Adunarea Națională a Franței a demis miercuri, prin moțiune de cenzură, guvernul de la Paris, pentru prima dată din 1962, anunță agenția France Presse și hotnews.
Moțiunea de cenzură inițiată de stânga și de extrema-dreaptă împotriva guvernului minoritar condus de prim-ministrul Michel Barnier a primit 331 de voturi, mult peste majoritatea necesară.
Premierul Michel Barnier trebuie acum să își prezinte demisia președintelui Emmanuel Macron.
Căderea guvernului printr-o moţiune de cenzură este o premieră pentru Franţa după 1962.
După şase luni de la dizolvarea surprinzătoare a Adunării Naționale (parlamentul), urmată de alegeri legislative anticipate, acest nou episod agravează criza politică în care se află ţara.
Suspansul era însă limitat, în condiţiile în care cele două blocuri (alianţa de stânga și extrema-dreaptă) dispun împreună majoritatea voturilor necesare, astfel încât soarta premierului Michel Barnier – un veteran al dreptei franceze, fost negociator al UE pentru Brexit – parea deja pecetluită la numai trei luni de la instalarea în funcţie.
Moțiuni de cenzură au fost depuse după ce premierul a declanşat marţi articolul 49.3 din Constituţie pentru adoptarea bugetului asigurărilor sociale fără vot, prin asumarea răspunderii guvernului.
Decizia a fost luată după mai multe zile de negocieri bugetare dure, în cursul cărora Michel Barnier a cedat unora din cererile partidului Rassemblement National (RN, extrema dreapta), aflat în poziţia de arbitru al jocului.
Liderul RN, Jordan Bardella, şi-a reafirmat miercuri la postul public de radio France Inter opoziţia faţă de „un buget periculos pentru creşterea economică şi puterea de cumpărare”. El a denunţat de asemenea „strategia fricii” prin care guvernul agită de mai multe zile ameninţarea de criză bugetară în caz de demitere.
Aflat la Riad, preşedintele Emmanuel Macron, a cărui decizie în iunie de a dizolva Adunarea Naţională a aruncat ţara în criză, a declarat că nu poate „crede în votarea unei moţiuni de cenzură”, şi a cerut „să nu li se provoace teamă oamenilor” prin evocarea unui risc de criză financiară.
În schimb, premierul a repetat că adoptarea moţiunii de cenzură ar face „totul mai dificil şi mai grav”, dat fiind că semnalele indică deja, potrivit lui, stare de alertă în plan bugetar, financiar, economic şi social.
Aşteptat să ajungă la 6,1% din PIB în 2024, mult peste prognoza de 4,4% din toamna lui 2023, deficitul public ar rata ţinta de 5% în lipsa unui buget, iar incertitudinea politică ar apăsa asupra costului datoriei.
Ultimele luni, marcate de criză politică
Probabila adoptare a moţiunii de cenzură ar urma după luni de criză, declanşată prin dizolvarea Adunării Naţionale după deruta taberei prezidenţiale la alegerile pentru Parlamentul European în faţa RN.
Legislativele anticipate au avut ca rezultat formarea unei Adunări fracturate în trei blocuri (alianţa de stânga, macroniştii şi dreapta, extrema dreaptă), fără ca vreunul să dispună de majoritate absolută.
În cazul demiterii guvernului, desemnarea unui nou prim-ministru îi va reveni preşedintelui Macron, care a avut nevoie de aproape 50 de zile pentru a-l numi pe Michel Barnier pe 5 septembrie.
Dacă nu va fi găsită o soluţie rapidă, deputaţii vor trebui să voteze o „lege specială”, ce permite asigurarea continuării funcţionării statului.