Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1235: Atac sângeros și bani pentru reconstrucție. Zelenski a confirmat reluarea livrării armamentului

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

missing
20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, vine la Cutia Neagră PLUS. Cum sunt aleși procurorii în Moldova? Sunt pedepsiți aceștia pentru lipsă de rezultate? De ce stagnează vettingul și ce se întâmplă cu PACCO?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu, judecați penal în dosarul „blanchete pentru pașapoarte”, au reușit să mai dea o lovitură. Agenția Servicii Publice a fost obligată să achite 90 de milioane de lei unei companii conectate la cei doi. Cutia Neagră PLUS a descoperit firmele din paradisuri fiscale implicate în schemă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Alegeri, fake news și presă sub atac. Discutăm la Cutia Neagră PLUS despre polarizarea societății, dezinformarea în an electoral și vulnerabilitățile presei. Invitați: Alina Radu, directoarea Ziarul de Gardă, Petru Macovei, director executiv API și Andrei Curăraru, expert WatchDog.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Interviu exclusiv cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej. Ce poate învăța Chișinăul de la Varșovia în lupta cu dezinformarea? Cum poate deveni infrastructura Moldovei interesantă pentru investitorii polonezi? Dar și ce înseamnă cu adevărat „suveranismul” în contextul alegerilor din această toamnă?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de pregătită este Republica Moldova pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE? Vor conta marile dosare de corupție în acest proces?/Este realist obiectivul aderării până în 2030 sau e doar un slogan politic? /Cum e văzut vettingul de la Bruxelles și ce măsuri pregătește UE împotriva rețelelor sociale care răspândesc propaganda rusă?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O căsuță bătrânească în acte, dar o agropensiune modernă în realitate. Cutia Neagră PLUS a descoperit afacerea secretă a deputatului Adrian Albu, de pe malul Nistrului. Ce alte achiziții de milioane au făcut deputații în anul 2024, aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vicepreşedintele CEC, Pavel Postică vine la Cutia Neagră PLUS să ne spună cât de pregătită este țara noastră pentru un nou scrutin electoral: /CEC are o "lista neagră" a candidaților, partidelor şi blocurilor care nu vor putea participa la alegeri? /În satul Boldureşti, unul din candidații la funcția de primar este cercetat pentru omorul unui copil din localitate. /Cât de pregătiți sunt angajații Comisiei Electorale Centrale să lupte împotriva fraudelor? /Fugarii penali vor putea sa candideze la urmatoarele alegeri? /Despre toate aflați la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Despre riscurile de securitate de la frontieră, cât de grav este fenomenul corupției în rândul polițiștilor de frontieră, dar și ce se întâmplă pe segmentele de frontieră necontrolate de autoritățile constituționale, aflați la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Primăria Chișinău riscă să piardă peste 1 miliard de lei într-un proces de judecată la Viena. Primarul Ion Ceban este acuzat că acționează în interesul companiei cu pretenții. Ce interese se ascund în spatele arbitrajului de peste 1 miliard de lei, aflați la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Acum un an, peste 300 de tineri din R. Moldova, afiliați grupului Șor, au fost instruiți la Moscova cum să provoace haos și violențe. Oamenii legii au anunțat că tinerii au fost deconspirați, iar unii dintre ei reținuți. Au fost pornite și dosare penale pentru pregătirea la dezordine în masă în interesul unei asociații criminale. Colegii de la Cu Sens i-au identificat pe acești tineri și au descoperit că deși sunt cercetați penal ei continuă să participe la proteste și evenimente ale grupului Șor. Scenariul unor proteste violente rămâne actual? Analizăm la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cine sunt oamenii din umbră care creează partidele marca Ilan Șor? Cât costă coruperea demnitarilor și cum sunt puse pe roate formațiuni politice proeuropene și unioniste la comanda fugarului de la Moscova? Aflați mecanismele din laboratorul politic al celui mai controversat personaj al momentului într-o nouă anchetă Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce investitorii mari pleacă din Republica Moldova? Cum putem atrage investiții străine? De unde țara noastră poate aduce mai multă forță de muncă? Ce trebuie să facă statul pentru a asigura o creștere economică veritabilă? Răspunsurile le aflați de la invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS, omul de afaceri Vasile Tofan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Octavian Iachimovschi, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, la Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un program de stat de impulsionare a industriei de producere a energiei verzi a fost transformat într-o afacere la limita legalității. Beneficiarii principali sunt câțiva afaceriști. Unul dintre ei, după ce a primit pe gratis de la stat avize pentru a crea zeci de parcuri fotovoltaice, le folosește pentru a construi piramide financiare. Situația e cu atât mai proastă cu cât din totalul de 2000 MW de energie regenerabilă pentru care s-au emis avize, doar 10% din aceste capacități s-au transformat în parcuri fotovoltaice și eoliene. O parte a capacităților a devenit marfă scumpă pe o piață neagră.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Eșec diplomatic la întâlnirea dintre Trump și Zelenski. S-a pierdut șansa păcii? Cum va fi afectată Republica Moldova?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Trump și Putin împart lumea? Ce urmează după întâlnirea din Arabia Saudită și declarațiile scandaloase ale președintelui american? Oficialii ruși jubilează. Se va afla și Republica Moldova în meniul Moscovei?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, este invitata emisiunii „Cutia Neagră PLUS” cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Businessmanul prin care Rusia intenționa să asigure regiunea transnistreană cu gaz a fost implicat și în trecut în afaceri controversate cu iz rusesc. Cutia Neagră PLUS a descoperit în spatele omului de afaceri o întreagă rețea de companii din Moldova, România, Ucraina și Bulgaria. Mai mult, Arcadie Vicol a fost învinuit recent și de investiții dubioase în România.

/VIDEO/ Avertizare: Râul Bîc ar putea seca complet. Nivelul apei a scăzut dramatic în ultimele luni
/VIDEO/ Avertizare: Râul Bîc ar putea seca complet. Nivelul apei a scăzut dramatic în ultimele luni
/VIDEO/ Verde-n ochi: Cum a ajuns Ion Ceban să fie declarat pericol pentru România și alte țări din Schengen
/VIDEO/ Verde-n ochi: Cum a ajuns Ion Ceban să fie declarat pericol pentru România și alte țări din Schengen
/VIDEO/ Zi de doliu după atacul de la Cernăuți: Ucraina, lovită cu 600 de drone și 30 de rachete într-o singură noapte
/VIDEO/ Zi de doliu după atacul de la Cernăuți: Ucraina, lovită cu 600 de drone și 30 de rachete într-o singură noapte
/VIDEO/ „Da, eu sunt gay”: Povestea de viață a unui actor din Moldova, care își dorește să trăiască liber
/VIDEO/ „Da, eu sunt gay”: Povestea de viață a unui actor din Moldova, care își dorește să trăiască liber
Copil de 1 an din Herson, ucis în timp ce se juca în curte: Ucraina acuză Rusia de „vânătoare de civili”
Copil de 1 an din Herson, ucis în timp ce se juca în curte: Ucraina acuză Rusia de „vânătoare de civili”

/VIDEO/ Avertizare: Râul Bîc ar putea seca complet. Nivelul apei a scăzut dramatic în ultimele luni

missing
12 iulie 2025, ora 21:11

Râul Bîc, desemnat de Centrul Național de Mediu drept cel mai degradat râu din Republica Moldova, se află în prezent sub cod galben de secare. Specialiștii avertizează că debitul actual reprezintă mai puțin de jumătate din media lunară multianuală. În lipsa unor intervenții urgente și pe fondul intensificării schimbărilor climatice, riscul ca râul să ajungă sub cod roșu de secare este iminent. În cel mai grav scenariu, Bîcul ar putea seca complet, pierzându-și definitiv volumul de apă.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, nivelul apei din râul Bîc este într-o scădere continuă, iar prognozele nu sunt deloc îmbucurătoare. Specialiștii afirmă că debitul ar urma să se reducă și mai mult, în următoarea perioadă.

„Acum câțiva ani, pe această porțiune a râului apele erau mari, fapt confirmat de algele uscate rămase pe beton după secare. Din iarnă și până acum, râul Bîc a secat și mai tare, nivelul fiind coborât de aici, până la cel pe care îl avem în prezent”.  

Printre principalele cauze care ar contribui la secarea râului din Chișinău, se numără: temperaturile ridicate din această perioadă, lipsa precipitațiilor, poluarea și lacurile de acumulare care rețin prea multă apă din râu, spun specialiștii.

„Situația este destul de gravă în general pentru că degradează obiectele acvatice ale Republicii Moldova. Afectează populația, agenții economici”, a subliniat inginerul principal al Direcției prognoze hidrologice din cadrul SHS, Maria Alii.

În categoria de risc nu se află doar râul Bîc, afirmă cei de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat:

„Sunt și râurile principale ale țării vizate de scurgeri ale apei. Râul Nistru se află sub cod galben, iar râul Prut se află sub cod galben și portocaliu iar ce ține de râurile interne sau râurile mici, acestea sunt sub cod galben, roșu și portocaliu”.

Pentru a menține apa din râuri la un nivel optim și pentru a reduce riscul secării, experții recomandă implementarea unui șir de măsuri. Printre cele mai accesibile se numără utilizarea rațională a resurselor de apă și interzicerea construirii digurilor ilegale pe malurile râurilor. Există însă și opțiuni mai eficiente, dar care necesită investiții mari. Una dintre acestea ar fi renaturarea râului, adică revenirea la canalul inițial de curgere, pe terenul de sol.

„La noi, în prezent, albia este îndreptată. Foarte frecvent, mai ales în perimetrul municipiului Chișinău, este betonată. Dacă am revenit la albia inițială, acele meandre sau formă această șerpuitoare a râului, viteza se diminuează a râului și, respectiv, crește viteza de infiltrare a apei în pânză freatică și invers, din pânză freatică în râu, ceea ce permite să se mențină o cantitate mai mare de umiditate în lunca inundabilă. În perioada secetoasă, asta este sursa principală de alimentare a râului pentru a nu se ajunge la scăderi atât de mari ale debitului”, ne-a explicat expertul FAO și cercetător științific la Institutul de Ecologie și Geografie, Iurie Bejan.

În ultimii 6 ani, viteza de curgere a râului Bîc s-a redus de 4 ori, ajungând la 0,3 metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală constituie 1,2 metri cubi pe secundă.

Fugită la Moscova de justiția moldovenească, Marina Tauber ar putea fi condamnat la 13 ani de închisoare în Republica Moldova. Cel puțin atâta au cerut procurorii pentru deputata învinuită de acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat. /Pe finalul ultimei ședințe ai acestei legislaturi, deputații din Parlament au adoptat o rezoluție prin care au îndemnat următorul legislativ să păstreze cursul european al țării. /A crescut durata medie de viață în Republica Moldova, arată datele Biroului Național de Statistică. Totuși, bărbații trăiesc mai puțin decât femeile.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
După o pauză de 4 luni, fostul ministru al economiei, Dumitru Alaiba revine într-o funcție publica bine plătită și cu mai puține bătăi de cap. Acesta a ocupat fotoliul de membru al consiliului de observatori la BNM. /Statele Unite impun o taxă vamală de 25 la sută pentru produsele moldovenești, de la 1 august. Donald Trump i-a trimis Maiei Sandu o scrisoare și a avertizat că dacă țara noastră va mări tarifele pentru SUA, taxele americanilor vor continua să crească. /Liderul de la Casa Albă a trimis primul lot de armament către Ucraina, de la preluarea mandatului de președinte a Statelor Unite. Este vorba despre proiectile și rachete ghidate de precizie.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Primarului Ion Ceban i-a fost interzis accesul în România. Informația a fost confirmată de ministerul de externe de la București, care spune că liderul MAN ar prezenta un risc la adresa securității naționale a țării vecine. /CNA a descins azi cu percheziții la proprietarul companiei care s-a ocupat de construcția blocului din Durlești a cărui mansarda a fost mistuită de foc. Numărul persoanelor cu statut de bănuit, în acest dosar, a ajuns la 10. /Transportatorii de pasageri au ieșit azi la protest în fața Guvernului. Aceștia și-au parcat, în PMAN, microbuzele și au cerut scumpirea biletelor, dar și condiții mai bune de muncă. Cum a răspuns Guvernul la revendicări.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Un bărbat a murit, iar 9 persoane au fost rănite după ce un Renault a lovit din spate un camion plin cu pasageri, la ieșire din orașul Drochia. /Trei formațiuni politice acuză Guvernul că ar fi preluat controlul tehnic asupra sistemului electronic folosit la alegeri și ar putea frauda scrutinul. /Supărat pe omologul său de la Kremlin, Donald Trump anunță că va mări livrările de arme către Ucraina în contextul multiplelor atacuri lansate de Rusia în ultima perioadă
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Nicanor Ciochină rămâne fără fotoliul de primar. Comisia Electorală Centrală a decis, unanim, organizarea unui nou scrutin. /Scindare în Blocul Politic „Împreună”. LOC se retrage din alianță și va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. /Furnizorii de energie electrică cer micșorarea tarifelor la lumină cu 46 și, respectiv, 23 de bani per kw/h, în contextul reducerii prețurilor de import.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Răsturnare de situație la Boldurești, raionul Nisporeni. Curtea de Apel Nord a anulat astăzi turul doi al alegerilor locale și a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze alegeri noi în termen de două săptămâni. /Instaurarea păcii între Israel și Iran reduce prețul carburanților. După o perioadă turbulentă, pe fundalul stabilizării relative a situației din Orientul Mijlociu, produsele petroliere se ieftinesc, precizează Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. /Elevii care au muncit cu sârguință în cei trei ani de liceu au cules astăzi roadele. Cei aproape 90 de absolvenții cu 10 pe linie la Bacalaureat au fost premiați cu diplome de președinta Maia Sandu.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Bașcana Găgăuziei își va afla sentința pe 5 august. Procurorii au solicitat instanței condamnarea acesteia la 9 ani de închisoare. Astăzi, părțile au avut ultimul cuvânt. /Proprietarii care își vor eficientiza energetic locuințele vor beneficia de ajutoare din partea statului în valoare de până la 200 de mii de lei. Programul lansat de ministerul energiei se referă însă doar la cei care au și copii minori. /Fostul deputat român, Cristian Rizea a fost eliberat condiționat din detenție. Decizia a fost luată aseară de tribunalul de la Bucrești care decis și rejudecarea dosarului în care Rizea este învinuit de corupție.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Rata de promovare a examenelor gimnaziale, de anul acesta, a crescut cu un procent, în urma reexaminării celor aproape 10 mii de lucrări contestate de elevi. Potrivit ministerului educației au fost majorate peste 2 mii de note. /Dolarul american a ajuns să coste cel mai ieftin din ultimii cinci ani. Experții susțin că tendința se va păstra. /Îngrijorate de faptul că ar avea stocuri mici, SUA au oprit unele livrări de rachete de apărare aeriană şi alte muniţii de precizie către Ucraina. Anunțul a fost făcut de Casa Albă.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Procurorii cer nouă ani de pușcărie pentru bașcana Autonomiei Găgăuze, în dosarul finanțărilor ilegale a fostului partid Șor. /A crescut vârsta de pensionare pentru femeile din Republica Moldova. De azi, acestea se vor pensiona la 61 de ani și jumătate, cu 6 luni mai târziu decât era până acum. /CNA l-a reținut, azi dimineață, pe șeful poliției de patrulare din Edineț, bănuit de corupție și a pornit încă 5 cauze penale pe numele a 4 subalterni, pentru aceeași infracțiune.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Un incendiu devastator de vegetație a mistuit peste 10 hectare de pădure la Căușeni. Flăcările au ajuns și în două gospodării, cuprinzând acoperișul unei case și un șopron. /Moldovenii care vor să intre în Rusia, vor trebui să depună o declarație, în prealabil, prin care să anunțe statul rus, cu cel puțin trei zile în avans, despre scopul intrării în Federația Rusă și să indice locul de ședere. Ce alte reguli a impus Kremlinul, aflați în jurnal. /Confruntări violente la Belgrad, unde deja de 8 luni, protestatarii cer alegeri anticipate. Aceștia au ridicat baricade în capitală, dar și în alte orașe din Serbia, cerând eliberarea manifestanților reținuți de poliție în zilele precedente.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Accident pe șoseaua Rezina - Orhei. O mașină s-a ciocnit cu un autobuz plin cu pasageri. Șoferul automobilului a ajuns la spital. /Transportatorii ies din nou în stradă, nemulțumiți de unele decizii ale autorităților. De ce se plâng și care este reacția Guvernului! /Moldova este gata să deschidă primul grup de capitole privind valorile fundamentale, în procesul său de integrare europeană, au constat cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Anunțul ar putea fi făcut la summitul cu UE care va avea loc în iulie, la Chișinău.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Doar unu din zece absolvenți de liceu au picat BACul. Statistica generală a fost influențată puternic de numărul elevilor din colegii și centre de excelențe. În cazul lor, doar 54 la sută au promovat examenul maturității. /Cetățenia Republicii Moldova va putea fi acordată doar celor care cunosc limba română. PAS pregătește schimbarea legislației, în pofida criticilor opoziției. /A fost decisă crearea unui tribunal internațional care va investiga oficialii ruși de rang înalt, acuzați de crime de război comise pe teritoriul Ucrainei.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
FSB-ul rusesc anunță că ar fi reținut doi agenți ai serviciilor de inteligență moldovenești, aflați într-o așa numită misiune sub acoperire, îndreptată împotriva securității Federației Ruse. Chișinăul a respins acuzațiile și a emis o alertă de călătorie în Rusia. /Donald Trump a declarat ca va oferi Ucrainei sisteme antirachetă, după întâlnirea bilaterală avută cu Volodimir Zelenski la summitul NATO de la Haga. /Armistițiul anunțat de SUA, dintre Israel și Iran pare să fi intrat în vigoare. Cel două țări nu se mai bombardează reciproc de aproape 24 de ore și se declară ambele victorioase în războiul care a durat 12 zile.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Semne de pace în Orientul Mijlociu. După atacurile reciproce de azi dimineață, Israelul și Iranul anunță că sunt gata de armistițiu, în urmă unui război de 12 zile. /Marșul dedicat Zilei Suveranității a adunat, aseră, mii de oameni în centru capitalei. /Judecătorul Ion Malanciuc a fost desemnat candidatul Consiliul Superior al Magistraturii la funcția de judecător la Curții Constituționale.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
De Ziua Suveranității, opoziția a organizat un miting, la Chișinău, care s-a transformat într-un protest anti-PAS. Cu această ocazie, și cei de la guvernare organizează un marș, de la care revenim, în scurt timp, cu o relatare în direct. /Candidatura lui Marcel Dumbravan urmează să fie înaintată procurorului general interimar, pentru numirea în funcția de șef la Procuratura Anticorupție. Dumbravan a acumulat cel mai mare punctaj, în cadrul concursului. /Încă 19 cetățeni moldoveni au revenit acasă din Israel. Repatrierea a fost posibilă datorită cooperării dintre ambasadele Republicii Moldova și Ucrainei la Tel Aviv.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Săptămâna s-a încheiat cu bătaie la primăria Chișinău. Consilierii lui Ion Ceban și aleșii PAS s-au luat la pumni, în urma unui schimb de replici legate de un campionat de kikboxing. /Inspectoratul General al Poliției confirmă reținerea în Emiratele Arabe a lui Vitalie Pîrlog. Fostul șef de la SIS, dar și ministru al Justiției a fost încătușat la Abu Dhabi. /Guvernarea îl vrea judecător la Curtea Constituțională pe fostul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco și este gata să-i lase în funcție trei dintre judecătorii Înaltei Curți, aflați pe final de mandat.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Dat în căutare prin Interpol, fostul șef de la SIS, Vitalie Pîrlog a fost reținut de oamenii legii din Dubai, la solicitarea statului francez, anunță ministerul de interne al Emiratelor Arabe Unite. /CNA a facut azi percheziții la primăria Durlești și în alte câteva locații, într-un dosar de corupție pornit în urma incendiului de la mansarda din localitate, produs acum o lună. 10 persoane au statut de bănuit. /O clădire aflată în construcție de pe teritoriul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie din Chișinău a fost cuprinsă de flăcări, în această dimineață. 13 echipaje de pompieri au reușit să stingă focul în jumătate de oră, iar victime nu au fost raportate.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Un focar de pestă porcină africană la Drochia. Cadavrele a 16 porci infectați au fost descoperite într-un lan de grâu, zona fiind plasată în carantină. /Scandal diplomatic în marja Congresul Mondial al Viei și Vinului organizat la Chișinău. Ucrainenii au fost la un pas de a pleca acasă după ce au aflat că și rușii participă la forum. Cine și cum a domolit spiritele, aflați în câteva minute. /Ambasada Republicii Moldova de la Chișinău a evacuat din Israel 12 moldoveni care au solicitat ajutor pentru revenire acasă. Bombardamentele dintre Iran și Israel au continuat pentru a șasea noapte consecutiv.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Ambasada Republicii Moldova din Israel și-a sistat, temporar, toate serviciile consulare și anunță căile, prin care moldovenii pot părăsi teritoriul israelian, în condițiile în care spațiul aerian la țării este închis. Care sunt acestea, aflați în jurnal. /Cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, guvernarea planifică să ofere alocații de o mie de lei părinților care pregătesc de școală elevi de clasele primare și gimnaziale. Un proiect în acest sens urmează să fie supus votului în parlament. /15 morți și 70 de răniți au fost raportați în capitala ucraineană. Armata rusă a lansat, noaptea trecută, un atac masiv asupra Kievului, iar o parte din cele 450 de drone și rachete au ajuns în blocurile de locuit din zonele rezidențiale ale orașului.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Marșul de ieri al comunității LGBT s-a lăsat, tradițional, cu altercații, îmbrânceli și contramanifestații. Poliția afirmă că 10 angajați de la MAI au fost răniți și că a pornit mai multe procese penale și contravențioale, fără a preciza însă câte, mai exact. /Chișinăul a devenit, săptămâna aceasta, capitala mondială a vinului. Experți și vinificatori de talie internațională participă la Congresul Mondial al Viei și Vinului, desfășurat, în premieră, în Republica Moldova. /Ministerul de externe de la Chișinău recomandă cetățenilor noștri părăsirea teritoriului israelian, în condițiile escaladării conflictului cu Iranul. 26 de moldoveni au cerut informații despre evacuare, după patru nopți de război.

 „Nu este o competiție”: UE susține un parcurs comun pentru Moldova și Ucraina pe calea aderării
„Nu este o competiție”: UE susține un parcurs comun pentru Moldova și Ucraina pe calea aderării
/VIDEO/ Verde-n ochi: Cum a ajuns Ion Ceban să fie declarat pericol pentru România și alte țări din Schengen
/VIDEO/ Verde-n ochi: Cum a ajuns Ion Ceban să fie declarat pericol pentru România și alte țări din Schengen
/VIDEO/ Film documentar „Trenul spre nicăieri”: Mărturii înfiorătoare ale basarabenilor deportați în cele mai înfundate zone din Siberia
/VIDEO/ Film documentar „Trenul spre nicăieri”: Mărturii înfiorătoare ale basarabenilor deportați în cele mai înfundate zone din Siberia
/VIDEO/ „Da, eu sunt gay”: Povestea de viață a unui actor din Moldova, care își dorește să trăiască liber
/VIDEO/ „Da, eu sunt gay”: Povestea de viață a unui actor din Moldova, care își dorește să trăiască liber
Primar din Moldova, găsit mort în propria casă: Rudele au alertat poliția la miezul nopții
Primar din Moldova, găsit mort în propria casă: Rudele au alertat poliția la miezul nopții

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktokCorruption modal

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.