19 decembrie 2024, ora 09:07

Secretarul general al NATO Mark Rutte l-a primit, miercuri seara, la reședința sa de la Bruxelles, pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ca să discute, împreună cu alţi lideri europeni, despre războiul din Ucraina, cu câteva săptămâni înaintea întoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă. România nu a fost invitată la această întâlnire.

Klaus Iohannis a precizat că știa despre această întrevedere, însă i se pare neobișnuit faptul că discuțiile respective vor avea loc într-un cerc restrâns.

Această reuniune este „o oportunitate foarte bună pentru a vorbi despre garanții de securitate ale Ucrainei, (atât) azi (cât) şi mâine”, a spus Zelenski, alături de Rutte, înainte să intre în reședința de la Bruxelles a secretarului general al NATO.

Această reuniune, cu o zi înaintea unui summit al Uniunii Europene (UE), vizează să reunească aliaţii europeni „cei mai hotărâţi” în susţinerea lor faţă de Kiev, în vederea unei consolidări a reflecţiei asupa a două subiecte - cum să fie abordată noua administraţie Trump şi ce se poate face pentru Ucraina?, a rezumat un diplomat de la Bruxelles. „Europa are nevoie de o poziţie puternică şi unită care să permită o pace durabilă”, a subliniat preşedintele Ucrainei. 

Europa, îngrijorată că Trump va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina 

Europenii sunt îngrijorați de posibilitatea unei suspendări a ajutorului militar american al Ucrainei şi de promisiuni ale lui Donald Trump de a pune capăt războiului „în 24 de ore”. 

În acest context, Ucraina evocă de-acum ipoteza unor negocieri de pace, pe care le-a respins mult timp, cu condiția să-i fie garantată securitatea. 

Liderii Germaniei, Poloniei, Italiei, Danemarcei, Olandei şi principalelor instituţii ale UE erau așteptați la această întâlnire cu Mark Rutte. 

Nici premierul britanic Keir Starmer, nici președintele francez Emmanuel Macron, care urmează să efectueze o vizită în Mayotte, un arhipelag francez la Oceanul Indian devastat de ciclonul Chido, nu iau parte la reuniune. Nici președintele român Klaus Iohannis. 

Iohannis a participat, miercuri la Bruxelles, la Summitul UE - Balcanii de Vest. Șeful statului român va fi prezent, joi, și la reuniunea Consiliului European. 

Ei sunt reprezentaţi de către miniştii lor de Externe. Macron s-a întâlnit, însă, tête-à-tête cu preşedintele Zelenski la Bruxelles, înainte să plece cu avionul către Mayotte. 

„Consolidarea Ucrainei acum este nu doar un imperativ moral, ci şi strategic”, a subliniat miercuri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. 

Prioritatea este asigurarea faptului că Ucraina ”nu este forţată să accepte o pace care să-i fie dictată”, a subliniat cancelarul german Olaf Scholz la sosirea sa la Bruxelles. 

Zelenski a cerut „o pace durabilă” 

Marţi, Zelenski a cerut „o pace durabilă”, pe care preşedintele rus Vladimir Putin „să nu o mai poată rupe”, iar singurul mijloc, în opinia sa, de a o garanta este ca Ucraina să intre în NATO pentru a beneficia de protecţia Alianţei. 

Această perspectivă „ireversibilă”, potrivit NATO, nu este însă de actualitate şi se impune ideea oferirii altor garanţii de securitate. 

Franţa şi Polonia au discutat săptămâna trecută la Varşovia despre trimiterea de trupe în Ucraina care să garanteze respectarea unui eventual armistițiu. 

Discuția avansează, însă ea este în continuare dificilă, având în vedere incertitudinea în care se află propunerile viitoare ale lui Donald Trump, subliniază un diplomat european. 

Ucraina vrea armament suplimentar 

Șeful NATO a refuzat să o abordeze miercuri, apreciind că a vorbi în mod public despre acest lucru ar face lucrurile mai „ușoare” pentru ruși, care n-ar avea decât „să se uite la televizor, cu țigara între buze”, pentru a afla planurile aliaților. 

Președintele ucrainean consideră că urgența este mai ales obținerea de armament suplimentar, în vederea schimbării situației pe câmpul de luptă. 

Potrivit lui Rutte, Ucraina a anunțat că are nevoie de 19 sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru a se proteja de atacuri constante ale forțelor ruse care-i vizează oraşele şi infrastructurile energetice. 

Armata ucraineană - subminată de lipsa de oameni şi armament - se află în defensivă de peste un an. Din toamnă, forţele ucrainene dau înapoi tot mai rapid.

Moscova a revendicat vineri cucerirea a două noi localităţi ucrainene, după ce a anunţat că a cucerit 189 de la începutul anului.

14 decembrie 2025, ora 20:29

Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite după ce un atacator a deschis focul în timpul unui examen la Universitatea Brown din Providence, statul Rhode Island. După ore de căutări și blocarea campusului, autoritățile au anunțat duminică că au reținut un suspect.

Potrivit primarul din Providence, Brett Smiley, dintre cei nouă răniți, unul este în stare critică, șapte sunt în stare stabilă, iar unul a fost externat. Președinta Universității Brown, Christina Paxson, a confirmat ulterior, într-o scrisoare către comunitate, că toate cele 11 victime sunt studenți.

Martorii au descris momentele de panică din campus. Katie Sun, citată de ziarul studențesc Brown Daily Herald, a spus că a auzit focuri de armă și a fugit spre cămin, lăsându-și lucrurile în urmă: „A fost, sincer, îngrozitor. Părea că focurile veneau din zona unde sunt sălile de clasă”. 

Un alt student, Lydell Dyer, a povestit la CNN cum s-au baricadat în sala de sport. „A trebuit să adunăm pe toată lumea, să-i ducem la ultimul etaj, să stingem luminile și să coborâm jaluzelele”, spunând că s-a ascuns în întuneric împreună cu alte 154 de persoane.

„Este șocant și atât de trist. Îi cunosc pe studenții de aici, mulți dintre ei au stat adăpostiți ore întregi noaptea trecută. Sunt cu toții extrem de zguduiți”, a mai declarat primarul.

Universitatea a anunțat că examenele finale programate pentru duminică au fost amânate.

Atacul este prezentat drept cel mai recent caz de împușcături în masă din SUA, într-un context în care dezbaterea despre arme rămâne blocată politic. Președintele SUA, Donald Trump, a fost informat despre atac și a numit incidentul „un lucru teribil”. „Tot ce putem face acum este să ne rugăm pentru victime”, a declarat el.

Cel mai sângeros atac armat într-o instituție de învățământ din istoria SUA a avut loc la Virginia Tech, pe 16 aprilie 2007, când un student sud-coreean a ucis 32 de persoane și a rănit alte 17.