de zile de război. Dar nu toţi deputaţii europeni au fost prezenţi.

UPDATE Zelenski a făcut apelul său obişnuit pentru mai multe sancţiuni împotriva regimului de la Moscova şi pentru eliberarea de fonduri şi active rusești confiscate de ţările europene. „Putin nu preţuieşte oamenii sau regulile. El preţuieşte doar banii şi puterea. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să i le luăm pentru a restabili pacea”, a pledat Zelenski.

UPDATE În legătură cu producția de arme, Zelenski a declarat că a instruit reprezentanții industriei de apărare să producă, anul viitor, cel puțin 30 de mii de drone cu rază lungă de acțiune și cel puțin 3.000 de rachete de croazieră. El a punctat că, în 2024, în țară au fost fabricate peste 2,5 milioane de obuze și piese de muniție pentru mortiere, cu calibre de la 60 până la 155 mm. “În timp ce întreaga lume așteaptă un miracol de la Trump, cu voia lui Dumnezeu, noi ar trebui să ne apucăm de treabă”, a încheiat președintele, scrie Biziday.

UPDATE Volodimir Zelenski a susținut un discurs în fața parlamentarilor, pentru a marca cele o mie de zile scurse de când Ucraina a fost invadată de Rusia. El s-a referit la creșterea capacității de producție de drone și rachete, dar a făcut și o afirmație legată de restabilirea integrității teritoriale: “Poate că Ucraina va trebui să reziste mai mult decât cineva de la Moscova pentru a-și atinge toate obiectivele… Poate pentru a restabili integritatea deplină a statului”, scrie Biziday.

UPDATE Marți, la 1000 de zile de când Rusia a invadat Ucraina, deputații europeni s-au reunit într-o sesiune plenară specială.  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a lansat un mesaj video prin care a mulțumit europenilor și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola pentru ajutorul furnizat. Volodimir Zelenski a susținut că Vladimir Putin a adus 11.000 de soldați nord coreeni care să ajute armata rusă  în ivazia din Ucraina și că urmează să fie aduși inca 100.000. 

UPDATE ”În legătură cu atacurile asupra regiunii Briansk cu rachetele americane, acesta reprezintă un semnal că vor escaladarea conflictului, iar folosirea acestor sisteme balistice avansate fără americani ar fi imposibilă, președintele Vladimir Putin a spus acest lucru și a avertizat cum se va schimba poziția noastră dacă va fi autorizată folosirea acestor rachete cu rază lungă de acțiune, 300 de kilometri, contra țării noastre”, a afirmat Serghei Lavrov, potrivit postului RT și agenției Interfax, în conferința de presă organizată la reuniunea Grupului G20 din Rio de Janeiro, Brazilia.

UPDATE Radmila Şekerinska, fost ministru în Macedonia de Nord, a fost numită marţi în funcţia de secretar general adjunct al NATO, în locul românului Mircea Geoană, informează Agerpres.

UPDATE Rusia a început producția în masă de adăposturi antiatomice mobile care pot proteja împotriva unei varietăți de amenințări provocate de om și dezastre naturale, inclusiv radiații nucleare și unde de șoc, a declarat institutul de cercetare al Ministerului de Urgență, informează Reuters.

UPDATE Ucraina a afirmat marţi, în cea de-a 1000-a zi a invaziei ruse, că nu se va preda "niciodată", în pofida profundelor dificultăţi cu care se confruntă pe câmpul de luptă şi a incertitudinii în ceea ce priveşte continuarea sprijinului american, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE O dronă a fost depistată la sol în perimetrul Port Mall și Arena Chișinău. Obiectul a fost găsit în jurul orei 11:20. Conform poliției, autoritățile au reacționat imediat, iar la fața locului se află experții pentru examinarea obiectului de zbor.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, se adresează marți eurodeputaților într-o sesiune plenară specială, odată cu împlinirea celor 1.000 de zile de la invazia Rusiei. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un scurt discurs la începutul sesiunii extraordinare, iar după aceasta președintele Zelenski a luat cuvântul, adresându-se deputaților în format online, din Ucraina. Ulterior, a fost rândul liderilor grupurilor politice să ia cuvântul, scrie Digi24.

UPDATE UNESCO a condamnat atacul recent al Rusiei asupra centrului istoric al Odessei, scrie The Kyin Independent. O misiune UNESCO, condusă de Chiara Dezzi Bardeschi, şefa Biroului UNESCO din Ucraina, a ajuns pe 16 noiembrie pentru a inspecta siturile de patrimoniu cultural afectate. Organizaţia nu a publicat încă rezultatele evaluărilor efectuate, scrie Mediafax.

UPDATE Mai mulți comandați ruși de pe frontul din Ucraina au fost arestați, iar alții sunt anchetați pentru că ar fi trimis la Moscova informații false cu privire la teritoriile ucrainene cucerite. Informația a fost publicată de mai multe bloguri rusești care susțin războiul din Ucraina.

UPDATE Pentagonul a informat luni că Rusia şi-a relocat bazele aeriene pentru a evita impactul rachetelor tactice cu rază lungă de acţiune ATACMS, fabricate în Statele Unite şi pe care forţele ucrainene le vor putea folosi de acum încolo pentru a lovi ţinte ruse, după o autorizare în acest sens din partea administraţiei preşedintelui Joe Biden, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Statul Major al Armatei Ucrainene a informat, dimineață, că a atacat un depozit din apropiere de Karachev, însă nu a detaliat care și nici ce tip de armament a fost folosit. Șeful Centrului de Combatere a Dezinformării din cadrul Consiliului de Securitate al Ucrainei (NSDC) a mers mai departe și a informat că acolo erau depozitate muniții de artilerie, inclusiv obuze nord-coreene, bombe aeriene ghidate (KAB), rachete antiaeriene și rachete pentru sisteme cu lansare multiplă (MLRS).

UPDATE Ministrul de externe al Estoniei afirmă că naţiunile europene ar trebui să fie pregătite să trimită trupe în Ucraina. Declaraţia vine în contextul unui posibil acord de pace între Kiev şi Moscova, orchestrate de Donald Trump, notează Mediafax.

UPDATE Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată, în noaptea de luni spre marți, un obiect militar de pe teritoriul Rusiei cu rachete balistice ATACMS, a anunțat redactorul-șef al publicației Censor.NET, Iurii Butusov, informează New Voice din Ucraina.

UPDATE Pentagonul a informat luni că Rusia şi-a relocat bazele aeriene pentru a evita impactul rachetelor tactice cu rază lungă de acţiune ATACMS, fabricate în Statele Unite şi pe care forţele ucrainene le vor putea folosi de acum încolo pentru a lovi ţinte ruse, după o autorizare în acest sens din partea administraţiei preşedintelui Joe Biden, informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE La 1.000 de zile de la startul celui mai istovitor război din Europa de la naziști încoace, startul negocierilor de pace în Ucraina pare a fi fost dat. Mișcarea unilaterală de vineri, 15 noiembrie, a cancelarului german Olaf Scholz de a-l suna pe președintele rus Vladimir Putin a pus capăt la aproape doi ani în care principalii lideri NATO l-au izolat pe șeful de la Kremlin, comentează CNN.

UPDATE Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a criticat Ungaria pentru sprijinul acordat agresiunii Rusiei. „Aş dori să înţeleg motivele pentru care Ungaria nu vrea să ajute Ucraina, care luptă pentru libertate, şi vrea să asiste agresorul în acest conflict,” a declarat Sikorski pentru jurnalişti pe 18 noiembrie.

UPDATE Un analist trage un semnal de alarmă în privința pericolelor venite de la Putin, Trump și Xi Jinping la adresa Europei. Acesta îi numește pe cei trei lideri - barbari, comparând epoca actuală cu vremurile apuse când goții, mongolii și vandalii cotropeau bătrânul continent. El spune că Europa este asediată de descendenții acestora, iar conducătorii săi sunt prinși într-o capcană de războiul lui Putin, tarifele lui Trump și conflictul comercial cu Xi, iar în plus ei sunt legați mai mult de luptele interne din țările lor.Pe fondul amenințărilor la adresa „rațiunii sale de a fi”, UE trebuie să înceteze să se certe și să ia atitudine împotriva amenințărilor care vin dinspre Putin, Trump și Xi Jinping, potrivit The Guardian.

UPDATE Rusia va reduce plățile acordate soldaților răniți în urma invaziei totale a lui Vladimir Putin în Ucraina, având în vedere că guvernul său se confruntă cu costuri în creștere și cu mari pierderi de personal, scrie Newsweek.

UPDATE Deşi Statele Unite permit acum Ucrainei să folosească rachetele Atacms pentru a lovi ţinte în Rusia, această decizie care vine după doi ani de refuzuri nu va avea probabil un impact decisiv asupra războiului, arată o analiză The Guardian.

UPDATE Administrația Biden a permis Ucrainei să utilizeze rachete cu rază de până la 300 km pe teritoriul Rusiei, spune Josep Borrell. Decizia, calificată de Kremlin drept o „nouă escaladare”, ridică tensiunile și deschide noi perspective în conflictul din regiune, relatează Meduza.io.

UPDATE Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, l-a primit, luni, la Phenian, pe ministrul rus al Resurselor naturale, Aleksandr Kozlov, potrivit agenţiei de presă nord-coreene ACTC.

UPDATE Rusia investește masiv ca Phenianul să trimită până la 100.000 de soldați nord-coreeni care să lupte în Ucraina — însă este puțin probabil ca militarii asiatici să beneficieze de acești bani, spun analiștii specializați în Coreea de Nord.

UPDATE SUA au declarat luni că Rusia este cea care escaladează conflictul din Ucraina prin desfășurarea de trupe nord-coreene, după ce Kremlinul a avertizat că Washingtonul își va adânci implicarea în război permițând forțelor Kievului să lovească departe în Rusia cu arme fabricate în SUA.

UPDATE Rusia afirmă că eventuala utilizare de către Ucraina a rachetelor americane cu rază lungă de acțiune va duce la un răspuns „adecvat și tangibil”. Un astfel de atac pe teritoriul Rusiei „ar reprezenta implicarea directă a Statelor Unite și a sateliților lor în ostilitățile împotriva Rusiei”, se arată într-o declarație a Ministerului de Externe citată de BBC.

UPDATE Publicația Bloomberg a relatat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan vrea să își prezinte planul de pace pentru războiul dintre Rusia și Ucraina la summitul G20 de la Rio de Janeiro, Brazilia.

UPDATE Miniştrii de externe rus şi chinez, Serghei Lavrov şi respectiv Wang Yi, au discutat despre războiul din Ucraina şi tensiunile dintre cele două Corei în timpul unei întrevederi pe marginea summitului G20 din Brazilia, a transmis marţi televiziunea de stat chineză, informează AFP.

UPDATE Ministrul apărării de la Kiev, Rustem Umierov, a anunțat, luni seară, extinderea producției în serie a rachetelor de croazieră Neptun, dezvoltarea de noi rachete-dronă și cooperarea cu partenerii ucraineni și străini pentru a consolida potențialul de apărare al Ucrainei.

UPDATE Forţele ucrainene au distrus un depozit de muniţii rusesc în localitatea Karacev, regiunea Briansk, în noaptea de 19 noiembrie, potrivit armatei ucrainene, notează Mediafax.

UPDATE Şeful diplomaţiei ucrainene Andrii Sîbiga a descris presupusa permisiune a SUA pentru ca Ucraina să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pe teritoriul rus drept un factor „transformator” în război, informează marţi dpa. „Cu cât mai departe va putea lovi Ucraina, cu atât mai scurt va fi războiul”, a declarat Sîbiga înaintea unei reuniuni a Consiliului de Securitate a ONU, la New York, scrie Cotidianul.

UPDATE Cel puţin șase persoane, inclusiv un copil, au murit în urma unui atac cu drone ruseşti asupra unui bloc de apartamente din Hlukhiv, în regiunea Sumî. Alte 12 persoane au fost rănite, printre care şi doi copii, potrivit Mediafax.

UPDATE Ţările occidentale consideră că Rusia a suferit pierderi mult mai mari decât Ucraina, pierzând uneori mai mult de 1.000 de soldaţi ucişi pe zi în timpul perioadelor de lupte intense din est. Cu toate acestea, Ucraina, cu aproximativ o treime din populaţia Rusiei, este cea care se va confrunta probabil cu cele mai grave lipsuri de oameni rezultate din luptele de uzură. Într-o rară referire ucraineană la numărul morților din armata sa, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat în februarie 2024 că 31.000 de membri ai armatei ucrainene au fost ucişi. El nu a dat nicio cifră cu privire la numărul răniților sau al celor dispăruți.

UPDATE Ministerul Apărării rus și agenția de stat TASS au anunțat marți că forțele ucrainene au suferit peste 900.000 de pierderi, incluzând atât morți, cât și răniți, de la începutul invaziei ruse în urmă cu 1000 de zile. Estimările Moscovei sugerează că numai în 2023 pierderile Kievului le-au depășit pe cele din primii doi ani de conflict combinate, ajungând la 906.500 de soldați, potrivit Gândul. Cifrele publicate de Rusia nu pot fi verificate independent, iar bilanțul pierderilor rămâne un subiect extrem de disputat. 

UPDATE Departamentul de Stat al SUA afirmă că, în prezent, există peste 11.000 de trupe nord-coreene angajate în operaţiunile de luptă ruse împotriva Ucrainei în regiunea rusă Kursk, în creştere faţă de cele peste 10.000 raportate săptămâna trecută.

UPDATE Ministrul de Externe al Olandei salută decizia SUA de a permite lovituri de lungă distanță împotriva Rusiei, dar şi-a exprimat regretul că aceasta a fost divulgată presei. „Mi-ar fi plăcut să fie o surpriză pentru ruşi,” a declarat Veldkamp, potrivit Mediafax.

UPDATE Din luna august, aproximativ 170.000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele în estul Ucrainei, adăugându-se celor aproape patru milioane care rămân strămutate în interiorul Ucrainei și celor 6,7 milioane care au căutat refugiu în afara țării, conform ONU.

UPDATE Nici Rusia, nici Ucraina nu au făcut publice date oficiale complete despre propriile pierderi, notează agenția dpa. În contrast, un raport recent al New York Times estimează că aproximativ 57.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul războiului, o cifră care ar reprezenta jumătate din pierderile raportate de partea rusă.

UPDATE Potrivit NATO, pierderile Rusiei sunt estimate la peste 600.000 de morți și răniți, incluzând aproximativ 200.000 de morți și 400.000 de răniți. În același timp, guvernul ucrainean a avansat o cifră de 722.000 de soldați ruși morți sau răniți de la începutul conflictului.

UPDATE Economia Ucrainei s-a contractat cu 33% în 2022 și a recuperat doar parțial în 2023. Daunele directe cauzate de război au fost estimate la 152 de miliarde de dolari, iar costul reconstrucției ajunge la 486 de miliarde de dolari. Sectorul energetic a fost unul dintre cele mai afectate, Rusia lovind frecvent infrastructura, scrie Gândul.

UPDATE Donald Trump Jr, politicieni republicani și jurnaliști conservatori din SUA îl acuză pe președintele Joe Biden că, în ultimele săptămâni de mandat, încearcă să pornească al treilea război Mondial, cedând presiunilor complexului militaro-industrial și  dând liber Ucrainei să lovească Rusia cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Joe Biden a anunțat decizia la începutul summitului G20 de la Rio de Janeiro, la care participă și ministrul rus de Externe. ”În opinia mea, toată lumea prezentă aici ar trebui să susțină suveranitatea și integritatea Ucrainei”, a spus Biden, în prezența lui Serghei Lavrov, potrivit Cotidianul.

UPDATE Uniunea Europeană şi-a extins sancţiunile împotriva Iranului din cauza sprijinului Teheranului faţă de Rusia în războiul său cu Ucraina, adăugând pe lista de sancţiuni compania Iran Shipping Lines (IRISL) şi pe directorul acesteia, Mohammad Reza Khiabani, printre alţii, a anunţat luni Comisia Europeană potrivit news.ro.

UPDATE Suedia și Finlanda își instruiesc cetățenii cu privire la modul de supraviețuire în război, pe fondul conflictului din Ucraina, scrie CNN. Cele două țări au aderat la NATO în ultimii doi ani, pe fondul amenințării tot mai mari ce vine dinspre Rusia. Multe țări europene au intensificat de atunci cheltuielile militare pentru a consolida securitatea pe termen lung în regiune. Cele aproximativ cinci milioane de broșuri trimise suedezilor prin poștă îi instruiesc cum să se pregătească pentru efectele conflictelor militare, întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, precum și evenimente meteorologice extreme.

UPDATE The New York Times notează că ”permisiunea oferita Ucrainei de a ataca mai adânc în teritoriul Rusiei vine în ultime momente ale mandatului lui Biden și a fost luată cu asumarea faptului că poate fi imediat anulata de  noua administrație Trump. Trump a fost foarte sceptic în privința ajutorului american pentru Ucraina și a susținut că președintele Zelenski ar trebui să încheie un acord cu Rusia și să facă concesii. Există si analize care susțin că decizia lui Joe Biden oferă viitoarei adminitrații Trump o pârghie în plus pentru a forța Rusia să accepte un acord de pace cu Ucraina. Trumo îi poate transmite președintelui Putin că va continua să trimită rachete balistice tactice ATACMS în Ucraina până când Rusia va veni la masa negocierilor cu niște condiții ce pot fi acceptate cel puțin de Washington, daca nu și de regimul de la Kiev.

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone sâmbătă dimineață, înaintea a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit o întâlnire crucială cu președintele american Donald Trump, care va avea loc duminică la Mar-a-Lago, în Florida, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt unui război care durează de aproape patru ani, scrie Reuters. Trump a declarat că este optimist în ceea ce privește posibilitatea de a ajunge la un acord final de pace în timpul vizitei lui Zelenski.

Pe front, ruşii sunt într-o situaţie disperată în oraşul Kupiansk: au rămas doar câţiva, se predau şi nu au nicio linie de aprovizionare. Şi la Kiev avem un episod palpitant. Serviciul de Securitate al Ucrainei a dejucat un asasinat împotriva unui ofițer al spionajului militar și a reținut un agent FSB, în timp ce încerca să comită crima.

UPDATE Primarul capitalei ucrainene a raportat victime, în urma bombardamentelor ruseşti de la Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că opt răniți s-au înregistrat la Kiev. Primarul orașului Kiev a actualizat numărul victimelor bombardamentelor rusești: acum sunt opt, dintre care cinci au fost spitalizaţi, a anunţat el. Iniţial, Kliciko a raportat cinci victime, scrie Rador.

UPDATE Serviciile de informații ale Rusiei ar apela la tehnici psihologice și neurolingvistice moștenite din epoca KGB pentru a exercita influență asupra unor lideri politici din Occident, afirmă Mikola Malomuj, general ucrainean și fost director al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Într-o declarație pentru postul Kyiv24, Malomuj susține că aceste instrumente sunt încă funcționale tocmai pentru că nu urmăresc efecte rapide sau punctuale, ci vizează influențarea graduală, pe termen lung, a modului de gândire și de decizie al unor persoane aflate în poziții-cheie. Potrivit fostului oficial, echipa președintelui rus Vladimir Putin ar aplica în mod deliberat astfel de tehnici, inclusiv în interacțiunile cu fostul președinte american Donald Trump, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că ar accepta un referendum asupra planului lui Trump pentru oprirea războiului, dacă Rusia este de acord cu o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, scrie Spotmedia.

UPDATE Salariul anual declarat al lui Putin este de aproximativ 140.000 de dolari, iar activele sale personale listate includ un apartament de 75 de metri pătrați, un mic teren și trei vehicule. Însă, averea lui Putin este una colosală, conform spuselor omului de afaceri Bill Browder, cândva cel mai mare investitor străin de portofoliu din Rusia: aproximativ 200 de miliarde de dolari, o valoare mai mică decât bogăția lui Elon Musk, notează Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a vorbit despre întâlnirea pe care va urma să o aibă duminică în Florida cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Totodată, Trump a spus că se așteaptă să aibă o întrevedere cu dictatorul rus Vladimir Putin „curând”. „Nu are nimic până nu aprob eu”, a spus Trump pentru POLITICO despre propunerea de pace prezentată de Zelenski. „Deci să vedem ce are.” Comentariile președintelui subliniază în ce măsură soarta Ucrainei depinde de capacitatea de a-l convinge pe Trump că face suficiente concesii. Cei doi lideri urmează să se vadă duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Trump crede că va avea o întâlnire „productivă” cu Zelenski duminică. Totodată, președintele american a vorbit și despre o viitoare discuție cu Putin, scrie Cotidianul. „Cred că va merge bine cu Zelenski. Cred că va merge bine și cu Putin.” Trump se așteaptă să vorbească într-un fel sau altul cu Putin „curând, cât de mult vreau”. Trump a mai menționat faptul că Rusia este într-o situație complicată în prezent. „Economia lor este într-o stare rea, foarte rea.”

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră să ajungă la un acord de principiu cu președintele Trump privind încheierea războiului, atunci când cei doi se vor întâlni duminică.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa sâmbătă la o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și alți lideri europeni, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.

UPDATE „Volodimir Zelenski şi Mark Rutte au discutat despre eforturile comune pentru garantarea securităţii şi despre dezvoltarea unor poziţii europene coordonate, care să sprijine nu doar Ucraina, ci întreaga Europă”, a transmis Preşedinşia de la Kiev, conform News.ro.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, înaintea întâlnirii cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şase convorbiri telefonice separate: cu preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a-i informa în legătură cu eforturile diplomatice şi cu cele mai recente detalii ale discuţiilor cu partea americană, anunţă Administraţia Prezidenţială de la Kiev. De asemenea, le-a mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Rusia, a cărei economie este tot mai afectată de costurile războiului din Ucraina și de sancțiunile internaționale, va apela la economiile contribuabililor începând cu 2026 pentru a susține campania militară, arată o analiză realizată de EFE. În același timp, industrii-cheie se află în dificultate, iar piața internă este dominată tot mai mult de companii chineze. 

UPDATE „Cunoscută sub numele de Teoria Haosului, aceasta postulează că «lumea veche» a dispărut definitiv, domnește haosul imposibil de gestionat și că fiecare țară este pentru sine – că moralitatea a dispărut, puterea militară este prezentă, iar războiul este noua normalitate”, arată Anton Barbashin – directorul editorial al Riddle Russia – într-un interviu acordat site-ului independent Meduza.

UPDATE La inițiativa președintelui american, negocierile dintre delegațiile din Statele Unite, Ucraina și Rusia s-au intensificat în ultima vreme, în speranța încheierii războiului, care durează de 3 ani și 10 luni. Dar acum Putin vrea să pună mâna definitiv pe un obiectiv major al Ucrainei: centrala nucleară de la Zaporojie. Dictatorul șantajează SUA și pe Trump pentru a gestiona în comun centrala doar cu America, fără Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Pentru Steve Witkoff și Jared Kushner, trimișii miliardari ai președintelui Trump care lucrează la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, Rusia este o țară cu vaste resurse naturale și bogate oportunități de afaceri, potrivit The Wall Street Journal.Primirea ei înapoi în economia mondială va aduce bani investitorilor americani și va stabiliza relațiile Moscovei cu Ucraina și Europa, conform comentariilor lor publice și ale unor persoane familiarizate cu gândirea lor. Ei nu sunt primii oameni de afaceri americani care consideră Rusia o țară a generozității - și nici primii care pledează pentru pace prin profituri. Dar mulți veterani ai economiei sale volatile sunt sceptici că țara va recompensa generos capitalul american sau că mulți investitori americani se vor înghesui la regimul lui Vladimir Putin, imediat ce Washingtonul ridică sancțiunile. 

UPDATE Rusia ar putea recurge la o escaladare hibridă pe flancul estic al NATO încă din 2026, avertizează expertul în securitate Taras Jovtenko, potrivit Channel 24. Conform evaluării sale, Moscova nu pregătește o invazie clasică. Operațiunea ar putea părea un atac cu forțe relativ limitate, fără să semene formal cu un război la scară largă, însă efectele asupra Alianței vor fi majore, generând tensiune și incertitudine strategică, scrie Ziare.com. În 2025, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, declara că Polonia și statele baltice ar fi primele afectate în cazul unui conflict între Moscova și NATO.

UPDATE Rusia ar fi făcut o mutare strategică în Belarus. Moscova ar amplasa noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară într-o fostă bază aeriană din estul Belarusului, au descoperit doi cercetători americani studiind imagini din satelit, potrivit Reuters.

UPDATE Kliciko a anunțat patru răniți în urma atacului asupra capitalei ucrainene, dintre care trei au fost spitalizate și una a fost tratată ambulatoriu.„Incendiu în districtul Holosiivskyi. Rapoartele preliminare indică faptul că o benzinărie este în flăcări. În Obolonskyi, resturi au căzut peste o cooperativă de cabane de vară. Resturi au căzut și pe o zonă deschisă din districtul Desnyanskii. Toate serviciile sunt la fața locului”, a scris primarul Kievului, scrie Ziare.com.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a relatat pe Telegram că s-au produs explozii în capitala Ucrainei, iar forțele de apărare aeriană intervin. El le-a recomandat locuitorilor oraşului Kiev să rămână în adăposturi. Un corespondent al AFP aflat în oraș a confirmat, de asemenea, exploziile produse la Kiev. 

UPDATE Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că au detectat o serie de ținte care zburau spre mai multe orașe ucrainene, inclusiv ‘ținte de mare viteză, care se îndreptau spre Kiev’. Începând cu ora 01:50 AM, alerte de raid aerian erau în vigoare pe întreg teritoriul Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Mai multe serii de explozii puternice au fost auzite la Kiev în noaptea de vineri spre sâmbătă, a relatat o jurnalistă a agenţiei France Presse (AFP), autorităţile indicând că Ucraina este ameninţată de rachete ruseşti.

UPDATE Întregul teritoriu ucrainean a fost sub alertă de raid aerian noapta trecută, la scurt timp după ora locală 02:00 (00:00 GMT), potrivit unei hărţi publicate de autorităţi. Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, a relatat The Kyiv Independent.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei a anunţat vineri, 26 decembrie, că va înjumătăţi intervenţiile sale pe piaţa valutară începând cu noul an, o decizie anticipată care va retrage o parte din sprijinul acordat rublei în 2026, economiştii aşteptându-se la o slăbire a monedei, notează Ziare.com.

UPDATE Autoritățile sanitare din Rusia au semnalar un val accentuat de îmbolnăviri cu febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR), cunoscută popular drept „febra șoarecilor”. Potrivit datelor oficiale, citate de publicația Izvestia, peste 3.300 de persoane au fost infectate între ianuarie și octombrie 2025, cu 50% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times. Cu o problemă aseămătoare s-au confruntat și trupele Moscovei, în tranșeele din Ucraina, în luna septembrie. O unitate de forțe speciale a fost afectată de o epidemie de febră hemoragică mortală, potrivit The Telegraph.

UPDATE Rusia aproape şi-a dublat exporturile de gaze petroliere lichefiate (GPL) către fostele republici sovietice din Asia Centrală şi către Afganistan în perioada ianuarie–noiembrie, ajungând la 1,016 milioane de tone metrice, au declarat vineri pentru Reuters surse din industrie.

UPDATE Coreea de Nord și Rusia au împărțit „sângele, viața și moartea” în războiul din Ucraina, a transmis liderul nord-coreean Kim Jong Un în mesajul de Anul Nou transmis președintelui rus Vladimir Putin. Relațiile dintre cele două țări s-au apropiat semnificativ de la începutul invaziei din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale antiaeriene au interceptat și distrus, pe parcursul nopții, 141 de drone lansate de forțele ucrainene asupra teritoriului Federației Ruse. La rândul său, armata ucraineană susține că a reușit să neutralizeze 106 drone de atac trimise de Rusia, majoritatea vizând infrastructura și obiective din apropierea frontului.

UPDATE În contextul acestor atacuri, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, în noaptea de Crăciun, un mesaj RO-Alert, după ce sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au identificat grupuri de drone rusești îndreptate spre porturile ucrainene de pe Dunăre. Ca măsură de precauție, Forțele Aeriene Române au decolat două avioane de luptă F-16 pentru monitorizarea situației aeriene.

UPDATE Autoritățile din Republica Moldova au fost și ele puse în alertă după ce radarele ucrainene au detectat un obiect zburător care a traversat spațiul aerian din nordul țării. Potrivit Poliției de Frontieră de la Chișinău, obiectul a fost urmărit pe direcția mai multor localități, însă ulterior s-a stabilit că era vorba despre un balon cu aer cald. Oficialii moldoveni au precizat că nu a existat niciun pericol pentru cetățeni, iar situația este monitorizată în continuare.

UPDATE Pe linia frontului, luptele rămân intense, inclusiv în zona Kupiansk, unde ambele părți încearcă să-și consolideze pozițiile. În plan politic, publicația Axios relatează că Rusia s-ar declara dispusă să accepte un armistițiu temporar până la semnarea unui acord de pace, care ar permite organizarea unui referendum privind statutul teritoriilor ocupate. Kremlinul respinge însă alte inițiative considerate nefavorabile intereselor sale.

UPDATE În paralel cu evoluțiile militare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a desfășurat o amplă ofensivă diplomatică înaintea întâlnirii cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul de la Kiev a avut convorbiri separate cu mai mulți lideri europeni și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona pozițiile și a prezenta stadiul negocierilor cu partea americană. Zelenski a discutat cu președintele Finlandei, premierii Estoniei, Canadei și Danemarcei, cancelarul Germaniei și conducerea NATO, subliniind că Ucraina nu este și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii. În schimb, a acuzat Moscova că tergiversează deliberat procesul diplomatic și încearcă să prelungească războiul.

UPDATE Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unui document-cadru în 20 de puncte, care vizează garanții de securitate, redresarea economică și reconstrucția țării. Zelenski a subliniat că nu trebuie pierdut nici măcar „o zi sau o oră” atât timp cât continuă luptele. Discuțiile au vizat și cooperarea în cadrul inițiativelor europene de apărare, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și protejarea sectorului energetic, precum și coordonarea pozițiilor înaintea întâlnirilor decisive din Statele Unite.