Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1104: Plan dezmințit și propunere de armistițiu. Zelenski: „Pacea este încă foarte, foarte departe”

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

missing
20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Eșec diplomatic la întâlnirea dintre Trump și Zelensky. S-a pierdut șansa păcii? Cum va fi afectată Republica Moldova?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Trump și Putin împart lumea? Ce urmează după întâlnirea din Arabia Saudită și declarațiile scandaloase ale președintelui american? Oficialii ruși jubilează. Se va afla și Republica Moldova în meniul Moscovei?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, este invitata emisiunii „Cutia Neagră PLUS” cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Businessmanul prin care Rusia intenționa să asigure regiunea transnistreană cu gaz a fost implicat și în trecut în afaceri controversate cu iz rusesc. Cutia Neagră PLUS a descoperit în spatele omului de afaceri o întreagă rețea de companii din Moldova, România, Ucraina și Bulgaria. Mai mult, Arcadie Vicol a fost învinuit recent și de investiții dubioase în România.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, invitata emisiunii Cutia Neagră PLUS: „Conducerea țării mi-a cerut să plec. Politicienii nu au dreptul constituțional și nici moral să-mi ceară mie demisia”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Reforma justiției prinde noi turații. Mănușile albe au fost aruncate Veronicăi Drăgălin?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutie Neagră PLUS cu vicepremierul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Oleg Serebrian
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Candidatul la funcția de președinte Alexadr Stoianoglo și-a petrecut, anul acesta, Crăciunul pe stil vechi în prestigioasa stațiune balneară cehă, Karlovy Vary. Stoianoglo și soția sa Țvetana Curdova au mers acolo însoțiți de prieteni de familie. Cel care a plătit hotelul pentru toți este un moldovean cu afaceri în România, care în utimii doi ani a sponsorizat cu milioane de lei diverse proiecte sociale promovate de Șor. Sponsorul lui Șor l-a însoțit pe Stoianoglo în această vacanță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceiași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev? Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună? Aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Unsprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Cei mai mulți dintre ei nu sunt noi în politică. Au deținut anterior funcții publice în Guvern sau au fost aleși locali. Și-au schimbat viziunile politice în funcție de context. Au făcut promisiuni electorale, dar nu le-au respectat. S-au jurat că nu vor face anumite lucruri, dar și-au încălcat cuvântul. Cutia Neagră PLUS a urmărit cum și-au schimbat în timp retorica unii actuali candidații la funcția de șef al statului și vă spunem despre ei în noua investigație.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Procurorul general, Ion Munteanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Găgăuziyaland, proiectul electoral al lui Ilan Șor, are un sponsor misterios din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc. Parcul de distracții a fost deschis în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Inaugurarea a avut loc în lipsa autorizației de funcționare și în pofida încălcărilor admise la construcție.

/VIDEO/ Volodimir Zelenski, după summitul de la Londra: „Unitatea Europei este la un nivel extraordinar de ridicat”
/VIDEO/ Volodimir Zelenski, după summitul de la Londra: „Unitatea Europei este la un nivel extraordinar de ridicat”
/PROMO/ Ministrul Vladimir Bolea - invitat special la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!
/PROMO/ Ministrul Vladimir Bolea - invitat special la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!
/LIVE TEXT/ Summit la Londra: Liderii europeni au discutat un plan de încetare a focului în Ucraina. Primele decizii
/LIVE TEXT/ Summit la Londra: Liderii europeni au discutat un plan de încetare a focului în Ucraina. Primele decizii
/VIDEO/ „Zelenski nu vrea război”: Scenarii pentru negocierile de pace după confruntarea cu Trump
/VIDEO/ „Zelenski nu vrea război”: Scenarii pentru negocierile de pace după confruntarea cu Trump
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1104: Plan dezmințit și propunere de armistițiu. Zelenski: „Pacea este încă foarte, foarte departe”
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1104: Plan dezmințit și propunere de armistițiu. Zelenski: „Pacea este încă foarte, foarte departe”

/VIDEO/ Cinematograful Gaudeamus, demolat! Ultimul perete al clădirii a fost dat jos

missing
03 martie 2025, ora 18:24

Cinematograful Gaudeamus a fost demolat definitiv! Ultimul perete a fost dat jos astăzi, astfel că terenul a devenit acum doar o ruină pe care s-ar pregăti construcția unui bloc de locuințe cu 15 etaje. Lucrările de demolare fuseseră reluate la începutul lunii februarie, după o pauză de 7 ani. 

Imaginile care surprind momentul în care un tractor pune la pământ ultimul zid al cinematografului au fost publicate pe rețelele sociale. 

Lucrările de demolare a fostului cinematograf Gaudeamus au început în luna iunie 2018. La scurt timp, viceprimarul de atunci, Nistor Grozavu, a semnat o dispoziție prin care a sistat lucrările. Instanța a decis însă că demolarea se făcea în baza unei autorizații emise legal. Era exact după alegerile locale, astfel că primarul ales de atunci, Andrei Năstase a mers acolo și le-a cerut muncitorilor să se oprească.

Ulterior, în 2020, demolarea s-a reluat, iar consilierii municipali din CMC au anulat decizia prin care destinația pământului pe care se află Gaudeamus a fost schimbată în zonă rezidențială cu densitate medie, fiind posibilă și construcția unui bloc locativ. 

Republica Moldova va primi 60 de milioane de euro de la UE pentru consolidarea capacităților de apărare. Anunțul a fost făcut astăzi de către președintele Consiliului European, Antonio Costa, aflat într-o vizită la Chișinău. /Numărul infecțiilor respiratorii înregistrate în capitală continuă să crească, anunță autoritățile municipale. Spitalele lucrează la capacitate maximă, iar vizitele ar urma să fie interzise. /Evaziune fiscală în valoare de peste 5 milioane de lei. Oamenii legii au găsit în cadrul perchezițiilor efectuate la 3 agenți economici, bani cash în valoare de 200 de mii de euro.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scriitorul Vladimir Beșleagă a fost înmormântat astăzi la cimitirul Central de pe strada Armenească. Să-l conducă pe ultimul drum au venit zeci de oameni printre care și președinta Maia Sandu. /Un fost judecător de la Comrat, cercetat în dosarul Laundromat, care a legalizat prin deciziile sale spălarea a 1,2 miliarde de dolari a scăpat nepedepsit după ce a expirat termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. /Volodimir Zelenski a ajuns deja la Washington și urmează să se întâlnească cu Donald Trump. Cei doi lideri vor semna acordul privind exploatarea resurselor minerale din Ucraina și vor discuta despre negocierile de pace în țara vecină.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Începând cu 1 aprilie, pensiile vor fi indexate cu zece la sută. Proiectul a fost votat în prima lectură, inclusiv de către deputații din opoziție. Nu s-a trecut fără schimburi de replici între aleșii poporului. /Ion Șoltoianu, cunoscut pentru trecutul său criminal a fost, aseară, ținta unui atac armat produs în fața casei sale. Sportivul a scăpat nevătămat, iar poliția a pornit o anchetă. /Donald Trump, anunță impunerea de taxe vamale de 25 la sută asupra produselor importate din europa și atacă UE. Uniunea Europeană a răspuns acuzațiilor.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Femeia de afaceri, Liubovi Babuțchi a murit din cauza unei o embolii, provocate de injectarea mai multor medicamente în fese, gât și bărbie a arătat expertiza medico-legală care a fost finalizată. /Scriitorul Vladimir Beșleagă va fi condus pe ultimul drum vineri. 28 februarie, a fost decretată zi de doliul național. /Canditatul la prezidențialele anulate din România, Călin Georgescu a fost ridicat azi de polițiști și escortat la audieri. Acestuia i se aduc un șir de acuzații, printre care și implicarea într-o organizație cu caracter fascist, scrie presa română.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
A murit scriitorul, prozatorul și deputatul în primul parlament, Vladimir Beșleagă. Anunțul a fost făcut de Muzeul Național al Literaturii Române, care a transmis un mesaj de condoleanțe pe rețelele sociale. /Directorul colegiului de medicină din Chișinău a fost demis, anunță ministerul sănătății. Se întâmplă la câteva zile după ce oamenii legii au făcut percheziții în birourile de serviciu, la domiciliile și în automobilele a patru angajați ai instituției. /Se scumpesc serviciile comunale în regiunea transnistreană. Tarifele la unele servicii vor crește cu peste 100 de procente și vor intra în vigoare de la întâi martie.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Astăzi se împlinesc trei ani de când Rusia a invadat Ucraina. Peste 40 de mii de civili au fost uciși sau răniți în acest război sângeros, în timp ce milioane de ucraineni s-au refugiat în alte țări. /Procuratura Anticorupție anunță că după doi ani de ședințe la CSJ și-a prezentat toate probele acumulate împotriva lui Igor Dodon în dosarul kuliok. Mai departe este rândul apărării, care ar avea aproape 200 de martori de audiat. /Alegeri legislative anticipate din Germania. Conservatorii celebrează, iar extrema dreaptă obține un rezultat record.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Lilian Carp îl acuză pe Alexandr Stoianoglo de faptul că ar fi cerut grațierea unor traficanți de droguri, pe vremea când era procuror general și cere ca pe numele acestuia să fie pornit un dosar penal pentru abuz în serviciu. /Marina Tauber a fugit din Republica Moldova, acuză deptatul PAS, Andrian Cheptonar care crede că acest lucru ar fi fost posibil cu ajutorul procurorilor anticorupție. Cum răspunde Procuratura Anticorupție. /Două autobuze au fost aruncate în aer, aseară, într-un oraș din Israel. Din fericire nimeni nu a avut de suferit, iar autoritățile israeliene spun că este vorba despre un atac terorist, revendicat de Hamas.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Proiectul de lege care prevede fuzionarea celor două procuraturi specializate a fost votat, astăzi, în primă lectură. 61 de deputați PAS și-au dat acordul pentru implementarea reformei, în timp ce unii s-au arătați îngrijorați de forma actuală a proiectului. /Directorul și contabilul șef al colegiului de medicină din capitală, dar și alte 7 persoane au fost reținuți astăzi într-un dosar pornit pentru delapidarea banilor publici. Aceștia sunt bănuiți că ar fi colectat bani de la studenți, ar fi trucat lictații și ar fi utilizat resursele instituției în interesele proprii. /Donald Trump îl numește pe Volodimir Zelenski un dictator, un comedian modest și îl amenință că va pierde țara dacă nu va acționa. După ce a preluat retorica lui Putin, Trump a spus că toate cărțile, în acest război le au rușii.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Veronica Dragalin a demisionat din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook. /Noul ministru al energiei a fost investit, azi, oficial în funcție. Maia Sandu i-a mulțumit lui Dorin Junghietu că a acceptat această provocare. /Ucraina este vinovată de începerea războiului, iar Zelenski este un incompetent care trebuie schimbat, a declarat Donald Trump în urma discuțiilor de ieri de la Riad.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Discuțiile trimișilor lui Putin și Trump din Arabia Saudită privind încheierea războiului inițiat de Rusia în Ucraina s-au încheiat. /Cinci persoane au ajuns la spital cu degerături și hipotermie, după ce temperaturile de azi noapte au coborât până la -15 grade. /Accident aviatic bizar la Toronto, unde un avion s-a răsturnat cu roțile în sus. 18 oameni au fost răniți.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Două drone au violat, noaptea trecută, din nou, spațiul aerian al țării noastre. Se întâmpla exact în momentul în care Ucraina era supusă unui atac cu drone fără precendent, din partea rușilor. /Un microbuz în care se aflau mai mulți moldoveni a luat foc în România, după ce s-a ciocnit cu un automobil. /Summit de urgență la Paris. Țările Uniunii Europene discută despre negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. România nu a fost invitată la reuniune.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Regiunea transnistreană revine sub scutul energetic al Rusiei. Tiraspolul anunță că în stânga Nistrului ajung deja gaze cumpărate de ruși. Cât câștigă Chișinăul din această afacere, vă spunem în câteva clipe. /Așa cum au promis anterior, angajații CFM au ieșit azi la protest în centrul capitalei. Sute de oameni care nu și-au primit salariile încă din vara anului trecut, au cerut să fie plătiți, dar au plecat acasă fără niciun răspuns concret. /3 mercenari din Bălți și Ialoveni au fost reținuți pentru că ar fi luptat în Donbas alături de agresorii ruși. Aceștia ar fi făcut parte din grupul de mercenari Wagner, afirmă poliția.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Guvernarea a decis săm închidă centrul rus de cultură de la Chișinău, în urma exploziei a două drone în sudul țării. Decizia i-a fost comunicată ambasadorului rus, convocat la ministerul de Externe. /Comasarea procuraturilor specializate a scindat fracțiunea PAS. Mai puțin de jumătate dintre deputați au semnat inițiativa cu privire la fuziunea Procuraturii Anticorupție cu cea specializată în Combatarea Crimei Organizate. /Incendiul de aseara din sectorul Botanica al capitalei ar fi izbucnit din cauza unui cuptor microunde defect. Focul ar fi pornit din locuința celor doi soți care au murit.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Chișinăul nu va negocia cu Ucraina tranzitul gazului rusesc care urma să fie livrat în stânga Nistrului, așa că schema de aprovizionare a regiunii este la un pas de a eșua. Anunțul a fost făcut de premierul Dorin Recean care le-a sugerat liderilor separatiști să accepte ajutorul oferit de UE. /O dronă fără explozibil a fost descoperită, astăzi, pe un câmp din Taraclia. Dispozitvul a fost preluat de geniști și urmează să fie verificat. /Un baiat de 6 ani din Cahul a murit după ce a fost lovit de o mașină în timp ce traversa strada neregulamentar. Micuțul a fost dus la spital, dar medicii nu a au mai putut să îl salveze.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Compensațiile la lumină, oferite din banii europeni, de care urmează să beneficieze și cetățenii care nu sunt înscriși pe compensații.gov.md vor fi incluse în factură, anunță ministrul muncii. Doritorii pot să refuze ajutorul. /Fiecare al doilea salon de frumusețe și cabinet cosmetologic din municipiul Chișinău încalcă legea. ANSP a efectuat controale inopinate la 24 de companii. /Un cutremur de peste 5 grade pe Richter a zguduit ieri insula Santorini din Grecia. Seismul a fost resimițit și în Egipt, Libia și Turcia și este cel mai puternic înregistrat în ultima lună.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Tiraspolul a refuzat ajutorul UE în valoare de 60 de milioane de euro. Premierul Dorin Recean afirmă că în spatele acestei decizii ar sta Rusia și că guvernul de la Chișinău a încheiat un acord pe termen scurt cu regiunea pentru ca localnicii să nu rămână în frig. /Doctorița care i-ar fi pus anestezie femeii de afaceri, Liubovi Babuțchi, decedată în timpul unei proceduri cosmetologice, a fost plasată în arest pentru 30 de zile. /Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României, începând de miercuri, 12 februarie. Este primul preşedinte din istoria țării care a demisionat.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Caz revoltător în capitală. Un locuitor din stânga Nistrului a fost răpit ziua amiază mare de către miliția transnistreană. Poliția din Chișinău a reținut trei suspecți, iar Procuratura Generală a pornit o anchetă. /Procurorii au pornit un proces penal în cazul decesului tânărului de 29 de ani, survenit în timp ce era audiat de poliție. Aceștia vor investiga dacă bărbatul a fost supus torturii sau tratamentelor inumane. Șeful de la IP Rîșcani respinge această ipoteză. /Partidul Șansă, afiliat fugarului Ilan Șor ar putea fi dizolvat. CEC acuză formațiunea de faptul că nu ar fi respectat obligațiile legale privind raportarea financiară și a transmis o sesizare în acest sens către ministerul justiției.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Fratele lui Igor Dodon, cercetat pentru îmbogățire ilicită, a fost eliberat din izolatorul CNA cu interdicția de a părăsi țara. Fostul președinte afirmă că reținerea fratelui său ar fi o răfuială de-a guvernării PAS. /Un tânăr de 29 de ani a murit în timp ce era audiat de polițiștii de la inspectoratul din sectorul Râșcani al capitalei. Barbatului, fără un loc permanent de trai, i s-ar fi făcut rău, iar ambulanța a ajuns când acesta era deja mort. /Tragedie aviatică la Parma, Italia. Trei persoane au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbușit. La bord se aflau piloții și un om de afaceri italian.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Liderii separatiști de la Tiraspol nu au venit deocamdată cu vreo reacție privind ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru achiziția gazelor naturale. /Soțul femeii care a decedat, recent, într-un salon de înfrumusețare din Chișinău rupe tăcerea. Bărbatul spune că soția sa a murit înainte de sosirea ambulanței și că nu a mai avut nicio șansă la viață. /Doi șefi de secție de la spitalul raional din Florești sunt cercetați penal pentru corupție. Ofițerii CNA îi bănuiesc de faptul că eliberau, contra plată, certificate de dizabilitate în lipsa fizică a pacienților, îi trimiteau la anumite centre private de diagnostic, și eliberau rețete pentru anumite farmacii de la care aveau comisioane.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Nu vom plăti mai mult pentru lumină. Diferența dintre noul și vechiul tarif pentru scumpirea din luna ianuarie va fi compensată de către Uniunea Europeană. A fost condiționat și ajutorul de 60 de milioane de euro pentru achiziția de gaze pentru locuitorii din strânga Nistrului. /Dublu omor la Cahul. Doi soți au fost găsiți fără suflare în propria casă. Principalul suspect este fiul lor. Potrivit poliției acesta se afla la evidența medicului psihiatru. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, vrea minereurile rare ale Ucrainei în schimbul continuării sprijinului american pentru țara devastată de războiul inițiat de Moscova.

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni reporter de investigație la „Cutia Neagră PLUS”
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni reporter de investigație la „Cutia Neagră PLUS”
/PROMO/ Ministrul Vladimir Bolea - invitat special la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!
/PROMO/ Ministrul Vladimir Bolea - invitat special la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!
/VIDEO/ Proiectul privind crearea PACO, un obstacol în procesul de negocieri? Popșoi: „Nu poate crea dificultăți atât timp cât...”
/VIDEO/ Proiectul privind crearea PACO, un obstacol în procesul de negocieri? Popșoi: „Nu poate crea dificultăți atât timp cât...”
/VIDEO/ „Zelenski nu vrea război”: Scenarii pentru negocierile de pace după confruntarea cu Trump
/VIDEO/ „Zelenski nu vrea război”: Scenarii pentru negocierile de pace după confruntarea cu Trump
/VIDEO/ Numirea lui Carpov la ANRE a încins spiritele! „Una e să fii ambasador, alta expert. Lui Plahotniuc nu îi găsiți o funcție?”
/VIDEO/ Numirea lui Carpov la ANRE a încins spiritele! „Una e să fii ambasador, alta expert. Lui Plahotniuc nu îi găsiți o funcție?”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.