Israelul a aprobat marți seara un acord de încetare a focului în războiul său din Liban cu Hezbollahul. Armistițiul a fost aprobat în cursul serii de cabinetul de securitate israelian, conform informațiilor dezvăluite de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu. Potrivit site-ului de informații american Axios, proiectul american negociat în ultimele zile prevede un armistițiu de 60 de zile în timpul căruia Hezbollahul și armata israeliană să se retragă din sudul Libanului pentru a permite armatei libaneze să se desfășoare acolo. Cu declarații înainte și după acest eveniment, au venit premierul israelian Netanyahu și liderul de la Casa Albă, Joe Biden. În pofida acestui acord, armata libaneză a cerut miercuri cetăţenilor săi strămutaţi să aştepte retragerea soldaților israelieni din regiune, înainte de a se întoarce la locuinţele lor.

Ministrul de Externe a Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a salutat încetarea focului între Israel și Liban, într-o postare pe pagina sa X.

UPDATE Un înalt oficial al Hamas a salutat miercuri acordul de încetare a focului din Liban între Hezbollah şi Israel şi a afirmat că mişcarea islamistă palestiniană este, de asemenea, „pregătită" pentru un armistiţiu cu armata israeliană în Fâşia Gaza, transmite AFP, potrivit Agerpres. „Anunţul încetării focului în Liban este o victorie şi un succes major pentru rezistenţă. Am informat mediatorii din Egipt, Qatar şi Turcia că Hamas este pregătită pentru un acord de încetare a focului şi un acord serios pentru schimbul de prizonieri", a declarat pentru AFP  membrul biroului politic al Hamas.

UPDATE Statele membre G7 au anunţat că îşi vor respecta obligaţiile „respective” faţă de mandatul emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Însă nu toate țările G7 fac parte din CPI, Statele Unite nerecunoscând această organizație, transmite Digi24. „În exercitarea dreptului său la apărare, Israelul trebuie să-şi respecte deplin obligaţiile faţă de dreptul internaţional în toate circumstanţele, inclusiv dreptul internaţional umanitar”, au scris marţi într-un comunicat comun miniştrii de Externe din G7, în urma unei reuniuni a Grupului în apropiere de Roma.

UPDATE Armata libaneză a cerut miercuri cetăţenilor săi strămutaţi să aştepte înainte de a se întoarce la locuinţele lor din satele şi oraşele pe care soldaţii israelieni le-au invadat în timp ce aşteaptă retragerea acestora ca urmare a acordului de încetare a focului, care a intrat în vigoare miercuri, informează EFE, citat de Agerpres. „Comandamentul armatei solicită cetăţenilor să aştepte să se întoarcă în satele şi oraşele în care forţele inamice israeliene au pătruns până la retragerea acestora în conformitate cu acordul de încetare a focului şi subliniază importanţa aderării la liniile directoare ale unităţilor militare dislocate în zonă pentru a le păstra securitatea", a indicat instituţia militară într-un comunicat.

UPDATE Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a salutat încetarea focului între Israel și Liban, într-o postare pe pagina sa X. „Salutăm încetarea focului între Israel și Liban, mediatorii din SUA și Franța care au făcut o muncă atentă. Lumea trebuie să se concentreze pe implementarea și menținerea păcii, precum și pe acordarea de ajutor celor afectați de război”.

UPDATE Într-un scurt discurs la Casa Albă, liderul de la Washington a promis o nouă iniţiativă pentru a obţine încetarea focului în Fâşia Gaza. „ În zilele următoare, Statele Unite vor depune din nou un efort împreună cu Turcia, Egipt, Qatar, Israel şi alte ţări pentru a se ajunge la un armistiţiu în Gaza, eliberarea ostaticilor şi sfârşitul războiului fără Hamas la putere", a declarat Joe Biden.

video: yt/The White House

UPDATE Președintele american Joe Biden a salutat într-o postare pe X, anunțul acordului: „Astăzi am știri bune să vă raportez din Orientul Apropiat. Am vorbit cu prim miniștrii din Liban și Israel. Și am plăcerea să vă anunț: Ei au acceptat propunerea Statelor Unite pentru a opri conflictul devastator dintre Israel și Hezbollah”.

UPDATE Israelul a aprobat marți seara un acord de încetare a focului în războiul său din Liban cu Hezbollahul. Decizia va intra în vigoare miercuri dimineață, potrivit Washingtonului, scrie AFP, citat de  Încetarea focului a fost aprobată în cursul serii de cabinetul de securitate israelian, conform informațiilor dezvăluite de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu. Potrivit site-ului de informații american Axios, proiectul american negociat în ultimele zile prevede un armistițiu de 60 de zile în timpul căruia Hezbollahul și armata israeliană să se retragă din sudul Libanului pentru a permite armatei libaneze să se desfășoare acolo. Planul include înființarea unui comitet internațional care să supravgheze aplicarea acestuia, plus și posibilitatea ca Statele Unite să acorde sprijin pentru o acțiune militară israeliană în cazul unor acțiuni ostile ale Hezbollahului.

UPDATE Înainte de dezbaterea privind aprobarea încetării focului în Cabinet, Netanyahu a declarat: „V-am promis victoria și vom obține victoria. Vom finaliza eliminarea Hamas, ne vom aduce acasă toți ostaticii, ne vom asigura că Gaza nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel și îi vom readuce pe locuitorii din nord în siguranță la casele lor. Războiul nu se va încheia până când nu ne vom atinge toate obiectivele, până când locuitorii din nord nu se vor întoarce în siguranță acasă. Acest lucru se va întâmpla, la fel cum s-a întâmplat în sud. Prietenii mei, locuitori din nord, sunt mândru de voi, de capacitatea voastră de a rezista, sunt pe deplin angajat în ceea ce privește viitorul vostru. L-am eliminat pe Nasrallah; am eliminat toți șefii organizației și mii de teroriști și am distrus cea mai mare parte a capacităților de lansare de rachete și infrastructura construite în apropierea frontierei noastre. Am eliminat mii de teroriști și am distrus infrastructura subterană din apropierea frontierei noastre timp de ani de zile. Am atacat ținte strategice în tot Libanul. Toate acestea au sunat ca science-fiction, dar nu este science-fiction, chiar am făcut-o”.

video: x/IsraeliPM

UPDATE Statele Unite au lovit marţi în Siria un „depozit de arme”, care aparținea unui grup „sprijinit de Iran”, a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează AFP, preluată de Agerpres, transmite Digi24. „Lovitura a fost efectuată ca răspuns la un atac legat de Iran, desfăşurat cu o zi înainte împotriva forţelor americane din Siria”, a declarat CENTCOM pe X.

UPDATE Un ONG care urmăreşte războiul din Siria a raportat marţi seara că două persoane au fost ucise în atacuri israeliene la frontiera libaneză-siriană, în timp ce Libanul a raportat un mort, scrie AFP, citat de Agerpres. „Avioanele de război israeliene au vizat punctul de trecere al frontierei Al-Arida din provincia Tartous (...) şi punctele de trecere Dabussiyeh şi Jussiyeh din provincia Homs", a indicat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, precizând că doi „membri ai forţelor regimului" sirian au fost ucişi la Dabussiyeh.

Rusia a promis marți că va răspunde atacurilor Ucrainei cu rachete ATAC-MS din regiunea Kursk. „Se pregătesc acțiuni de răzbunare”, a declarat Ministerul Apărării al Rusiei într-o declarație care acuză Ucraina că a lansat atacuri ATACMS sâmbătă și luni, vizând site-uri militare din regiunea de sud-vest Kursk, potrivit The Moscow Times.

Rusia îşi demonstrează disponibilitatea de a escalada războiul din Ucraina, declarându-şi refuzul de a îngheța linia frontului sau de a ajunge la un compromis, se arată în ultimul raport al Institutului pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War-ISW), scrie Mediafax. Între timp, Rusia avertizează SUA împotriva „spiralei a escaladării”, dar afirmă că va menține canalele deschise.

UPDATE Dronele ucrainene au atacat din nou în Crimeea în noaptea de marți spre miercuri, 26 spre 27 noiembrie, în cadrul unui nou val de atacuri aeriene reciproce, informează abcnews.

UPDATE Rusia a avertizat miercuri Statele Unite să oprească ceea ce a numit o „spirală a escaladării” cu privire la Ucraina, dar a declarat că va continua să informeze Washingtonul cu privire la lansările de rachete de test pentru a evita „greșelile periculoase”, scrie Money.

UPDATE Adjunctulul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că este necesară utilizarea noii rachete balistice cu rază intermediară Oreshnik împotriva Ucrainei pentru a se face auzită vocea Moscovei, a informat agenția de presă de stat RIA. Potrivit agenției RIA, Ryabkov a declarat că Rusia nu crede că a trecut vremea negocierilor cu Occidentul, dar că acum trebuie să folosească metode mai puternice pentru a-și face auzit mai clar punctul de vedere.

UPDATE Premierul slovac Robert Fico, unul dintre puţinii lideri europeni care afișează relaţii apropiate cu Kremlinul în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, a anunţat miercuri că se va deplasa la Moscova în luna mai pentru a asista la ceremoniile dedicate împlinirii a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, relatează AFP, potrivit Agerpres. „Am acceptat cu plăcere invitaţia oficială a preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, de a participa la aceste ceremonii importante”, a transmis Robert Fico prin intermediul unui mesaj publicat pe contul său de Facebook.

UPDATE Într-o postare recentă pe rețeaua X, serviciile britanice de informații militare scriu că lipsa de vehicule blindate ale armatei ruse și amenințarea constantă a dronelor au condus la întârzieri semnificative în evacuarea soldaților ruși răniți, relatează Sky News.

UPDATE Ministerul rus de Externe a anunțat miercuri că va expulza un corespondent și un cameraman de la postul ARD din Germania, într-un răspuns simetric la acțiunile germane împotriva postului rusesc Channel One. Postul de televiziune Channel One a transmis că Germania îi închide biroul din Berlin și că doi jurnaliști ruși, un corespondent și cameraman, care lucrează pentru post, au primit dispoziție să părăsească Germania din motive de securitate, scrie Rador.

UPDATE Parlamentarii din camera superioară a parlamentului rus au aprobat miercuri o creştere de aproape 30% a cheltuielilor pentru apărare pentru anul viitor, relatează AFP, citată de The Guardian.

UPDATE Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că războiul din Ucraina este ”foarte departe„ de o soluţionare într-un interviu publicat miercuri, 27 noiembrie, de cotidianul guvernamental Rossiiskaia Gazeta, potrivit EFE.

UPDATE O dronă neînmatriculată a fost ridicată ieri, din apropierea bazei militare Boboc din județul Buzău. Prezența obiectului într-o zonă nelocuită a fost semnalată la numărul de urgență 112 de un localnic.

UPDATE Val de turiști în Ucraina, avizi de a vedea pe viu ororile războiului. Alberto Blasco Ventas, un spaniol în vârstă de 23 de ani, se uită la podul de la Irpin distrus de forţele ucrainene în primăvara lui 2022 pentru a opri avansul trupelor ruseşti, un loc care a devenit o etapă preferată a turiştilor occidentali care caută senzaţii tari şi care au venit să descopere războiul din Ucraina, transmite AFP, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia foloseşte cel puţin şase avioane bombardiere pe care le-a primit din Ucraina în urmă cu 25 de ani. Investigaţia a arătat faptul că bombardierele strategice Tu-160 sunt folosite de armata rusă, potrivit Sky News, care citează Radio Free Europe/Radio Liberty. Avioanele au fost predate în 1999 în schimbul stingerii datoriilor Ucrainei pentru gazul rusesc importat, susţin ucrainenii. Pentru a confirma informaţia, agenţia ucraineană de informaţii militare GUR a comparat numerele de serie ale bombardierelor aflate în serviciu în Rusia, cu înregistrările şi registrele aviaţiei, scrie Mediafax.

UPDATE Călin Georgescu, candidatul care a câștigat turul 1 al alegerilor prezidențiale din România, susține deschis Rusia și chiar pune la îndoială existența războiului din Ucraina. Opiniile sale despre război sunt populare și „au primit două milioane de voturi pentru că au fost suprimate sistematic din spațiul public”, scrie profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi, într-o opinie publicată în România Curată. Potrivit profesoarei care predă științe politice, ca și în cazul alegerilor din SUA, câștigate de Donald Trump, „votanții se răzbună dacă li se interzice să gândească, dacă în loc să fie convinși sunt constrânși”, scrie HotNews.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk a declarat miercuri că va îndemna ţările baltice şi nordice să ia măsuri comune privind securitatea în Marea Baltică în timpul unei călătorii de două zile în Suedia, potrivit Reuters. Ţările NATO iau măsuri comune pentru a se proteja în faţa pericolului din est, inclusiv prin controlul comun al spaţiului aerian în cadrul „poliţiei aeriene”. Modelul ar putea fi folosit şi în Marea Baltică, scrie Mediafax.

UPDATE Rubla rusească a pierdut mai bine de 24% din valoare faţă de dolar şi yuan de la începutul lunii august, ceea ce a alimentat inflaţia şi a tensionat politica economică a Rusiei, scrie Reuters. Rubla rusească continuă să se deprecieze, pierzând peste 24% din valoare faţă de dolarul american şi yuanul chinezesc din luna august. Deprecierea, care a atins săptămâna trecută cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, a surprins economiştii, care anticipaseră că moneda rusească ar putea ajunge la nivelul de 100 de ruble pentru un dolar abia într-un an.

UPDATE Armata rusă a ocupat circa 235 de kilometri pătraţi de teritoriu săptămâna trecută în Ucraina, mai ales în regiunea estică Doneţk, un record săptămânal în acest an, relatează marţi agenţia EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE După încheierea războiului din Ucraina, primele trei priorități pentru dezvoltarea statului includ restabilirea statutului nuclear al țării, în timp ce aderarea la NATO este doar pe locul șapte. Aceste date au fost publicate de Centrul de monitorizare socială în cadrul unei conferințe de presă din 26 noiembrie, scrie Zerkalo Nedeli.

UPDATE Războiul lui Putin din Ucraina a depășit 33 de luni, iar Moscova își continuă fără scrupule campania sângeroasă, în care au murit zeci de mii de militari de ambele părți. Dar acum, general-maiorul în retragere Mick Ryan avertizează că există o ”gaură” în Occident, în privința stocurilor de arme pentru un război de durată cu Rusia. Asta înseamnă că Vestul nu este pregătit pentru un astfel de conflict, între forțele NATO și Rusia, scrie Ziare.com.

UPDATE Compania rusă de stat Gazprom se aşteaptă ca după 31 decembrie 2024 să nu mai fie livrate gaze către Europa via Ucraina, în planificarea sa internă pentru anul viitor, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

UPDATE Germania alocă 65 de milioane de euro pentru remedierea infrastructurii energetice din Ucraina, parte a unui pachet de sprijin mai amplu. Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a subliniat că infrastructura energetică a Ucrainei continuă să fie vizată de atacuri aeriene masive din partea Rusiei, scrie Gândul.

UPDATE Alexandr Dughin, ideologul ultra-naționalist rus, laudă ascensiunea lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale din România. Dughin îl descrie drept patriot conservator și tradiționalist, susținând că este „mai ușor de abordat” pentru Rusia și un obstacol în calea apropierii Moldovei de UE, notează Adevărul.

UPDATE După invazia Ucrainei de către Moscova în urmă cu peste 1.000 de zile, Occidentul a impus mai multe sancțiuni contra Kremlinului, care să slăbească capacitatea sa de război. Dar acum, o țară din Europa îl izbește din plin pe Putin. Austria, după 50 de ani de afaceri cu Rusia, oprește importul de gaze naturale de la Gazprom.

UPDATE Grupul jurnalistic independent Berg a vorbit cu civili strămutați de incursiunea ucraineană din Kursk, la trei luni după lansarea acesteia. Potrivit datelor oficiale rusești, 112.000 de persoane au fugit, în timp ce numărul persoanelor rămase sub ocupație nu este cunoscut. Majoritatea celor care au părăsit așezările cucerite de ucraineni s-au refugiat în Kursk, așteptând să se întoarcă acasă în câteva zile. Rudele celor rămași spun însă că sunt disperate pentru că nu pot lua legătura cu ei și cer deschiderea unui coridor de evacuare. Demersurile lor nu au dat însă rezultate până acum, potrivit Meduza.

UPDATE Militari din Direcția Principală de Informații (HUR) a armatei ucrainene au desfășurat Operațiunea „HUR-KIT”, având ca scop evacuarea pisicilor care trăiau pe Insula Șerpilor.

UPDATE Sistemele rusești de apărare aeriană au distrus 22 de drone ucrainene peste noapte, a declarat miercuri Ministerul rus al Apărării, informează Reuters. Zece dintre drone au fost distruse pe teritoriul regiunii sudice Rostov, în timp ce restul se aflau în regiunile Belgorod, Voronej, Kursk, Briansk și Smolensk, a declarat ministerul pe canalul său de Telegram, notează Libertatea.

UPDATE NATO anunţă că militarii organizaţiei nu vor lovi locurile de lansare ale Rusiei decât ca răspuns la un eventual atac rusesc. Dezvăluirea a fost făcută de amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului militar al NATO. Bauer a adăugat că ţările NATO trebuie să investească mai mult în apărarea aeriană.

UPDATE Discuțiile din Occident despre înarmarea Ucrainei cu arme nucleare sunt „absolut iresponsabile”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

UPDATE Ministerul ucrainean al Apărării investighează obuzele de mortier defecte, fabricate în Ucraina, după ce cel puțin 100.000 de cartușe de 120 mm fabricate în Ucraina au trebuit să fie scoase din folosirea lor în prima linie. Soldații au început să spună la începutul lunii noiembrie că acele cartușe nu au explodat, au rămas blocate în lansator sau au căzut, potrivit The Guardian.

UPDATE Ministerul ucrainean de Externe a transmis marți, 26 noiembrie, că nu există „impedimente” pentru ca Polonia să desfășoare operațiuni de exhumare a victimelor masacrului de la Volînia din cel de-Al Doilea Război Mondial, în contextul tensiunilor anterioare pe această temă cu Varșovia, relatează The Kyiv Independent. „Fiecare familie are dreptul de a onora memoria strămoșilor săi cu demnitate”, a spus ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha. „Lucrăm la mecanisme practice de soluționare a problemelor legate de căutări și exhumări”, a mai precizat el, potrivit Libertatea.

UPDATE Preşedintele american Joe Biden a cerut Congresului să aloce o sumă suplimentară de 24 de miliarde de dolari pentru consolidarea sprijinului militar pentru Ucraina, notează POLITICO. Din suma totală de 24 de miliarde de dolari, 8 miliarde de dolari sunt destinate finanţării contractelor companiilor americane pentru furnizarea de arme Ucrainei. Alte 16 miliarde de dolari americani vor fi utilizate pentru reaprovizionarea arsenalului militar american, notează Mediafax.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin este așteptat, miercuri, în Kazahstan, considerat „adevăratul său aliat”, deși este curtat de China și de Occident. El urmează să discute cu liderul kazah Kassym-Jomart Tokaiev despre implementarea unor proiecte energetice în această țară din Asia Centrală, potrivit agenției de presă AFP.

UPDATE Luptătorii din Brigada „Hart” a Detaşamentului 1 Grăniceri al Ucrainei au vizat poziţiile ruseşti şi au distrus depozitul de muniţii lângă Vovceansk, informează Ukrinform.

UPDATE Ministrul de externe al Republicii Lituania, Gabrielius Landsbergis, a anunţat că țara sa ar trebui să fie deschisă propunerilor care au fost înaintate de președintele francez, Emmanuel Macron. Lituania este dispusă să ia în considerare scenariile potrivit cărora trupe europene ar putea fi trimise în Ucraina, a declarat ministrul afacerilor externe al Republicii Lituania, Gabrielius Landsbergis, potrivit Rador.

UPDATE Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor întâlni pe 27 noiembrie, pentru a discuta cel de-al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care include măsuri vizând flota fantomă a Rusiei şi companiile chineze care ar furniza arme Moscovei, relatează Reuters.

UPDATE O delegație ucraineană condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov, vizitează Coreea de Sud în această săptămână pentru a solicita ajutor în materie de armament care să fie folosit în războiul cu Rusia, potrivit rapoartelor mass-media citate de Reuters.

UPDATE Ucraina a acuzat marţi forţele ruse că au executat prin împușcare cinci soldaţi ucraineni pe care i-au luat prizonieri în regiunea Doneţk, pe frontul din est. Kievul a denunțat de mai multe ori incidente de acest gen în ultimele luni, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Germania întocmește o listă de clădiri publice și private care ar putea fi transformate în buncăre în caz de necesitate, a declarat miercuri Ministerul de Interne al țării, potrivit Euronews. Lista ar include parcări, gări subterane, clădiri de stat și proprietăți private, notează Antena3.

UPDATE Rusia a fost lovită în privința producției de avioane de ultimă generație Su-57s, care a devenit o vulnerabilitate fatală. Acest lucru ar însemna că Putin nu are nicio șansă împotriva Vestului, în cazul unei escaladări din partea Kremlinului, dincolo de Ucraina. Supremația ”cerului” este vitală în cazul unui probabil război al Rusiei contra NATO, iar diminuarea producției de avioane Su-57s determină o supremație aeriană clară a forțelor alianței nord-atlantice dotate cu aeronave F-35, F-22 și F-16, scrie ziare.com, citând The Telegraph.

UPDATE Două bombardiere strategice americane B-52 Stratofortress au fost interceptate luni de două avioane de luptă ruseşti Su-27 în apropierea exclavei ruse Kaliningrad de la Marea Baltică, a declarat marţi un oficial american.