30 decembrie 2024, ora 10:00

Guvernul Recean a trecut prin mai multe schimbări și scandaluri în acest an. Primul ministru care și-a dat demisia a fost Nicu Popescu. Pe parcurs mai mulți membri ai Cabinetului de miniștri au plecat sau au fost plecați. O figură importantă, care a ales să se despartă de fotoliul de ministru a fost Andrei Spînu. Iar cel mai recent scandal îl vizează pe Victor Parlicov, forțat să plece din funcția de ministru al Energiei. Criza energetică încă e în desfășurare și s-ar putea adânci imediat după Revelion. Nu a evitat scandalurile publice nici Parlamentul. Șeful direcției juridice a fost arestat pentru că ar fi colaborat cu serviciile speciale rusești. 

„Am luat decizia de a-mi depune mandatul”...În conferința de presă, Nicu Popescu nu a menționat motivele ce au declanșat plecarea sa din funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. După plecarea sa, Guvernul a separat în două ministerul și a creat o nouă funcție de vicepremier pentru integrare europeană, iar șefia a fost preluată de Cristina Gherasimov. Nici fotoliul de ministru al Afacerilor Externe nu a stat neocupat. Astfel, funcția i-a revenit lui Mihai Popșoi, deputat PAS.

Primăvara aduce o nouă mutare în Guvern. Dorin Recean a anunțat pe Facebook că o înlocuiește pe ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, cu deputatul PAS, Sergiu Lazarencu, de la care a cerut acțiuni mai ferme în domeniul protecției mediului.

O lună mai târziu, pleacă din funcție Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal, în urma unui scandal de corupție la aeroport. Printre suspecți, se afla fiul unui deputat socialist și fiica unei deputate PAS, care au negat faptele imputate. Parlamentara a fost exclusă din partidul PAS, iar în toamnă a aderat la Partidul Nostru.

Vara a început cu un scandal de proporții după ce s-a aflat că mai mulți funcționari moldoveni ar face parte dintr-o grupare criminală. Aceștia ar fi perceput milioane de dolari pentru a ajuta interlopi, dați în căutare internațională, să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova, conform șefei Procuraturii Anticorupție. Printre cei cercetați penal se numără șeful Biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, care însă se declară nevinovat. 

Un alt caz răsunător a fost cel al șefului Direcției Juridice din Parlament, Ion Creangă. El a fost arestat, fiind acuzat de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Creangă, spuneau procurorii, ar fi furnizat informații pentru ambasada Federației Ruse. Pe de altă parte, acesta s-a declarat nevinovat și a cerut să fie eliberat din arest. 

În luna septembrie, procurorii au anunțat că și Igor Gorgan, fost șef al Marelui Stat Major, a fost pus sub acuzație pentru trădare de patrie. Acesta a figurat într-o investigație jurnalistică, ce sugera că ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

Ne întoarcem la activitatea Guvernului Recean. După alegerile prezidențiale, perioadă în care au fost voci nemulțumite de activitatea mai multor miniștri, primul care și-a lăsat funcția a fost Andrei Spînu. Acesta a fost acuzat că ar fi stat în spatele mai multor scheme ilegale, printre care și licitațiile eșuate de la Aeroport. În apărarea sa, fostul ministru a spus că aproape zilnic a fost acuzat fără probe și că a fost supus „unei campanii nedrepte de defăimare”. 

În seara zilei de 18 noiembrie, premierul Recean a anunțat câteva schimbări de miniștri. Astfel, Vladimir Bolea ajunge la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Daniela Misail-Nichitin preia conducerea Ministerului de Interne, iar Ludmila Catlabuga devine ministrul Agriculturii. 

La nici o lună distanță de la aceste mutări, Guvernul mai trece printr-un scandal de proporții. De această dată, prim-ministrul a cerut demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, de rând cu directorul de la Energocom, Victor Bînzari, dar și Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz. 

A urmat un schimb continuu de replici. În timp ce fostul ministru Parlicov a dat vina pe șeful de la Energocom, acesta, la rândul său, crede că anume Ministerul Energiei trebuie să-și asume acest eșec.

Portofoliul de ministru al Energiei a fost preluat temporar de prim-ministru. Pentru că exista riscul ca regiunea transnistreană să nu mai primească gaze de la Gazprom, de la 1 ianuarie, Guvernul a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile.

Pronosticurile experților din domeniu arată că, în anul ce vine, vom mai avea majorări de tarife. 

„Urmează, cel mai probabil, să avem o creștere a tarifelor la energia electrică în anul viitor și asta are impact atât asupra activității economice, cât și asupra veniturilor gospodăriilor, pentru că la noi, în prim plan, foarte mulți se discută despre gazele naturale, deși importanța lor în toată activitatea economică nu este atât de mare precum este energia electrică pentru că fiecare din noi o utilizează și ne va impacta. Dar să vedem dacă acest scenariu cel mai prost se va materializa, adică în sensul în care Gazprom-ul va opri definitiv livrările către malul stâng al Nistrului. Cel mai important este că noi în mare parte, cel puțin în primele luni, avem acoperit consumul nostru”, crede expertul economic, Stas Madan.

Între timp, pentru ca sezonul rece să nu adâncească și mai mult nivelul sărăciei în rândul populației vulnerabile, Guvernul a mobilizat fonduri de 1,5 miliarde de lei pentru compensații, care, în acest an, sunt sub formă monetară: cash sau pe carduri. Circa 700 de mii de gospodării au cerut ajutor de la stat, iar după majorarea tarifelor la gaz cu circa 3 lei se mai pot înscrie și alți consumatori casnici. 

„Ceea ce avem noi la final de an, cu toată această situație energetică, cred că este o manifestare a modului cum guvernarea încearcă sau poate să comunice cu cetățenii. Guvernarea trebuie să fie mai proactivă în a comunica, pentru că în condițiile când tu ai un val masiv de dezinformare venit atât direct dinspre Federația Rusă, cât și din interiorul Republicii Moldova. Federația Rusă are niște actori politici aici, numai politici așa, un fel de cutii de rezonanță, care amplifică narativele venite de la Moscova. Tu trebuie să fii mai proactiv în a comunica. 

Când știi că e posibil să ai o criză energetică, trebuie să comunici din timp. Comunicarea nu a fost cea mai bună. În plus, pe lângă faptul că nu mai știm ce a fost exact legată de tarifuri la gaze naturale, însă lumea este cu un gust amar privind aceste compensații. Așa și n-au înțeles... Cam toată lumea a fost nemulțumită. Mulți nu au primit, iar cei care au primit până la urmă tot au fost nemulțumiți. Guvernarea trebuia să fie neapărat mai proactivă”, consideră analistul politic, Ion Tăbîrță.

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini arhivă TV8, montaj de Vlad Glinjan 

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan