Președintele SUA, Donald Trump, nu are vreo intenție să se mai întâlnească cu liderii europeni și cu Zelenski în perioada următoare și că liderul american este „sătul de întâlniri de dragul întâlnirii”. Trump urmează să trimită un reprezentant la discuțiile din Europa, în weekend, și asta doar dacă există „o șansă reală” de a semna un acord de pace între Rusia și Ucraina, anunță Casa Albă. Donald Trump „e în cârdășie” cu Vladimir Putin: „Doi gangsteri, un singur țel”, scrie pe copertă Der Spiegel, cel mai mare săptămânal german. Kremlinul afirmă că un armistițiu în este posibil doar după retragerea forțelor Kievului din întreaga regiune Donbas. Totuși, Kievul este de acord să retragă trupele din Donbas, pentru o „zonă economică liberă” demilitarizată, iar Ucraina ar putea adera la UE până la 1 ianuarie 2027.

Ucrainenii au atacat cu drone Moscova, pentru a doua zi consecutiv, iar opt dintre ele au fost doborâte, a anunțat Ministerul rus al Apărării. Pentru a doua zi consecutiv, Ministerul Apărării din Rusia a raportat un val de drone ucrainene deasupra țării și a transmis că a doborât 90 dintre ele, inclusiv unele deasupra Mării Negre, potrivit Sky News. Una dintre marile puteri ale lumii face pregătiri de război. Secretarul Apărării din Marea Britanie anunță că țara sa „dezvoltă rapid” planuri de pregătire. El a avertizat asupra unei „umbre de război” la ușa Europei, deoarece activitatea de informații ostilă Marii Britanii a crescut cu peste 50% în ultimul an. Între timp, Moscova amenință Marea Britanie cu „anihilare nucleară”. 

UPDATE Aderarea la UE la data de 1 ianuarie 2027 este prevăzută în cea mai recentă versiune a unui plan de pace prezentat Washingtonului de oficiali ucraineni și europeni, au declarat pentru Financial Times persoane familiarizate cu conținutul documentului. Planul reprezintă o versiune revizuită a propunerilor formulate de administrația Trump pentru încheierea războiului, propuneri pe care Kievul și aliații săi europeni le-au considerat înclinate în favoarea Rusiei, scrie Mediafax.

UPDATE Veniturile din petrol și gaze naturale ale Rusiei se vor reduce la jumătate în decembrie, cel mai scăzut nivel din august 2020 încoace. Veniturile statului rus din petrol și gaze naturale se vor reduce probabil la jumătate în decembrie față de anul trecut, ajungând la 410 miliarde de ruble (5,17 miliarde de dolari), ca urmare a scăderii prețurilor la țiței și a aprecierii rublei, potrivit calculelor Reuters publicate vineri.

UPDATE Reprezentantul special al președintelui Federației Ruse, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RFID), Kirill Dmitriev, a a amenințat blocul comunitar cu „unele consecințe extrem de grave pentru Uniunea Europeană” dacă va fi o eventuală decizie de înghețare pe termen nelimitat a activelor rusești, scrie Digi24.

UPDATE Tribunalul din Moscova a pronunțat condamnări în lipsă împotriva procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan, și a opt judecători ai instituției, acuzându-i de emiterea unor mandate de arestare „ilegale” pe numele unor cetățeni ruși. Sentințele, cuprinse între trei ani și jumătate și 15 ani de închisoare, vin ca represalii directe după decizia CPI din 2023 de a-l pune sub acuzare pe Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni.Procurorul CPI Karim Khan a fost găsit vinovat de emiterea unor „mandate de arestare cu bună știință ilegale împotriva unor cetățeni ruși”. El a fost condamnat la 15 ani de închisoare, primii nouă ani urmând să-i execute într-o colonie penală, restul urmând să fie executat într-o colonie penală de maximă securitate, tranmite meduza.io.

UPDATE Băncile britanice s-au opus utilizării unora dintre activele rusești blocate aflate în țară, deoarece guvernul nu le-a oferit garanții în cazul unui răspuns al Moscovei, relatează Financial Times.  

UPDATE Noul plan de pace al Ucrainei, care a ajuns la Casa Albă săptămâna aceasta, propune soluționarea problemei Donbasului prin crearea unei „zone economice libere” în regiune, unde ar putea fi stimulate interesele americane de afaceri. În acest mod, Ucraina încearcă să îl convingă pe președintele american, Donald Trump, să accepte un rezultat în favoarea Kievului, relatează Politico.

UPDATE Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că va respinge orice propunere a Uniunii Europene prin care Slovacia ar fi obligată să contribuie financiar la armata Ucrainei, notează Mediafax.

UPDATE Ucraina și-a extins campania de atacuri cu rază de acțiune asupra petrolului rusesc care alimentează războiul, lărgind gama de ținte - de la rafinării la infrastructura de export de petrol și gaze, conducte, petroliere și, mai recent, infrastructura de foraj marin, se arată într-o analiză CNN.

UPDATE Unitatea specială „Fantomele” din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev a distrus, în Crimeea temporar ocupată, un avion de transport rusesc de tip An-26, precum și două sisteme radar 55Zh6M „Nebo-M” și 64N6E. Operaţiunea a fost anunţată, vineri, pe canalul de Facebook al GUR, care a postat şi un material video în acest sens, scrie Rador.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi dispus să ia în considerare crearea unei zone demilitarizate în Donbas, pentru a pune capăt războiului, a declarat consilierul acestuia, Mihailo Podoliak, pentru Le Monde. Această zonă ar impune retragerea forțelor ucrainene și ruse de pe ambele părți ale liniei frontului. Președintele ucrainean a declarat joi că orice cedare a acestor regiuni ar trebui validată fie printr-o „alegere”, fie printr-un „referendum”, scrie Le Monde.

UPDATE Statele Unite iau în calcul crearea unei „zone demilitarizate de înaltă tehnologie”, fără precedent la nivel global, de-a lungul frontului estic al Ucrainei – cu condiția ca armata ucraineană să se retragă din porțiuni ale regiunii Donețk, relatează Financial Times.

UPDATE Kremlinul lasă pentru prima dată să se înțeleagă că în teritoriul ocupat al Donbasului ar putea să nu mai fie dislocate nici trupe ruse, nici ucrainene. Dar, potrivit consilierului prezidențial Iuri Ușakov, asta nu înseamnă că Rusia va renunța la control — în schimbul armatei, vor rămâne structurile interne de forță: Rosgvardia (numită și Garda Pretoriană a lui Putin, un fel de jandarmerie subordonată direct lui Putin) și poliția rusă. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru „Kommersant”. 

UPDATE Șeful serviciului de informații interne german a apreciat luni că Rusia ar putea intensifica operațiunile sale de influență și sabotaj cu ocazia alegerilor regionale din Germania în 2026, notează RFI. Germania a anunțat vineri că a identificat două operațiuni cibernetice rusești care au vizat controlul traficului aerian și alegerile parlamentare din februarie și că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei.

UPDATE Rusia a atacat cu drone în timpul nopţii infrastructură energetică în regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, provocând incendii şi pene de curent, au declarat vineri guvernatorul local şi serviciile de urgenţă, relatează Reuters.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi parlamentarilor să pregătească reforme legislative pentru a permite desfăşurarea alegerilor sub incidenţa legii marţiale şi a declarat că este pregătit să susţină organizarea alegerilor dacă acestea se desfăşoară într-un interval de timp rezonabil şi într-un mod legitim şi sigur, scrie RFI.

UPDATE Vineri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, au avut o întâlnire la Așgabat, capitala Turkmenistanului, în contextul participării la Forumul Internațional pentru Pace și Încredere. Discuțiile, care au durat aproximativ 40 de minute, au vizat situația din regiune, relațiile economice bilaterale și perspectivele unei eventuale încheieri a conflictului dintre Rusia și Ucraina. Cei doi nu au făcut declarații publice înaintea întrevederii, scrie cotidianul Gândul.

UPDATE Consilierul pe probleme de politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, a declarat vineri că Moscova nu a văzut propunerile revizuite ale SUA după cele mai recente discuţii cu Ucraina, dar că este posibil să nu fie de acord cu anumite aspecte ale acestora, scrie Digi24.

UPDATE Banca centrală a Rusiei anunţă vineri că sesizează justiţia de la Moscova împotriva societăţii belgiene Euroclear, care deţine cea mai mare parte a activelor ruseşti blocate prin sancţiuni, pe care Uniunea Europeană (UE) vrea să le folosească în vederea finanţării unui ajutor destinat Ucrainei, relatează AFP, conform News.ro.

UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că Moscova și Teheranul rămân „în contact strâns pe toate problemele internaționale cheie”. „[n.r. Aceasta include] chestiuni legate de programul nuclear iranian. Știți poziția noastră: susținem Iranul la Națiunile Unite”, a spus Putin în timpul unei întâlniri cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, notează Baha.

UPDATE Strategia de securitate națională a SUA continuă să provoace agitație. Există rapoarte despre o versiune nepublicată în care, printre altele, existau planuri de „retragere din UE” a Austriei, Italiei, Ungariei și Poloniei, relatează Focus și Defense One.

UPDATE Ambasadorii UE au acordat Comisiei Europene puteri de urgență pentru a menține blocate active ale statului rus în valoare de 210 miliarde de euro până când Kremlinul va plăti despăgubiri postbelice Ucrainei, a anunțat joi președinția daneză a Consiliului. Acordul reprezintă o lovitură majoră pentru speranțele Kremlinului de a-și debloca fondurile în cadrul unui acord de pace postbelic, scriu Reuters și Politico.

UPDATE Deznodământul războiului din Ucraina rămâne incert, iar europenii vor să fie pregătiți pentru orice situație. Și în primul rând Polonia, care investește acum aproape 5% din PIB în apărare. Țara își reînnoiește arsenalul învechit și se pregătește să își schimbe ultimele MiG-29, avioane de fabricație sovietică, cu drone ucrainene, potrivit RFI.

UPDATE Generalul polonez Jaroslaw Gromadzinski, fost comandant la Eurocorps, a lansat un avertisment ferm adresat Moscovei, subliniind că NATO trebuie să fie pregătită să acționeze în enclavele rusești – inclusiv Kaliningrad – dacă Polonia ar fi atacată, anunță Mediafax. Mesajul strategic transmis de către generalul polonez, apare pe fondul tensiunilor crescânde din Europa de Est, scrie G4media.

UPDATE În pofida dificultăților și a riscurilor de a distruge progresul discuțiilor privind proiectul planului de pace, Kievul continuă să lucreze activ și constructiv la documente împreună cu SUA și Europa. Despre aceasta a declarat Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe 11 decembrie, în timpul unei discuții cu jurnaliștii, informează FREEDOM.

UPDATE Kremlinul ridică din nou nivelul retoricii belicoase, avertizând că prezența militarilor britanici în Ucraina ar constitui un „casus belli” pentru o lovitură nucleară asupra Marii Britanii. Amenințarea vine în urma confirmării oficiale că un parașutist britanic a murit pe teritoriul ucrainean.

UPDATE Marea Britanie „dezvoltă rapid” planuri pentru a pregăti întraga țară pentru un posibil război, a anunțat secretarul Apărării, Al Carns. El a avertizat asupra unei „umbre de război” la ușa Europei, afirmând că activitatea de informații ostilă Marii Britanii a crescut cu peste 50% în ultimul an, relatează Sky News. Subliniind rolul pe care civilii ar trebui să îl joace într-un conflict major, Al Carns a spus că armata, marina și forțele aeriene răspund la crize, dar „societățile, industriile și economiile câștigă războaie”. „Umbra războiului bate din nou la ușa Europei. Aceasta este realitatea. Trebuie să fim pregătiți să-l descurajăm”, a declarat Al Carns

UPDATE Svetlana Zaharova, fosta soție a lui Timur Ivanov (50 de ani), adjunct al Ministerului rus al Apărării, acuză „atmosfera destrăbălată” din anturajul lui Serghei Șoigu, pentru distrugerea căsniciei sale. Ea a făcut declarații în cadrul unui proces la Moscova, unde procuratura a cerut confiscarea bunurilor lui Timur Ivanov, estimate la 1,2 miliarde de ruble, circa 13 milioane de euro, relatează agenția RBK. Timur Ivanov,, fost ministru adjunct al apărării, a fost arestat anul trecut, în aprilie, într-un dosar de luare de mită la scară deosebit de mare. A fost condamnat la 13 ani de închisoare. Oficialul a fost acuzat că a primit „mită la scară deosebit de mare”, de aproximativ un miliard de ruble, 9,6 milioane de euro, pentru a acorda preferențial „contracte pentru nevoile departamentului militar”. Generalul avea 12 mașini, între care un Mercedes-Benz G63, de 15 milioane de ruble, circa 145.000 de euro, un Cadillac Escalade din 2021, un Bentley Continental, un Aston Martin sau un Hummer H2 și două motociclete, scrie Libertatea.

UPDATE În orașul Tver, situat la 180 de kilometri nord-vest de Moscova, autoritățile locale au declarat că șapte persoane au fost rănite. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Aeroportul Șeremetievo din Moscova a anunțat că a suspendat decolările din cauza atacurilor, potrivit Adevărul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat joi că a doborât cel puțin 287 de drone în mai multe regiuni. Cel puțin 40 de drone au fost doborâte deasupra regiunii Moscova, a precizat acesta, în timp ce 118 drone au fost distruse numai deasupra regiunii de frontieră Briansk. Ministerul a anunțat că zborurile au fost deviate de pe toate aeroporturile principale din Moscova ca urmare a atacului, scrie Adevărul.

UPDATE Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, se va întâlni astăzi cu omologul său belgian, Bart De Wever, pentru a discuta planurile de utilizare a activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei. Belgia deține cea mai mare parte din activele în valoare de 200 de miliarde de euro. Comisia Europeană dorește să folosească aceste fonduri ca garanție pentru un împrumut de aproximativ 90 de miliarde de euro către Ucraina, pe o perioadă de doi ani. Împrumutul ar urma să fie rambursat doar dacă Moscova ar plăti Kievului despăgubiri, scrie Rador.

UPDATE Donald Trump nu ar trebui să se amestece în democrația europeană, a declarat joi Ursula von der Leyen, la câteva zile după ce preşedintele SUA a lansat un atac virulent la adresa Europei, scrie Politico. „Nu noi decidem cine va fi liderul unei ţări în ceea ce priveşte alegerile, ci poporul acelei ţări... Aceasta este suveranitatea alegătorilor şi ei trebuie protejată”, a declarat preşedinta Comisiei Europene într-un interviu acordat la gala POLITICO 28 de la Bruxelles. „Nimeni altcineva nu ar trebui să se amestece, fără niciun dubiu”, a adăugat şefa Comisiei Europene, răspunzând la o întrebare despre Strategia de securitate naţională a SUA, publicată săptămâna trecută şi care a provocat agitaţie în Europa.

UPDATE Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Europa trebuie să ajute Ucraina să facă o alegere dificilă, în condiţiile în care problema teritoriilor este deosebit de complicată. „Europa trebuie să ajute Ucraina să facă o anumită alegere dificilă… Pentru a preveni pierderi mari, adică de dragul unui bine mai mare, este necesar să se prevină o catastrofă aici, să fie eradicat răul… Prin urmare, este necesar să se facă o alegere. Știu că le este greu. În special chestiunea teritorială este incredibil de complicată. Să nu dea Dumnezeu ca cineva să treacă prin așa ceva”, a afirmat Fidan, potrivit CNN Turk. Ministrul a adăugat că există și cerințe privind garanțiile de securitate, iar acest lucru nu este nici el simplu, scrie Rador.

UPDATE Președintele american Donald Trump apare, din nou, de câteva zile, cu un plasture pe mână, cum s-a mai întâmplat cu alte ocazii. Cea mai recentă apariție a fost la un miting în Mount Pocono, Pennsylvania, stârnind comentarii și îngrijorări privind starea sănătății sale. Casa Albă a reacționat, reluând aceeași explicație pe care a furnizat-o anterior: președintele are mâna bandajată din cauza vânătăilor care provin din numeroasele strângeri ale mâinilor și dozei zilnice de aspirină pe care o ia, scrie Digi24.

UPDATE Președintele american Donald Trump va trimite un reprezentant la discuțiile din Europa privind Ucraina, în acest weekend, doar dacă există o șansă reală de a semna un acord de pace, a anunțat Casa Albă. Însă „președintele Trump s-a săturat de multiplele întâlniri care par să nu ajungă niciodată la un acord“, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt. „Președintele este extrem de frustrat de ambele părți ale acestui război și s-a săturat de întâlniri doar de dragul de a se întâlni”, a spus ea, scrie Gândul.

UPDATE Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, i-a cerut secretarului general al NATO, Mark Rutte, să înceteze „alimentarea tensiunilor de război”, a confirmat vineri purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, scrie Baha. Szijjarto a declarat că ultimele remarci ale lui Rutte arată că „la Bruxelles toată lumea s-a aliniat împotriva eforturilor de pace ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump” și că afirmațiile secretarului „au înjunghiat discuțiile de pace pe la spate”. Ministrul a subliniat că Ungaria respinge afirmațiile lui Rutte conform cărora Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani, descriindu-le drept „iresponsabile” și „periculoase”. El a subliniat că „Ucraina luptă pentru ea însăși, nu pentru noi”, scrie Mediafax.

UPDATE „Președintele SUA nu își ascunde disprețul față de bătrânul continent și face înțelegeri cu liderul de la Kremlin. Europa nu poate găsi nicio strategie împotriva acestei alianțe de ticăloși.” Acesta este primul paragraf dintr-un amplu articol care deschide ediția de vineri, 11 decembrie 2025, a revistei săptămânale germane Der Spiegel (n.red. Oglinda), cel mai mare săptămânal german. Nu mai puțin de 10 jurnaliști semnează o amplă analiză a relațiilor dintre Donald Trump și liderii UE pe de o parte, și a celor dintre președintele american și Vladimir Putin. „Președintele SUA este în cârdășie cu liderul Kremlinului, Putin. Amândoi disprețuiesc bătrânul continent. Cum își poate găsi UE propria putere?”, se întreabă autorii articolului al cărui titlu e necruțător cu Trump. Sub un desen caricatură care-l arată pe Vladimir Putin stând pe scaun și tăind cu un cuțit bucăți din Europa, în timp ce privește fioros înainte, iar în spatele lui Donald Trump îl ține rânjind de umeri, sugerând că îl sprijină, revita titrează: „Doi gangsteri, un singur țel”. Textul descrie un moment de profundă îngrijorare și neîncredere în rândul liderilor europeni față de noua administrație americană condusă de Președintele Donald Trump, pe fondul avansului militar al Rusiei în Ucraina și a presiunilor americane pentru o înțelegere de pace. În concluzie, spune textul din Der Spiegel, Europa poate supraviețui doar dacă se opune Rusiei și devine mai independentă de SUA. State precum China și Brazilia au demonstrat că se poate acționa dintr-o poziție de forță împotriva lui Trump. Acesta respectă puterea și disprețuiește supunerea. UE are puterea economică și capacitatea tehnică de a-și asuma responsabilitatea și de a reglementa giganții tech americani, dar se teme de un conflict deschis cu Washingtonul.