06 decembrie 2024, ora 18:30

Prim-vicepreședintele USR, Dominic Fritz, a anunțat că Elena Lasconi va candida din nou. Politicianul a cerut tuturor partidelor pro-europene să susțină candidatura USR când alegerile prezidențiale se vor relua.

„Cerem partidelor pro-europene să susțină candidatul care a obținunt cele mai multe voturi la alegerile din 24 noiembrie. Elena Lasconi este cel mai votat candidat din cursa electorală. Va candida din nou. Cerem tuturor partidelor pro-europene să se adune in spatele ei”, a declarat Dominic Fritz într-o conferință de presă.

Despre decizia de astăzi a Curții Constituționale din România, Fritz a declarat: „Lupta cu extremismul, cu ingerințele rusești în procesul nostru electoral, nu s-a încheiat astăzi, nu s-a câștigat – doar s-a amânat”.

Prim-vicepreședintele a venit cu un apel către instituțiile statului „să își facă treaba” în timpul care va urma.

TV8.md amintește că Curtea Constituțională a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Asta înseamnă că se reia de la capăt tot procesul electoral.

Decizia a fost luată în urma consultărilor de urgență ale judecătorilor Curții, care au analizat documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Acestea au arătat cum campania lui Georgescu a fost susținută de o rețea amplă de conturi false, aproximativ 30.000, utilizate pentru a amplifica mesajele de propagandă pro-Kremlin.

Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

La scurt timp, candidata USR la prezidențiale, Elena Lasconi, a calificat drept ilegală decizia de anulare. Călin Georgescu a anunțat că va veni cu o reacție la ora 21:00.

05 februarie 2025, ora 09:33

Mai mulți juriști internaționali au pus bazele unui tribunal special care să judece Rusia pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Potrivit Comisiei Europene, acesta este un pas semnificativ spre tragerea la răspundere a lui Vladimir Putin și a oficialilor săi de rang înalt.

„Nu există nicio îndoială că Putin a comis crima de agresiune, adică decizia de a ataca o altă țară. Fără această crimă, nu ar fi existat ucideri pe teren, atacuri asupra infrastructurii civile, asupra civililor sau violuri”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit The Guardian.

Diplomata a subliniat că înființarea tribunalului are și scopul de a pune presiune pe Putin și pe regimul său pentru a opri războiul și de a transmite un mesaj clar altor potențiali agresori.

Ideea tribunalului a fost propusă inițial de Ucraina, la scurt timp după invazie, dar experții au avut dificultăți în stabilirea formei juridice adecvate. Un obstacol major a fost problema imunității pentru liderii ruși, iar ca soluție de compromis, aceștia nu vor fi urmăriți penal cât timp sunt în funcție.

Consiliul Europei (CoE), care a expulzat Rusia după invazie, s-a oferit să găzduiască tribunalul. În plus, aproape 40 de țări s-au alăturat discuțiilor.

Secretarul general al CoE, Alain Berset, a declarat că speră ca documentele necesare pentru crearea tribunalului să fie finalizate în acest an. Totodată, acesta a subliniat că sprijinul SUA este esențial pentru ca tribunalul să funcționeze: „Este clar pentru toată lumea că, fără G7, acest tribunal nu va prinde contur”.

Alte inițiative pentru a trage Rusia la răspundere

Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin și al altor oficiali ruși pentru deportarea copiilor ucraineni, însă nu are competența de a judeca crime de agresiune, deoarece Rusia nu a ratificat tratatul CPI.

O altă variantă propusă este modificarea Statutului de la Roma al CPI prin Adunarea Generală a ONU, dar mulți experți o consideră impracticabilă, deoarece numeroase state membre nu au acceptat jurisdicția CPI asupra crimelor de agresiune.

Într-un efort separat de a face Rusia să plătească pentru distrugerile cauzate în Ucraina, Consiliul Europei a propus să participe la negocierile privind o „comisie internațională de despăgubiri” pentru Ucraina.

Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar accepta discuții directe cu Putin pentru a pune capăt războiului:„Dacă acesta este singurul mod de a aduce pace cetățenilor Ucrainei și de a evita pierderi de vieți, cu siguranță vom alege această cale”.

Zelenski a estimat pierderile Ucrainei la 45.100 de morți și 390.000 de răniți, în timp ce Rusia ar fi pierdut 350.000 de soldați și ar avea între 600.000 și 700.000 de răniți.