O monedă romană din aur, foarte rară şi cu efigia lui Brutus, cel mai cunoscut dintre asasinii lui Iulius Cezar, va fi scoasă la licitaţie, luni, la Geneva, cu un preţ de vânzare de peste 800.000 de euro, informează AFP, citată de Agerpres și G4media.
„Ochii unui numismat strălucesc de bucurie când el are o astfel de monedă în mâinile sale”, deoarece acest aureus, moneda romană din aur, este „o bucată de istorie” legată de ultimele capitole ale Republicii Romane, a declarat Frank Baldacci, directorul casei Numismatica Genevensis, care organizează licitaţia.
Moneda în cauză a fost bătută în perioada 43 î.Hr. – 42 î.Hr. de „Brutus şi prietenii lui, care l-au asasinat pe Cezar” în martie 44 î.Hr., a adăugat el.
Are o greutate de 8 grame şi o dimensiune similară cu cea a monedei de 1 euro.
A fost scoasă la licitaţie cu preţul de 750.000 de franci elveţieni (peste 805.000 de euro), dar va depăşi probabil pragul de 1 milion de euro şi „(preţul – n.red.) ar putea să urce destul de mult”, pentru că ea este „un fel de Da Vinci al monedelor romane”, potrivit lui Frank Baldacci.
Acest aureus special prezintă pe avers capul din profil al lui Brutus, înconjurat de frunze de laur, iar pe revers celebrează recentele sale victorii militare prin simboluri războinice. Este unul dintre cele 17 specimene cunoscute în zilele noastre, potrivit casei de licitaţii organizatoare.
Moneda, „care nu a fost bătută la Roma, ci într-un atelier care se deplasa alături de Brutus şi armatele sale atunci când el încerca să obţină puterea după asasinarea lui Iulius Cezar”, avea totodată „o valoare de propagandă”, a relatat Frank Baldacci.
Coroana de lauri reprezintă cu adevărat semnul „cuiva care vrea să se promoveze ca împărat”, care vrea să fie „calif în locul califului”, a adăugat el, subliniind totodată inscripţia „IMP” – pentru „Imperator”, şeful armatelor, un titlu care a devenit apoi ereditar în timpul Imperiului Roman.
Moneda a fost bătută cu puţin timp înainte de celebra Bătălie de la Filipi, pe care Brutus a pierdut-o în faţa lui Marc-Antoniu şi a lui Octavian şi la finalul căreia s-a sinucis, a explicat directorul casei de licitaţii.
Acest aureus a călătorit de-a lungul secolelor, trecând de la un proprietar la altul, departe de privirile curioşilor.
„Însă se ştie că în timpul Renaşterii, existau mulţi prinţi şi domnitori care aveau colecţii de monede romane”, a subliniat Frank Baldacci.
Moneda a reapărut abia în anii 1950, când a fost descrisă în catalogul unui colecţionar privat. A reapărut ulterior la o licitaţie organizată în 2006 la Zurich, unde a fost vândută unui alt colecţionar privat pentru suma de 360.000 de franci elveţieni.
„Este o monedă care revine pe piaţă după o generaţie. Acestea sunt piese extrem de rare şi posibilitatea de a le achiziţiona este la fel de rară”, a mai spus Frank Baldacci.
Moneda este închisă într-o cutie ermetică pentru a evita riscul de a fi deteriorată şi pentru „a îi garanta autenticitatea”, a menţionat directorul casei de licitaţii, explicând că procedura de certificare, realizată de companii specializate, se face în special prin compararea cu alte monede antice, precum şi prin examinarea aurului utilizat la fabricarea sa.
