03 decembrie 2024, ora 14:10

Finlanda a anunțat marți că investighează cauzele a două breșe separate ale cablurilor de fibră optică terestre din țara nordică. Cele mai recente dintr-o serie de întreruperi ale infrastructurii de telecomunicații afectează regiunea Mării Baltice, scrie hotnews.ro.

Grupul nordic de telecomunicații GlobalConnect a declarat că una dintre cele două breșe a fost probabil cauzată de excavări, în timp ce al doilea incident este încă în curs de investigare. Una dintre breșe fusese reparată până marți dimineață.

„Întrerupere majoră în Finlanda cauzată de incidente separate în rețeaua noastră, niciun cablu maritim nu este afectat”, a anunțat prima dată compania luni seara, adăugând că tehnicienii erau pe drum pentru a localiza sursa problemelor, conform Politico.

„Autoritățile investighează problema împreună cu compania. Luăm situația în serios”, a declarat ministrul finlandez al transporturilor și comunicațiilor, Lulu Ranne, într-o postare pe X.

Defecțiunea s-aprodus pe o conexiune care leagă Finlanda și Suedia, a declarat un purtător de cuvânt al Autorității suedeze pentru poștă și telecomunicații.

„Din cauza circumstanțelor în care s-a întâmplat, se suspectează sabotaj”, a precizat într-o declarație scrisă ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin.

Noile defecțiuni survin la scurt tip după ce două cabluri submarine de comunicații cu fibră optică din Marea Baltică au fost rupte, ceea ce a ridicat suspiciuni privind un posibil sabotaj.

La jumătatea lunii noiembrie, două cabluri submarine din Marea Baltică au fost secționate. Primul leagă insula suedeză Gotland de Lituania,iar al doilea leagă Finlanda de Germania, potrivit AFP.

Defecțiunile au fost remediate, iar operatorii de reţea au confirmat că cele două cabluri au fost deteriorate de un impact extern.

Nava Yi Peng 3, un vrachier chinez construit în 2001, a navigat în zona cablurilor în perioada în care acestea au fost secţionate, potrivit site-urilor de urmărire a navelor, fără însă să existe indicii care să o incrimineze direct pentru moment.

Nava chineză este oprită de o săptămână în apele internaţionale, între Danemarca şi coasta de vest a Suediei, şi este monitorizată în cadrul unei anchete deschise de Suedia pentru sabotaj. China a declarat că este dispusă să coopereze în acest caz.

04 decembrie 2024, ora 22:07

Adunarea Națională a Franței a demis miercuri, prin moțiune de cenzură, guvernul de la Paris, pentru prima dată din 1962, anunță agenția France Presse și hotnews. 

Moțiunea de cenzură inițiată de stânga și de extrema-dreaptă împotriva guvernului minoritar condus de prim-ministrul Michel Barnier a primit 331 de voturi, mult peste majoritatea necesară.

Premierul Michel Barnier trebuie acum să își prezinte demisia președintelui Emmanuel Macron.

Căderea guvernului printr-o moţiune de cenzură este o premieră pentru Franţa după 1962.

După şase luni de la dizolvarea surprinzătoare a Adunării Naționale (parlamentul), urmată de alegeri legislative anticipate, acest nou episod agravează criza politică în care se află ţara.

Suspansul era însă limitat, în condiţiile în care cele două blocuri (alianţa de stânga și extrema-dreaptă) dispun împreună majoritatea voturilor necesare, astfel încât soarta premierului Michel Barnier – un veteran al dreptei franceze, fost negociator al UE pentru Brexit – parea deja pecetluită la numai trei luni de la instalarea în funcţie.

Moțiuni de cenzură au fost depuse după ce premierul a declanşat marţi articolul 49.3 din Constituţie pentru adoptarea bugetului asigurărilor sociale fără vot, prin asumarea răspunderii guvernului.

Decizia a fost luată după mai multe zile de negocieri bugetare dure, în cursul cărora Michel Barnier a cedat unora din cererile partidului Rassemblement National (RN, extrema dreapta), aflat în poziţia de arbitru al jocului.

Liderul RN, Jordan Bardella, şi-a reafirmat miercuri la postul public de radio France Inter opoziţia faţă de „un buget periculos pentru creşterea economică şi puterea de cumpărare”. El a denunţat de asemenea „strategia fricii” prin care guvernul agită de mai multe zile ameninţarea de criză bugetară în caz de demitere.

Aflat la Riad, preşedintele Emmanuel Macron, a cărui decizie în iunie de a dizolva Adunarea Naţională a aruncat ţara în criză, a declarat că nu poate „crede în votarea unei moţiuni de cenzură”, şi a cerut „să nu li se provoace teamă oamenilor” prin evocarea unui risc de criză financiară.

În schimb, premierul a repetat că adoptarea moţiunii de cenzură ar face „totul mai dificil şi mai grav”, dat fiind că semnalele indică deja, potrivit lui, stare de alertă în plan bugetar, financiar, economic şi social.

Aşteptat să ajungă la 6,1% din PIB în 2024, mult peste prognoza de 4,4% din toamna lui 2023, deficitul public ar rata ţinta de 5% în lipsa unui buget, iar incertitudinea politică ar apăsa asupra costului datoriei.
Ultimele luni, marcate de criză politică

Probabila adoptare a moţiunii de cenzură ar urma după luni de criză, declanşată prin dizolvarea Adunării Naţionale după deruta taberei prezidenţiale la alegerile pentru Parlamentul European în faţa RN.

Legislativele anticipate au avut ca rezultat formarea unei Adunări fracturate în trei blocuri (alianţa de stânga, macroniştii şi dreapta, extrema dreaptă), fără ca vreunul să dispună de majoritate absolută.

În cazul demiterii guvernului, desemnarea unui nou prim-ministru îi va reveni preşedintelui Macron, care a avut nevoie de aproape 50 de zile pentru a-l numi pe Michel Barnier pe 5 septembrie.

Dacă nu va fi găsită o soluţie rapidă, deputaţii vor trebui să voteze o „lege specială”, ce permite asigurarea continuării funcţionării statului.