„Cine nu va pleca benevol din Moldova ar putea fi vândut pe bucăți” este unul din titlurile apărute în online, după ce un proiect de hotărâre a Guvernului a fost propus pentru consultare publică. Narativul fals a fost generat de Ilan Șor și preluat rapid de canale Telegram și site-uri de știri. Potrivit autorilor, Uniunea Europeană ar transforma Moldova într-o piață ieftină pentru organe, dar adevărul a fost scos la suprafață în cadrul emisiunii „Alo, TV8. Avem un fals de raportat”.
De fapt, este vorba de proiectul de hotărâre, privind schimbul de organe umane destinate transplantului între țara noastră și alte state, care s-a aflat timp de 16 zile la consultări publice, perioadă în care fiecare persoană interesată, dar și instituțiile din domeniu au avut ocazia să își expună opiniile și recomandările pe acest subiect.
Inițiativa normativă prevede stabilirea normelor de procedură pentru transmiterea informațiilor necesare pentru ca schimbul de organe umane între Republica Moldova și alte state să decurgă cât mai eficient.
„Acest proiect nu aduce nici o atingere la metodele de prelevare și transplant. Ele rămân absolut aceleași în cadrul legislației naționale. Doar că există experiența mai multor țări din spațiul european care colaborează pe acest domeniu. Ce ar presupune acest lucru? Atunci când, de exemplu, când într-o țară se efectuează o prelevare și este verificată lista de așteptare, iar în această listă nu se regăsește nici un pacient compatibil, cu acel organ care a fost prelevat. În cazul respectiv, acest organ poate fi propus pentru utilizare, pentru alți pacienți care au necesitate din țările adiacente”, a declarat pentru TV8, directorul Agenției de Transplant Grigore Romanciuc.
Mai simplu spus, țara noastră va putea mai ușor și mai sigur să primească și să doneze organe necesare pentru a salva viața unui om. Astfel, dacă într-o altă țară se va găsi un donator compatibil cu un receptor de la noi, donația se va putea realiza mult mai rapid datorită eficientizării procesului. Acest lucru va fi valabil și în mod invers. Este important de subliniat că, dacă există un pacient pe lista de așteptare din țara noastră, acesta are prioritate în primirea organului.
Un alt aspect crucial în acest domeniu este timpul. Pentru ca operația să fie de succes, medicii lucrează contra-cronometru, la propriu.
„Organul nu poate fi congelat sau nu poate fi prelevat. El la momentul prelevării trebuie destul de rapid să fie transplantat. De exemplu, ficatul poate fi transplantat în maxim 8 ore după prelevare. Asta impune niște probleme foarte serioase pentru asigurarea logisticii”, susține Grigore Romanciuc.
Întreg traseul pe care îl parcurge ficatul donat din momentul prelevării până ajunge la receptor, drum care include verificări, transportarea, recepționarea și operația propriu zisă, trebuie efectuat în maxim 8 ore. În cazul unui rinichi, traseul trebuie parcurs în maxim 12 ore, iar a unei inimi în 5 ore.
În aceste condiții, schimbul de informații trebuie să fie foarte rapid și exact. Pentru ca statele să aibă acces instant la informații privind donatorii și receptorii, au nevoie de platforme comune, iar acest proiect de hotărâre de guvern va crea cadrul juridic favorabil pentru acest lucru.
Nu există riscuri de ”vânzare a organelor” din câteva motive simple. În primul rând, donarea organelor este una benevolă, deci nu poate face subiectul unei tranzacții financiare. În al doilea rând, există reglementări stricte privind cine poate primi acreditarea pentru efectuarea importurilor și exporturilor de organe, iar aceste reguli sunt valabile pentru toate statele europene.
„Nu poate să existe o prelevare într-o instituție neautorizată sau o țară să primească un organ dintr-o de undeva de unde acest lucru nu este autorizat. Legislația la acest capitol este extrem de strictă”, a mai spus Romanciuc.
În concluzie, narativul care presupune că UE va transforma Republica Moldova într-o piață ieftină de organe nu este doar fals, ci complet absurd. În realitate, proiectul de hotărâre are drept obiectiv major salvarea de vieți și armonizarea legislației și standardelor naționale cu cele europene.
