21 decembrie 2024, ora 19:37

O eventuală majorare a curentului, va genera inevitabil scumpiri în lanț la toate produsele și servicii, susțin experții economici. Astfel, dacă consumatorii mai speră la compensații din partea statului, agenții economici rămân singuri în fața problemei, iar singura soluție este să ridice prețul.

„Există riscul unor așa-numite scumpiri în lanț. Dacă prețul la energie va crește considerabil, atunci desigur că furnizorii de servicii sau producătorii de diferite bunuri, la un moment dat, vor trebui să includă aceste măriri în preț. Asta desigur nu se va întâmpla de la întâi ianuarie. Urmează să vedem exact cu cât se va scumpi tariful la energia electrică”.

Eugen Muravschi crede că se va putea trage linie doar după ce va fi clar ce se întâmplă cu stânga Nistrului și ce mai exact va întreprinde concernul rus în acest sens. Cât despre tarifele la energia electrică, la moment, este imposibil de făcut un calcul exact, spune expertul, așa cum nu știm prețul. Acesta ar putea varia în funcție de oră. De exemplu, prețul pentru consumul de curent electric în orele de vârf în România este de opt ori mai mare decât la ora patru dimineața, atunci când majoritatea doarme. Și dacă statul a promis să compenseze o eventuală majorare de tarif pentru consumatorii casnici, companiile nu sunt protejate de scumpiri, crede expertul economic, Viorel Gîrbu.

„Pe ei de principiu nimeni nu-i ajută. Așa se întâmplă. Noi am trecut deja prin câte crize. A fost criza covid, a fost criza energetică.Tot ce ține de susținerea mediului privat lasă de dorit. Aici este riscul cel mai mare”.

În prezent, consumatorii Premier Energy achită 2 lei și 34 de bani pentru un kWh. Potrivit fostului premier Ion Sturza, în prezent Republica Moldova consumă aproximativ 700-800 MW. Săptămâna aceasta, în conferința de final de an, Maia Sandu a anunțat că după 1 ianuarie, din cauza bombardamentelor din țara vecină, am putea avea deconectări de lumină, care ar urma să fie și mai scumpă. În condițiile în care, România ar urma să livreze electricitate atât pentru noi, cât și pentru ucraineni, ar putea apărea un deficit în toată regiune. În context, la fel ca Guvernul, președinta îndeamnă cetățenii să economisească pe cât este posibil resursele energetice.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?