Fără îndoială, anul 2024 va rămâne în istorie datorită scrutinelor care au schimbat configurația viitorului politic și european al țării: alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la blocul comunitar. Și dacă plebiscitul a trecut la limită, diferența fiind de aproape 12 mii de voturi, pentru alegerea președintelui a fost nevoie de două tururi. În cele din urmă, Maia Sandu a ieșit învingătoare, fiind votată de aproape un milion de cetățeni. În felul acesta, a devenit primul președinte al Republicii Moldova ales prin vot direct pentru al doilea mandat.
„Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum”, spunea Maia Sandu.
Pentru a afla opinia partidelor despre organizarea referendumului european, odată cu alegerile prezidențiale, în luna februarie, șefa statului s-a întâlnit cu liderii a 14 formațiuni politice.
Iar Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a sesizat Curtea Constituțională, invocând că intenția guvernării este una ilegală. Magistrații au respins-o, motivând că nu văd o problemă în organizarea unui referendum într-o zi cu alegerile prezidențiale. În aprilie, Curtea Constituțională a dat undă verde inițiativei guvernării de a desfășura referendumul simultan cu alegerile prezidențiale.
După avizul pozitiv al Curții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat, într-un briefing, că inițiază procedurile tehnice privind organizarea referendumului de aderare la spațiul european odată cu alegerile prezidențiale. Șeful Legislativului a mai precizat că proiectul de lege care prevede modificarea Constituției după plebiscit a fost înregistrat deja în Legislativ.
Votarea proiectului privind referendumul de pe 20 octombrie s-a lăsat cu scandal în Parlament. Opoziția s-a arătat indignată, iar unii dintre deputați au blocat și tribuna Parlamentului, însă, într-un final cu votul a 56 de aleși din majoritate, s-a stabilit că vom face două alegeri într-o zi: pentru prezidențiale, dar și dacă ne dorim aderarea la UE.
Rezultatele scrutinului însă au arătat că moldovenii au spus un „da” șovăit aderării la Uniunea Europeană. Aproape 50,5 la sută dintre alegători au optat pentru integrarea țării, în timp ce 49,6 împotrivă. Diferența dintre cele două tabere este mai mică de 14 mii de voturi. Balanța a fost înclinată de diaspora din vest.
„Ca și reușite, desigur, referendumul a trecut la limită, referendumul, practic, a dus la polarizarea societății, cu toate că, trebuie să spunem că, totuși, numărul cei care susțin integrarea europeană este mai mare decât am avut-o la referendum. În general, dacă să facem în paranteză, electoratul la noi, cred că este, în Republica Moldova, dacă să ne uităm la criteriile geopolitice, este de trei tipuri, avem pro-europeni convinși, avem anti-europeni și avem un electorat mai decent, un fel de pro-european moderat.
Și acest electorat proeuropean moderat pot să voteze în context de situația politică internă din Republica Moldova. Și faptul că pro-europenii moderați din Republica Moldova au votat mulți din ei contra la referendum, cred că este o nereușită actualei conducerii politice sau actualului partid de guvernământ, care nu neapărat a știut cel mai bine să comunice cu cetățenii și poate nu a fost suficient de convingător în a organiza o campanie pro-europeană de informare din timp ca să reușească să combată dezinformarea”, crede analistul politic, Ion Tabîrță.
Și alegerile prezidențiale au dat emoții tuturor celor implicați în acest proces. A fost nevoie de turul doi pentru a putea desemna președintele. Oamenii au avut de ales între Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo. Conform datelor publicate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea tuturor voturilor, Maia Sandu a câștigat cu 55,33 la sută, devenind primul președinte al Republicii Moldova ales prin vot direct pentru al doilea mandat.
Săptămâna aceasta, Maia Sandu a fost învestită oficial în funcția de președinte al Republicii Moldova.
„Alegerile prezidențiale, dacă să ne uităm. În primul tur mai degrabă s-au vândut așa iluzii. Mesajele au fost abstracte către electorat. Mai degrabă niște concepte, niște idealuri. Nu au sensibilizat, nu au avut emoții. Deja în turul 2, când am avut, s-au învăț tot această situație, am avut acea campanie emoțională că salvăm țara, salvăm democrația, salvăm pacursul european și am văzut rezultatele. Populația s-au, electoratul pro-european s-a mobilizat și până la urmă am avut un vot clar net în favoarea doamnei președinte în defavoarea lui Alexandru Stoianoglo, contra candidatul ei”, a declarat Ion Tabîrță.
„În principiu alegerile prezidențiale nu provoacă sau economia nu este atât de sensibilă la alegerile prezidențiale, cât la alegerile parlamentare, pentru că atunci când au loc alegeri parlamentare avem o schimbare de guvern, deci lucrurile se schimbă mult mai în profunzime și cu potențial impact mult mai mare pentru mediul economic, de asta nu putem spune că a influențat cumva în mare parte alegerile prezidențiale.
Deci rezultatele economice, evident că, mult mai mare impact ar fi avut și ar fi fost am fost la limită de dezastru în ceea ce privește rezultatele referendumului, pentru că în eventualitatea în care nu ar fi trecut am fi avut un val de depresie socială și rezultatul ar fi fost, că pur și simplu am mai fi pierdut o parte din populația economică activă și atunci asta ar fi avut implicații economice mult mai mare asupra economiei noastre”, a menționat expertul economic, Stas Madan.
De rând cu referendumul de aderare la Uniunea Europeană, Moldova a bifat și alte evenimente importante în calea sa de integrare.
La finalul lunii iunie, a avut loc Prima Conferință Interguvernamentală pentru începerea negocierilor între Uniunea Europeană și Republica Moldova, unde statele membre și-au prezentat cadrul de negocieri pentru următorii ani. Republica Moldova urmează să fie monitorizată mai intens pe toate domeniile, inclusiv pe justiție, unde reforma e mai anevoioasă.
Pe parcursul anului, țara noastră a primit vizitele mai multor lideri europeni importanți. Iar în preajma alegerilor prezidențiale și pentru referendum, la Chișinău a sosit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficialul a anunțat că oferă un ajutor financiar fără precedent de 1,8 miliarde de euro, ce ar putea fi debursat în primele lui ale anului ce vine.
„Totuși a fost un an, dacă să facem o balanță, totuși cred că din punct de vedere a rezultatelor pozitiv a prevalat, însă vom vedea acele aspecte mai puțin reușite anului politic 2024, cât de mult vor conta, vor cântări în anul 2025 la alegerile parlamentare, care la fel sunt foarte importante pentru continuitatea parcursului european al Republicii Moldova”, consideră analistul politic, Ion Tabîrță.
„Dar o altă condiție esențială este ca Republica Moldova să meargă cu multă determinare în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Pentru că noi ca și stat cu forțele proprii nu avem suficiente resurse pentru a reuși să facem aceste transformări, mai ales în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii, care să ducă la o mai mare mobilitate economică și interconectare cu Uniunea Europeană”, a spus expertul economic, Stas Madan.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini: arhiva TV8, montaj de Vlad Glinjan
