02 decembrie 2024, ora 20:27

24 februarie 2022, ziua în care a început totul. Jurnaliștii din Republica Moldova își amintesc prima zi a invaziei rusești. Despre colaborarea cu colegii ucraineni, lupta împotriva propagandei ruse și confruntarea cu amenințările zilnice, vedeți în noul episod „Cronici în foc” cu Mariana Rață, Alina Radu și Mihai Isac. Află mai multe despre curajul din spatele reportajelor și provocările unei meserii pe frontul informațional.

,,Din primele zile ale războiului din Ucraina, TV8 a luat decizia să informeze publicul despre acest conflict. În primele două săptămâni de la începutul războiului de agresiune, TV8 a emis în regim de live practic câte 12 ore pe zi: știri și ediții speciale despre ce se întâmplă în Ucraina, pentru a informa și pentru a crea o opinie publică corectă despre situația de acolo. Cine este agresorul în acest război și cine este cel care se apără de o agresiune nedreaptă'', a zis cofondatoarea TV8, realizatoarea emisiunii «Cutia Neagră», Mariana Rață.

,,E o chestiune foarte complexă să relatezi despre un război, iar atunci când acest conflict a început, trebuie să recunoaștem cu toții că nu eram pregătiți. Știam că există războaie, dar niciodată nu am crezut că se va întâmpla un război chiar lângă noi. Atunci a trebuit să devenim imediat specialiști în problemele refugiaților, armamentului, atacurilor armate, pregătirii armatei. A fost un moment foarte dificil pentru toate redacțiile, pentru că relatăm despre un război care te poate afecta și pe tine personal, dar și pe familia ta'', a declarat jurnalista, directoarea «Ziarul de Gardă», Alina Radu.

,,Una dintre marile probleme din media, pe care am observat-o și în Moldova, și în România, este faptul că, înainte de război, un jurnalist putea fi specializat atât pe subiecte sociale, cât și pe economice, adică era multifuncțional. După invazia pe scară largă, mulți jurnaliști din Republica Moldova, în colaborare cu jurnaliști din România sau alte țări, au mers în zona de conflict, fie în capitala Kiev, fie în alte regiuni afectate de război'',a spus jurnalistul TVR Moldova, Mihai Isac.

,,Redacțiile nu au fost niciodată pregătite să-și trimită reporterii la un război. Suntem într-o țară săracă și, atunci când trimiți un reporter la război, trebuie să-i oferi toate garanțiile și asigurările necesare. Discutam cu managerii din redacții mari din lume - un reporter pe care îl vedem noi la ecran în zonele de război are în jurul său o mare echipă care nu se vede, dar care se ocupă de securitatea lui în orice moment. Noi nu putem asigura acest lucru. În primele zile de război, am primit un mic suport sub forma unor căști sau veste antiglonț, dar asta nu este suficient ca să trimiți un jurnalist la război. În redacție am adoptat tactica de a ne informa de la colegii noștri din Ucraina, pe care îi cunoaștem și care sunt buni profesioniști, în loc să trimitem reporteri fără garanția că nu li se va întâmpla nimic rău'' ,a zis jurnalista, directoarea «Ziarul de Gardă», Alina Radu.

,,TV8, din prima zi a războiului, are o echipă de jurnaliști speciali care reflectă războiul din țara vecină, chiar de pe teren – Viorica Tătaru și Andrei Captarenco. Nu doar asta facem, încercăm să luăm legătura cu mai mulți jurnaliști din Ucraina, care să ne relateze atât despre subiecte direct legate de război, cât și despre efectele indirecte ale acestuia. Ce am sesizat noi – o deschidere mare din partea jurnaliștilor, experților și oficialilor din Ucraina. Comunicau cu noi, participau la emisiuni, oferind interviuri. Totuși, am întâmpinat dificultăți în cazurile în care am transmis solicitări oficiale de informații. Sunt cereri de informații care nici până astăzi nu au primit răspuns sau răspunsuri incomplete, ori răspunsuri în care ni s-a spus că nu pot să ne ofere informații. Astfel, observăm două fețe ale monedei: pe de o parte, deschiderea pentru a ne povesti și a ne ajuta să transmitem informații despre război; pe de altă parte, dificultăți în obținerea de răspunsuri la solicitările oficiale'', a menționat cofondatoarea TV8, realizatoarea emisiunii «Cutia Neagră», Mariana Rață.

,,Suntem conștienți că, într-un război, nu poți obține foarte multe informații sau, de multe ori, poți să nu obții deloc informațiile căutate. De exemplu, am încercat să documentăm situația copiilor care au fost răpiți din Ucraina și transferați în Federația Rusă. Unii dintre acești copii erau cetățeni moldoveni, deoarece părinții lor se aflau la acel moment în Ucraina. A fost foarte dificil, deoarece nu poți documenta nimic în Federația Rusă, iar Ucraina are informații foarte limitate despre acești copii și cetățenii răpiți. De asemenea, deseori nu putem documenta efectele războiului asupra Republicii Moldova. Cad drone, cad fragmente explozive, iar autoritățile nu reușesc să se descurce foarte bine cu aceste informații si  din Ucraina e la fel de complicat sa le obtii, mai ales ca aceste epave de drone vin de la drone rusesti'', a spus jurnalista, directoarea «Ziarul de Gardă», Alina Radu.

,,Au fost probleme de comunicare, deoarece jurnaliștii din România nu cunosc limba rusă. Din câte știu, au fost dificultăți și în organizarea plecărilor unor jurnaliști din Occident, care aveau contacte în Republica Moldova sau Ucraina. Cunoașterea limitată a limbii engleze de către unii oficiali ucraineni a provocat inițial o serie de neînțelegeri, dar aceste probleme au fost rezolvate pe parcurs'' , a constatat jurnalistul TVR Moldova, Mihai Isac.

,,Ne-am dat seama că, în principiu, obținerea unor răspunsuri la solicitările de informații nu este o problemă în Ucraina. Accesul la informații este asigurat mai rapid decât în Republica Moldova, chiar dacă Ucraina este în stare de război. Probabil sunt foarte încărcați cu solicitări sau prioritățile sunt structurate diferit, răspunzând întâi jurnaliștilor locali din Ucraina, apoi celor străini, vocile carora sunt auzite in spatiu mai mare, impactul  acestor institutii  media sunt cu  mult mai mare. Moldova fiind o țară mică, impactul materialelor noastre nu acoperă un public de milioane de persoane, iar aceasta poate fi o problemă legată de prioritizare'',a precizat cofondatoarea TV8, realizatoarea emisiunii «Cutia Neagră», Mariana Rață.

,,Ar fi util să se organizeze mai multe vizite pentru jurnaliști, nu doar pentru traininguri în zone sigure. Este important să se permită jurnaliștilor să caute subiecte direct în Ucraina, pentru că există foarte multe povești relevante acolo. Acest lucru ar putea integra mai bine spațiul informațional occidental așa cum ar trebui să fie'', a concluzionat jurnalistul TVR Moldova, Mihai Isac.

Этот материал был создан при поддержке проекта «Yak Vdoma» Hub в Бухаресте для украинских журналистов, реализованного CFI Media Development и финансируемого Министерством иностранных дел Франции с января по декабрь 2024 года. 

Acest material a fost creat cu sprijinul proiectului „Yak Vdoma” Hub din București pentru jurnaliștii ucraineni, implementat de CFI Media Development și finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Franței pentru perioada ianuarie – decembrie 2024.

26 decembrie 2024, ora 18:05

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză energetică din 1 ianuarie. Autoritățile ne îndeamnă să economisim lumina, mai ales în orele de vârf, dar cât de important este acest lucru? Expertul economic Eugen Muravschi explică faptul cum reducerea consumului de energie electrică poate preveni deconectările, reduce plata facturilor, dar și ce vină poartă Rusia pentru situația complicată în care ne-am putea pomeni.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog.

De ce primim mai puțină energie de la Cuciurgan?

Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, a fost afectată de atacurile rusești asupra rețelei electrice ucrainene, care au avariat stația electrică Podolsk. 

Din cauza acestui atac, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care absorbea surplusul de energie produs de Cuciurgan, a fost oprită, iar centrala a fost nevoită să închidă unul dintre cele trei blocuri de producție. Astfel, Republica Moldova primește doar jumătate din energia necesară de la Cuciurgan, iar deficitul este acoperit prin importuri din România, mult mai scumpe.

„Iată cum un bombardament rus în Ucraina duce direct la scumpirea electricității în Republica Moldova, iar când politicienii pro-ruși din Moldova ne spun că dacă ei ar fi la putere, n-am fi avut nicio problemă cu energia, putem să-i întrebăm cum ar fi prevenit ei oprirea uzinei de la Rîbnița”.

Situația s-ar putea înrăutăți din 1 ianuarie

Situația energetică s-ar putea complica și mai mult din 2025. Rusia ar putea să oprească complet livrările de gaz către stânga Nistrului, ceea ce înseamnă că malul drept al Nistrului nu va mai beneficia deloc de energie electrică de la Cuciurgan. În acest context, Moldova va trebui să importe între 600 și 650 de megawați de energie din România, acoperind aproximativ 60% din necesar.

Până în prezent, un megawatt-oră de la Cuciurgan costa aproximativ 61 de euro, dar prețurile pentru energia importată din România vor fi mult mai mari. Contractul existent cu Nuclearelectrica presupun un preț de 80 de euro, iar energia achiziționată de pe bursă poate fi și mai scumpă.

Muravschi a subliniat că „prețul la bursă poate fi de până la 8 ori mai mare în orele de vârf decât în cele de consum minim”. De aceea, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia, mai ales în intervalele 07:00 - 11:00 și 18:00 - 23:00.

Trebuie să economisim mai mult ca niciodată?

Răspunsul este clar: da, trebuie să economisim mai mult ca niciodată! Expertul a explicat că fiecare consumator poate contribui la reducerea impactului crizei energetice prin economisirea energiei, în special în orele de vârf. Reducerea consumului, cum ar fi stingerea luminilor inutile și evitarea utilizării electrocasnicelor mari în intervalele de consum maxim, poate ajuta la evitarea unor creșteri semnificative ale facturilor și la prevenirea deconectărilor.

„Deficitul este cel mai mare seara, când cu toții revenim acasă, pornim becurile, televizoarele, ceainicele electrice, punem rufele la spălat și așa mai departe. Atunci noi suntem nevoiți să importăm mai multă energie de pe bursa din România, când prețurile sunt triple față de Cuciurgan”. 

Ce soluții avem

Autoritățile moldovene încearcă să găsească soluții pe termen scurt pentru a compensa deficitul de energie. Termoelectrica va putea produce aproximativ 50 de megawați suplimentari, iar autoritățile iau în considerare restricționarea exporturilor de energie regenerabilă pentru a suplini deficitul. Totuși, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni o creștere semnificativă a prețurilor.

„Este important însă să facem tot posibilul să evităm potențialele deconectări ca să acoperim deficitul de energie. Trebuie nu doar să creștem oferta, dar și să scădem cererea, adică să reducem consumul mai ales în orele de vârf, atunci când deficitul este cel mai grav, iar prețul cel mai scump în România, prețul pe bursă al energiei electrice poate fi și de 8 ori mai mare în orele de vârf față de orele cu cel mai scăzut consum. Cu cât mai puțin va trebui să importăm de pe piața liberă sau în regim de avarie, cu atât mai puțin va trebui să ajustăm tarifele și cu atât mai mult vom reduce riscul deconectării lor”, a punctat Eugen Muravschi.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.