Amalgamarea voluntară, o reformă ce presupune ca satele să se unească între ele, pentru a accesa fonduri de dezvoltare, durează deja de mai bine de un an. Din bugetul de stat se alocă zeci de milioane de lei, dar banii se întorc înapoi, pentru că nu sunt valorificați. Și pentru următorul an, au fost prevăzute peste 90 de milioane de lei. Autoritățile vorbesc despre trei cazuri în care primăriile sunt în proces de amalgamare și aproape de a lansa alegeri noi. Finalizat, nu e niciunul. De ce nu se grăbesc primăriile să fuzioneze? Răspundem în următorul reportaj.
Pentru această reformă, Guvernul a creat un fond de susținere, în care au fost prevăzute, la început de an, peste 100 de milioane de lei, dar care nu au mai fost valorificate.
„Din fond nu s-au cheltuit bani pentru amalgamarea voluntară. Din câte cunoașteți, nu avem la moment nici un cluster care să se fi amalgamat. Dacă e să vorbim despre cifre, astăzi avem trei clustere, adică trei grupuri de primării care au decis să se amalgameze și să formeze o unitate administrativ-teritorială comună. Vreau să accentuez că este vorba despre un proces totalmente voluntar, oamenii, consilierii și primarii sunt cei care au decis să funcționeze în comun. Și-au propus să meargă într-un proces destul de intens, astfel încât în primăvară să demareze procedura de alegeri noi în localitate. Un potențial cluster ar forma 9 localități, 9 primării, un alt cluster vorbim despre trei primării și în altul despre patru”, a declarat consiliera prim-ministrului, Diana Chiriac.
Primele intenții pentru amalgamare au început să prindă contur pe la sfârșitul lunii ianuarie.
„În această perioadă au loc ședințe de consiliu în multe localități. În o mare parte dintre ele, care au prezentat interes pentru amalgamare și noi le-am vorbit despre asta, urmează să discute sau să adopte decizia de inițiere a amalgamării voluntare. Este important pentru oameni să cunoască, că uite acea localitate a pornit în procesul de amalgamare voluntară și să consulte pe larg oamenii, să discute de la casă la casă, în grupuri restrânse, în grupuri mai mari, în așa fel ca toată comunitatea să cunoască ce este amalgamarea voluntară și care ar fi beneficiile acelei comunități, dacă ar merge într-un proces de amalgamare voluntară”.
Guvernul afirmă că sunt trei exemple de primării care sunt mai aproape de a finaliza procesul de amalgamare voluntară, dar nu ne-au fost oferit denumirile acestor localități. Am primit promisiunea că până la final de an vor fi anunțate public pe site-ul executivului. Amalgamarea este o reformă necesară, consideră expertul economic Viorel Chivriga, dar felul în care este acum pare neînțeleasă de mulți dintre cei care au tangență cu ea.
„Eu cred că este un proces important, dar el poate fi caracterizat și printr-o ecuație cu multe necunoscute. În țară se schimbă lucrurile, avem foarte multe comune, avem multe orașe, avem o lege din 2001 care deja a fost ciopârțită de multe ori și nu mai este actuală. Conform legii, numărul unei primării trebuie să fie 1500 de persoane”.
O astfel de reformă poate atrage riscuri de imagine ori, dimpotrivă, să aducă dividende politice pentru cei care o implementează. Depinde de perioada și de modul în care este transpusă în practică.
„Dacă vorbim anume de reforma administrativ-teritorială, ea trebuie făcută în primul an după alegeri. După aceea, apar riscuri politice evidente. - Erodează partidul care o face, da? - Erodează în caz de insuccese, dar în caz de succese și dacă e o reformă bine pregătită, el primește niște dividente din partea populației.”
Expertul sugerează autorităților să comunice mai eficient cu cetățenii, dacă vor ca această reformă să fie una de succes.
„Cred că inițiatorii reformei trebuie să comunice direct cu cetățenii, există mass-media diferită, informația trebuie să fie pregătită și ticluită pe înțelesul lor. Anume cu unele cazuri care există, cu unele materiale, reportaje din diferite state, cu explicația unor oameni inițiați în domeniu și cu utilizarea resurselor locale, care pot veni cu niște argumente care să fie credibile care să arate ce aduce bun și ce aduce rău, că orice reformă are și unele laturi bune și altele mai puțin bune. - Prin comparație, sunt mai multe bune decât rele, da? - Sigur că sunt mai multe rele, dar trebuie arătate și să vii cu un mesaj foarte clar”.
Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova, așa cum a spus-o și cu alte ocazii, are reticențe față de implementarea acestei reforme, în condițiile în care există multe necunoscute.
„E greu de explicat acest lucru, deoarece, cumva, trebuia și administrația publică centrală să fie sinceră la capitolul dat. Să înțelegem, totuși, care-i necesitatea la această amalgamare. Chiar dacă și se va merge pe calea involuntară, pe calea obligatorie. Reforma respectivă dacă nu se implementează, generează careva probleme pentru Republica Moldova? Chiar dacă și donatorii străini sau partenerii noștri, cumva, insistă asupra aspectului dat, atunci vrem să aflăm careva argumente concrete. Să economisim? Eu nu cred că aici e soluția de economisire.
În esență, nici nu se economisește. Dacă să luăm transferurile pentru care sunt pentru anul 2025, ca de exemplu, este de 1 miliard 457de milioane, eu nu cred că banii ăștia vor fi economisiți. Până la urmă, dacă se amalgamează două localități, pe alocuri, practic, se dublează și administrația. Logic, ar trebui să fie și o majorare de salariu la funcționarii publici. Până la urmă, tot la aceeași ajungem. Dar, în esență, nu văd nicio logică în amalgamarea respectivă”, a spus vicepreședintele CALM, primarul comunei Botnărești, Anenii Noi, Victor Gori.
Și, pentru că timp de doi ani amalgamarea încă este voluntară, peste un timp procesul va deveni obligatoriu. Acest fapt stârnește nemulțumire printre exponenții CALM.
„O să ne împotrivim. Adică, ideea care-i, dacă ei să fie corecți, trebuie să meargă pe ideea: Banul să genereze amalgamarea, nu numărul de populație. Asta trebuie să genereze. Fiecare localitate, dacă este predispusă la autofinanțare, ea trebuie să activeze indiferent de numărul de populație. Dar la noi se pune accent pe numărul de populație, ceea ce este o prostie, aș spune. Oamenii doar nu sunt cifre, asta-i ideea”.
Conform metodologiei de amalgamare voluntară, pot fuziona localitățile care au hotar comun, iar distanța de la centrul administrativ până la centrul celei mai îndepărtate localități trebuie să fie de cel mult 25 de kilometri. Noua localitate formată trebuie să aibă minim trei mii de locuitori. Cea mai mică sumă de bani pe care o pot primi localitățile amalgamate este de 100 de mii de lei, iar suma maximă este de un milion de lei, fiind vorba de orașele mari.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
