Profesorii au ieșit din nou în stradă, nemulțumiți de ceea ce au obținut după ultimul protest. Dascălii au cerut majorarea salariilor cu cel puțin 15 la sută pentru toți angajații din educație, nu doar pentru cei cu grad didactic. De mobilizarea acestora au profitat și angajații Serviciului Hidrometeo, care s au alăturat protestului. Și dacă profesorii nu au obținut nimic, meteorologii au cel puțin promisiunea că vor avea salarii majorate în jumătate de an.
„Vrem un salariu decent! ”
După ce Guvernul a anunțat că din 2025 salariile din educație vor crește cu 9%, săptămâna trecută dascălii au ieșit la proteste. Au plecat după ce li s-a promis că există loc de negocieri. Doar că ieri Guvernul a decis că de majorări mai semnificative - de 15 la sută, să beneficieze doar angajații cu grad didactic. Acest lucru a încins spiritul protestatar.
„Nu cerem imposibilul. Nu cerem luxul. Cerem doar ca salariul nostru mediu să fie egal cu salariu mediu în economie. Este inacceptabil să mai așteptăm sau să fim cuminți sau toleranți, atât timp cât inflația crește și prețurile se măresc și scade puterea de cumpărare”.
„Mai sunt și alte cadre care nu au grad. Mai sunt bibliotecari, psihologi, noi toți facem o echipă. Mai sunt și lucrători auxiliari care au un salariu foarte mic, dar ei muncesc numai ei știu cum cad și nu sunt prețuiți”.
„De exemplu, avem nevoie de achitat servicii comunale. Avem nevoie de medicamente, mai avem și alte necesități. Trăim de azi pe mâine cu aceste lefuri, pe când cei din Parlament și Guvern își permit ce vor”.
„Dorim ca munca noastră să fie respectată, iar salariile în funcție de munca și responsabilitățile pe care le avem, fiindcă noi suntem cei care educăm viitoarele generații. Vrem să crească salariile cu 25 la sută”.
Chiar în debutul protestului în fața pedagogilor a ieșit președintele comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanțe, care a încercat să convingă protestatarii că atât s-a putut face pentru ei.
„Pentru cei cu grade didactice vorbim de o majorare medie de 14 - 15 la sută. Deci vreo trei sau patru mii de lei în plus. Știu că nu este suficient, dar e ceea ce noi am reușit să facem. Trebuie să înțelegem că există foarte multe categorii de care trebuie să avem grijă. Și profesori și medici. Asta e ceea ce putem acum”,a menționat președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, Radu Marian.
Câțiva oameni care țineau în mână drapelul cu sigla Serviciului Hidrometeorologic încercau să atragă atenția asupra faptului că și ei au salarii derizorii.
„Față de noi este o inechitate, deoarece avem un salariu foarte mic, astfel încât angajații nu pot să-și permită un trai decent. Dar munca este dublată, deoarece oameni noi nu vin cu salariul de începător de șase mii de lei în Chișinău”.
„Nu cerem privilegii, nu cerem nimic mai mult. Cerem egalitate, având în vedere că colegii noștri din mediu beneficiază de o valoare de referință de 2500 de lei începând cu întâi ianuarie 2025. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a rămas în afara acestei prevederi”.
Președintele Parlamentului susține că problema meteorologilor va fi soluționată în prima jumătate a anului viitor.
„Hidrometeo solicită justificat. Noi am zis că putem să începem majorarea din mai. Și da trebuie să comensurăm și să vedem cum putem să împărțim resursele astfel ca să-i acoperim pe toți”, președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Imediat după profesori, în fața Parlamentului au început să se adune și agricultorii, protestul cărora a fost, astăzi, mai pașnic decât ieri. Aceștia au scandat lozinci și au susținut discursuri, in timp ce deputații au votat în prima lectură mult așteptatele modificări la legea secetei. Nici asta însă nu i-a mulțumit pe fermierii care l-au huiduit pe autorul modificărilor, care a ieșit la ei ca să le dea vestea.
„- Reparați o mașină stricată care a făcut-o Bolea și nu puneți o mașină nouă.- Ca să reușim să acordăm acest suport agricultorilor.- Care este suportul? Vouă nu vă este rușine? Care este criteriul? Noi am cumpărat motorină cu 32 de lei.- Mai mulți să fie eligibili.- Câți să fie eligibili?- La 3100 de agenți economici.- De la 27?- Dar când ați votat legea 240 știați că sunt doar 27 de agenți economici.”
Scandalul s-a iscat după ce Legislativul a aprobat în prima lectură revizuirea măsurilor de sprijin pentru agricultori. Documentul, prevede printre altele, moratoriu la plata datoriilor care a fost prelungit până în octombrie 2025. În pofida faptului că fermierii au cerut renunțarea la criteriile de eligibilitate, noile modificări prevăd că de moratoriu vor beneficia doar fermierii care vor avea afectate în proporție de 40 la sută atât culturile cât și terenurile. De asemenea, se propune introducerea unui criteriu nou, potrivit căruia de aceste măsuri să poată beneficia și fermierii care au în gestiune cel mult 1800 de hectare.
„Se interzice orice formă de executare și urmărire a debitorului eligibil din momentul din care acesta a notificat toți creditorii cu referire la incidența asupra sa a legii în cauză”, a subliniat deputatul PAS, Viorel Barda.
Totodată, vor fi suspendate actele de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor. Proiectul a fost susținut în prima lectură de 76 de deputați și săptămâna viitoare urmează să fie supus votului și în lectura a doua. În pofida faptului că modificările au fost făcute, fermierii le-au numit tardive așa cum o bună parte dintre ei ar fi falimentat.
„Asociația deja de ani buni tot cere măsuri de protecție pentru producătorul local și acuma cu mare întârziere Guvernul nostru și Parlamentul se mai gândesc să facă legi pentru a mai salva ceva. Lucrurile astea sunt deja întârziate. Noi nu vrem să venim să facem proteste, să blocăm orașul sau să blocăm traseele sau vămile. Dar vrem să fim ascultați și să înțeleagă conducerea că producătorul local este cel mai important în economia națională”
„Noi nu cerem de la ei bani, vrem doar să fie aprobată legea 240 prin care să fim protejați în acest an. Anul începe bine, sunt precipitații. Noi vrem să fim scutiți de plata penalităților și să ne fie date subvențiile pentru anul 2023, pentru că încă nu toți fermierii le-au primit.”
„Ignorând agricultorul, omorâm poporul!”
„Banii nu sunt în cont și suntem mulți fermieri care avem de primit subvenții. Anii trecuți am primit acciză la motorină, dar anul ăsta nu am primit deloc”.
„Pentru parlamentari, să se uite spre agricultori pentru că noi suntem executați, rămân fără casă și fără masă. Și la mine au fost executorii. Am avut vaci și mi le-au executat”
Agricultorii mai solicită prelungirea licențierii importului cerealelor și oleaginoaselor până la 31 decembrie 2025, achitarea datoriilor la subvenții pentru 2023 și restituirea accizelor pentru 2024. Ultima revendicare se referă la elaborarea unui mecanism de garanții de creditare și refinanțare pentru 2025.
