28 decembrie 2024, ora 20:59

Fără îndoială, anul 2024 va rămâne în istorie datorită scrutinelor care au schimbat configurația viitorului politic și european al țării: alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la blocul comunitar. Și dacă plebiscitul a trecut la limită, diferența fiind de aproape 12 mii de voturi, pentru alegerea președintelui a fost nevoie de două tururi. În cele din urmă, Maia Sandu a ieșit învingătoare, fiind votată de aproape un milion de cetățeni. În felul acesta, a devenit primul președinte al Republicii Moldova ales prin vot direct pentru al doilea mandat.

„Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum”, spunea Maia Sandu.

Pentru a afla opinia partidelor despre organizarea referendumului european, odată cu alegerile prezidențiale, în luna februarie, șefa statului s-a întâlnit cu liderii a 14 formațiuni politice.

Iar Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a sesizat Curtea Constituțională, invocând că intenția guvernării este una ilegală. Magistrații au respins-o, motivând că nu văd o problemă în organizarea unui referendum într-o zi cu alegerile prezidențiale. În aprilie, Curtea Constituțională a dat undă verde inițiativei guvernării de a desfășura referendumul simultan cu alegerile prezidențiale. 

După avizul pozitiv al Curții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat, într-un briefing, că inițiază procedurile tehnice privind organizarea referendumului de aderare la spațiul european odată cu alegerile prezidențiale. Șeful Legislativului a mai precizat că proiectul de lege care prevede modificarea Constituției după plebiscit a fost înregistrat deja în Legislativ.

Votarea proiectului privind referendumul de pe 20 octombrie s-a lăsat cu scandal în Parlament. Opoziția s-a arătat indignată, iar unii dintre deputați au blocat și tribuna Parlamentului, însă, într-un final cu votul a 56 de aleși din majoritate, s-a stabilit că vom face două alegeri într-o zi: pentru prezidențiale, dar și dacă ne dorim aderarea la UE.

Rezultatele scrutinului însă au arătat că moldovenii au spus un „da” șovăit aderării la Uniunea Europeană. Aproape 50,5 la sută dintre alegători au optat pentru integrarea țării, în timp ce 49,6 împotrivă. Diferența dintre cele două tabere este mai mică de 14 mii de voturi. Balanța a fost înclinată de diaspora din vest.

„Ca și reușite, desigur, referendumul a trecut la limită, referendumul, practic, a dus la polarizarea societății, cu toate că, trebuie să spunem că, totuși, numărul cei care susțin integrarea europeană este mai mare decât am avut-o la referendum. În general, dacă să facem în paranteză, electoratul la noi, cred că este, în Republica Moldova, dacă să ne uităm la criteriile geopolitice, este de trei tipuri, avem pro-europeni convinși, avem anti-europeni și avem un electorat mai decent, un fel de pro-european moderat. 

Și acest electorat proeuropean moderat pot să voteze în context de situația politică internă din Republica Moldova. Și faptul că pro-europenii moderați din Republica Moldova au votat mulți din ei contra la referendum, cred că este o nereușită actualei conducerii politice sau actualului partid de guvernământ, care nu neapărat a știut cel mai bine să comunice cu cetățenii și poate nu a fost suficient de convingător în a organiza o campanie pro-europeană de informare din timp ca să reușească să combată dezinformarea”, crede analistul politic, Ion Tabîrță.

Și alegerile prezidențiale au dat emoții tuturor celor implicați în acest proces. A fost nevoie de turul doi pentru a putea desemna președintele. Oamenii au avut de ales între Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo. Conform datelor publicate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea tuturor voturilor, Maia Sandu a câștigat cu 55,33 la sută, devenind primul președinte al Republicii Moldova ales prin vot direct pentru al doilea mandat. 

Săptămâna aceasta, Maia Sandu a fost învestită oficial în funcția de președinte al Republicii Moldova. 

„Alegerile prezidențiale, dacă să ne uităm. În primul tur mai degrabă s-au vândut așa iluzii. Mesajele au fost abstracte către electorat. Mai degrabă niște concepte, niște idealuri. Nu au sensibilizat, nu au avut emoții. Deja în turul 2, când am avut, s-au învăț tot această situație, am avut acea campanie emoțională că salvăm țara, salvăm democrația, salvăm pacursul european și am văzut rezultatele. Populația s-au, electoratul pro-european s-a mobilizat și până la urmă am avut un vot clar net în favoarea doamnei președinte în defavoarea lui Alexandru Stoianoglo, contra candidatul ei”, a declarat Ion Tabîrță.

„În principiu alegerile prezidențiale nu provoacă sau economia nu este atât de sensibilă la alegerile prezidențiale, cât la alegerile parlamentare, pentru că atunci când au loc alegeri parlamentare avem o schimbare de guvern, deci lucrurile se schimbă mult mai în profunzime și cu potențial impact mult mai mare pentru mediul economic, de asta nu putem spune că a influențat cumva în mare parte alegerile prezidențiale. 

Deci rezultatele economice, evident că, mult mai mare impact ar fi avut și ar fi fost am fost la limită de dezastru în ceea ce privește rezultatele referendumului, pentru că în eventualitatea în care nu ar fi trecut am fi avut un val de depresie socială și rezultatul ar fi fost, că pur și simplu am mai fi pierdut o parte din populația economică activă și atunci asta ar fi avut implicații economice mult mai mare asupra economiei noastre”, a menționat expertul economic, Stas Madan.

De rând cu referendumul de aderare la Uniunea Europeană, Moldova a bifat și alte evenimente importante în calea sa de integrare. 

La finalul lunii iunie, a avut loc Prima Conferință Interguvernamentală pentru începerea negocierilor între Uniunea Europeană și Republica Moldova, unde statele membre și-au prezentat cadrul de negocieri pentru următorii ani. Republica Moldova urmează să fie monitorizată mai intens pe toate domeniile, inclusiv pe justiție, unde reforma e mai anevoioasă. 

Pe parcursul anului, țara noastră a primit vizitele mai multor lideri europeni importanți. Iar în preajma alegerilor prezidențiale și pentru referendum, la Chișinău a sosit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficialul a anunțat că oferă un ajutor financiar fără precedent de 1,8 miliarde de euro, ce ar putea fi debursat în primele lui ale anului ce vine. 

„Totuși a fost un an, dacă să facem o balanță, totuși cred că din punct de vedere a rezultatelor pozitiv a prevalat, însă vom vedea acele aspecte mai puțin reușite anului politic 2024, cât de mult vor conta, vor cântări în anul 2025 la alegerile parlamentare, care la fel sunt foarte importante pentru continuitatea parcursului european al Republicii Moldova”, consideră analistul politic, Ion Tabîrță.

„Dar o altă condiție esențială este ca Republica Moldova să meargă cu multă determinare în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Pentru că noi ca și stat cu forțele proprii nu avem suficiente resurse pentru a reuși să facem aceste transformări, mai ales în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii, care să ducă la o mai mare mobilitate economică și interconectare cu Uniunea Europeană”, a spus expertul economic, Stas Madan.

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini: arhiva TV8, montaj de Vlad Glinjan 

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan