17 decembrie 2024, ora 17:40

Papa Francisc a dezvăluit că a fost ținta unei tentative de atentat sinucigaș cu bombă în timpul călătoriei sale în Irak, acum trei ani. Aceasta a fost cea mai riscantă deplasare externă pe care a efectuat-o Papa de la Roma pe parcursul celor 11 ani de pontificat, transmite Reuters, citat de Digi24.

Într-un fragment publicat marţi dintr-o viitoare autobiografie, papa Francisc povesteşte că a fost informat de poliţie, după aterizarea la Bagdad, în martie 2021, că cel puţin doi kamikaze cunoscuţi vizau unul dintre evenimentele pe care le avea programate.

„O femeie plină de explozibili, o tânără kamikaze, se îndrepta spre Mosul pentru a se arunca în aer în timpul vizitei papale", a scris suveranul pontif, potrivit unui extras din carte publicat în cotidianul italian Corriere della Sera. „Şi o camionetă pornise de asemenea în plină viteză cu aceeaşi intenţie", se precizează în text.

Papa a notat că a doua zi l-a întrebat pe un oficial de securitate ce s-a întâmplat cu presupuşii atentatori. „Comandantul a răspuns laconic: Ei nu mai sunt”, a scris papa Francisc. „Poliţia irakiană i-a interceptat şi i-a aruncat în aer”, ar fi precizat comandantul.

Vizita papei Francisc la Mosul a constituit un moment-cheie în timpul călătoriei sale apostolice în Irak. Al doilea oraş ca mărime din țară s-a aflat sub controlul grupării Stat Islamic din 2014 până în 2017. Papa a vizitat ruinele a patru biserici distruse şi a lansat un apel la pace.

Vaticanul nu a răspuns imediat la o solicitare de detalii suplimentare cu privire la noile comentarii ale papei.

Noua autobiografie a papei Francisc, intitulată „Hope" („Speranţă"), urmează să fie publicată la 14 ianuarie. Papa a mai publicat o carte de memorii în luna martie a acestui an.

07 decembrie 2025, ora 21:00

Ucraina a înghețat o parte dintre activele celui mai influent oligarh din regiunea separatistă Transnistria, Viktor Gușan, cofondator al holdingului „Șerif”, după ce procurorii au stabilit că firme afiliate acestuia au furnizat bunuri și servicii pentru complexul militar-industrial al Federației Ruse, scrie pravda.ua, citat de ziare.com.

Potrivit presei ucrainene, companii apropiate de Gușan au fost conectate la lanțul de producție militară rusesc prin intermediul fabricii „Moldavizolit”, situată pe teritoriul controlat de administrația separatistă de la Tiraspol. Ancheta ucraineană arată că, în timpul războiului, această fabrică a jucat un rol important în furnizarea de materiale necesare industriei de apărare a Rusiei.

Investigația aduce în prim-plan persoanele-cheie implicate, modul în care au fost create firme intermediare în Federația Rusă, precum și legăturile directe care, potrivit anchetatorilor, duc înapoi la holdingul „Șerif”.

Autoritățile ucrainene precizează că măsurile de înghețare a activelor rămân în vigoare până la finalizarea investigației.

Holdingul „Șerif” deține o poziție aproape monopolistă în Transnistria, controlând comerțul, piața petrolieră, telecomunicațiile și principalele mijloace de informare în masă. Grupul include operatorul de telefonie mobilă „Interdnestrkom”, combinatul de vinuri și cognac din Tiraspol, banca „Agroprombank”, fabrica de textile „Tirotex”, postul de televiziune TSV, cazinouri, un club de fotbal, un complex sportiv, o rețea de benzinării și mai multe showroom-uri auto.

Averea lui Viktor Gușan este estimată la aproximativ 2 miliarde de dolari.

La sfârșitul lunii noiembrie, Ucraina a sincronizat regimul de sancțiuni cu cel al Statelor Unite, introducând restricții împotriva „Rosneft”, a companiilor afiliate și a unor firme din grupul „Lukoil”.