03 decembrie 2024, ora 14:10

Europarlamentarul Siegfried Mureșan este noul președinte interimar al PNL Diaspora, în urma demisiei lui Rareș Bogdan. Anunțul a fost făcut marți, într-o conferință de presă, de către președintele interimar al Partidului Liberal, Ilie Bolojan, transmite HotNews.

„În urma demisiei lui Rareș Bogdan din fruntea PNL Diaspora, l-am rugat și a acceptat să preia funcția interimar, domnul Siegfried Mureșan”, a anunțat Ilie Bolojan.

Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook, a mulțumit colegilor pentru votarea candidaturii sale în calitatea de președinte interimar al PNL Diaspora.

„Vreau să oferim românilor din străinătate rolul central pe care îl merită de ani de zile”, a anunțat Mureșan, menționând faptul că „românii din diasporă sunt cei care au apărat democrația din România”.

Rareş Bogdan a anunţat azi că a demisionat din funcţia de preşedinte interimar al PNL Diaspora, în urma rezultatelor obţinute la alegerile parlamentare. Aceasta este cea de-a doua demisie a europarlamentarului în ultimele două săptămâni, prima fiind după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, când a renunțat la funcția de vicepreședinte al partidului.

Politicianul a precizat că rămâne membru în BPN, Biroul Executiv și lider la Bruxelles.

În luna octombrie, Siegfried Mureșan a fost reales pentru un nou mandat al Delegației Parlamentului European (PE) pentru relațiile  cu Republica Moldova.

05 februarie 2025, ora 09:33

Mai mulți juriști internaționali au pus bazele unui tribunal special care să judece Rusia pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Potrivit Comisiei Europene, acesta este un pas semnificativ spre tragerea la răspundere a lui Vladimir Putin și a oficialilor săi de rang înalt.

„Nu există nicio îndoială că Putin a comis crima de agresiune, adică decizia de a ataca o altă țară. Fără această crimă, nu ar fi existat ucideri pe teren, atacuri asupra infrastructurii civile, asupra civililor sau violuri”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit The Guardian.

Diplomata a subliniat că înființarea tribunalului are și scopul de a pune presiune pe Putin și pe regimul său pentru a opri războiul și de a transmite un mesaj clar altor potențiali agresori.

Ideea tribunalului a fost propusă inițial de Ucraina, la scurt timp după invazie, dar experții au avut dificultăți în stabilirea formei juridice adecvate. Un obstacol major a fost problema imunității pentru liderii ruși, iar ca soluție de compromis, aceștia nu vor fi urmăriți penal cât timp sunt în funcție.

Consiliul Europei (CoE), care a expulzat Rusia după invazie, s-a oferit să găzduiască tribunalul. În plus, aproape 40 de țări s-au alăturat discuțiilor.

Secretarul general al CoE, Alain Berset, a declarat că speră ca documentele necesare pentru crearea tribunalului să fie finalizate în acest an. Totodată, acesta a subliniat că sprijinul SUA este esențial pentru ca tribunalul să funcționeze: „Este clar pentru toată lumea că, fără G7, acest tribunal nu va prinde contur”.

Alte inițiative pentru a trage Rusia la răspundere

Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin și al altor oficiali ruși pentru deportarea copiilor ucraineni, însă nu are competența de a judeca crime de agresiune, deoarece Rusia nu a ratificat tratatul CPI.

O altă variantă propusă este modificarea Statutului de la Roma al CPI prin Adunarea Generală a ONU, dar mulți experți o consideră impracticabilă, deoarece numeroase state membre nu au acceptat jurisdicția CPI asupra crimelor de agresiune.

Într-un efort separat de a face Rusia să plătească pentru distrugerile cauzate în Ucraina, Consiliul Europei a propus să participe la negocierile privind o „comisie internațională de despăgubiri” pentru Ucraina.

Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar accepta discuții directe cu Putin pentru a pune capăt războiului:„Dacă acesta este singurul mod de a aduce pace cetățenilor Ucrainei și de a evita pierderi de vieți, cu siguranță vom alege această cale”.

Zelenski a estimat pierderile Ucrainei la 45.100 de morți și 390.000 de răniți, în timp ce Rusia ar fi pierdut 350.000 de soldați și ar avea între 600.000 și 700.000 de răniți.