14 februarie 2024, ora 13:18

Fragmentele de dronă căzute în sudul R. Moldova „arată cât de periculos e războiul declanșat de Rusia”, afirmă șeful NATO, Jens Stoltenberg. Declarația a fost făcută pentru presa de la Chișinău prezentă la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă a miniştrilor apărării din NATO, ce precede o nouă reuniune a „Grupului Rammstein”.

Fragmentele de dronă au fost descoperite duminică, 11 februarie, la Etulia, raionul Vulcănești, de către o echipă a poliției de frontieră. Imediat, zona a fost securizată, iar fragmentele ridicate și trimise la expertiză. Poliția a precizat că în urma unor discuții pe care le-au avut autoritățile de la noi cu cele ucrainene, s-a stabilit că în noaptea de joi spre vineri, Ismail, de la hotar cu Republica Moldova, a fost atacat cu drone. 

Astfel, ucrainenii susțin că cel mai probabil resturile de dronă au ajuns la Etulia după ce apărarea antiaeriană a doborât mai multe Shahed-uri. 

                          „Arată cât de periculos e războiul declanșat de Rusia”

„Fragmentele de dronă căzute în R. Moldova arată cât de periculos e războiul din Ucraina. Este rezultatul războiului pe care Putin l-a declanșat împotriva țării vecine Moldovei, împotriva Ucrainei. Arată comportamentul Rusiei atacând o altă țară dar și consecințele asupra Moldovei. 

NATO lucrează aproape de Moldova și monitorizează situația. Moldova este un partener și lucrăm cu ei la reforme și la consolidarea capacităților. Desigur noi respectăm neutralitatea Moldovei și lucrăm împreună la parteneriatul nostru”, a declarat șeful NATO Jens Stoltenberg.

Incidentul a ajuns și în atenția președintei Maia Sandu. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei lovește aproape de casă în Moldova - din nou. Descoperirea resturilor de drone Shahed în sudul Moldovei servește astăzi ca un alt memento dur al realității sumbre cu care ne confruntăm. Agresiunea Rusiei pune în pericol întregul continent. Sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue”, a scris șefa statului pe platforma X. Mesaje similare au mai avut premierul Dorin Recean, dar și ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

În cei aproape doi ani de război la hotar, rachete rusești au survolat de mai multe ori spațiul aerian al Republicii Moldova în drumul lor spre ținte din Ucraina. S-a întâmplat ca luptele aeriene să aducă și fragmente de rachete în localități de la hotar. Primul incident a avut loc în noiembrie 2022, în satul Naslavcea, din raionul Ocnița, iar în septembrie anul trecut o încărcătură cu explozibil a căzut într-un lac de la Hîrbovăț, raionul Anenii Noi. 

Astăzi, 14 februarie, coaliția militară în sprijinul Ucrainei se reunește pentru negocieri în formatul Ramstein. Cea de-a 19-a reuniune a aliaților la sediul NATO din Belgia ar fi trebuit să fie condusă de șeful Pentagonului, Lloyd Austin. Acesta și-a anulat însă vizita la Bruxelles din cauza spitalizării, astfel negocierile vor avea loc online.

Înaintea reuniunii, în mass-media au apărut informații potrivit cărora NATO ia în considerare posibilitatea de a prelua coordonarea livrărilor de arme către Ucraina.

Acest lucru ar reprezenta o schimbare în formatul de lucru al Grupului de contact, întrucât Alianța nu a intervenit direct în problemele de aprovizionare, lăsându-le la discreția fiecărei țări membre.

Conducerea blocului urmărește să integreze formatul Ramstein în structurile Alianței. Această decizie poate fi o încercare de a se proteja împotriva unor potențiale schimbări în politica SUA.

Există îngrijorări în cadrul NATO că livrările de arme către Ucraina din partea SUA ar putea înceta dacă Donald Trump va câștiga alegerile din noiembrie.

Planul de integrare a fost elaborat de Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Statelor Unite, și de Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței.

*Cu o relatare despre cea de-a 19-a reuniune a aliaților NATO va veni trimisul nostru special Mihaela Rudenco în buletinul orei 17:00.

22 noiembrie 2024, ora 20:41

Start alegerilor prezidențiale în România. Dacă alegătorii de pe teritoriul țării vecine se vor prezenta la urne duminică, pentru românii aflați în alte țări, secțiile de votare s-au deschis de astăzi. În Republica Moldova au fost amenajate 59 de birouri electorale unde sunt așteptați moldovenii cu cetățenie română. Cei care și-au exercitat deja votul spun că au urmărit îndeaproape lupta celor 14 candidați înscriși în cursă și așteaptă schimbări importante în țara vecină. 

Cele 59 de secții de votare amenajate în țara noastră s-au deschis la ora 12.00. La Consulatul General al României de la Chișinău au fost amenajate două dintre ele, iar unii s-au grăbit să fie printre primii alegători. Este și cazul familiei Frunzeti, care a venit din satul Hîrtopul Mare, raionul Criuleni pentru a vota.

„ Azi avem zi liberă și am hotărât cu soțul, întreaga familie să venim să ne facem datoria. Noi am votat pentru o Românie prosperă, pentru o Românie integră și nu e prima dată când votez din diasporă, am votat și pentru Republica Moldova din diasporă și acum votez pentru România. - De câți ani dețineți cetățenia română?- Noi am reușit să vizităm toată Europa datorită acestei cetățenii, de aceea suntem obligați, avem o datorie față de statul român că ne-a oferit această posibilitate”.

„ Așteptările noastre sunt la fel ca până acum, să fim susținuți și noi ca popor și să prosperăm împreună”. 

Iar Alexandru Gurduza a venit la secția de votare cu drapelul României.

„ Sunt fericit și onorat că am reușit să votez pentru președintele țării noastre a României și cred că alegerea noastră va fi corectă fiindcă noi permanent moldovenii simțim suportul și financiar și politic. La toate manifestările și naționale, a noastre moldovenești merg cu drapelul acesta, astăzi nu am luat drapelul UE, dar permanent sunt două drapele cu mine”. 

Cristian este din București, dar a fost prins cu treburi la Chișinău, așa că a decis să fie printre primii care votează.

„ Am votat împotriva la ce avem la ora actuală în România, împotriva populismului, am votat pentru ceva nou. Sper că decizia mea a fost bună și să nu regret după cinci ani, pentru că, din păcate am votat întotdeauna cel mai mic rău și cred că am făcut-o și de data asta”. 

„ Să fie o Românie bogată, modernă, aproape de noi să fie cu Doamne Ajută”.

„ Să fie o țară democrată, integră, cu o economie bună alături de Republica Moldova”.

La scrutinul prezidențial din România sunt înscriși, în total, 14 candidați, dintre care patru sunt independenți. Printre cele mai cunoscute nume în Republica Moldova se numără: Elena Lasconi, George Simion, Mircea Geoană, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Alegătorii spun că au analizat minuțios ce poate fiecare candidat în parte.

„ Zilele acestea am ascultat și pe unii și pe alții și am apreciat cine merită să conducă mai departe. Nu trebuie să uităm că și la rău și la bine, românii au fost alături de Moldova. - Veți participa și la parlamentare? - Numaidecât”.

„ Să fie un președinte pentru popor, pentru toți românii de pe tot globul. - Ați urmărit campania electorală?- Desigur, numaidecât, am apreciat care face rost să dăm votul”.

„ Sincer vorbind nici nu ai avut pe cine să analizezi, sunt toți niște persoane corupte care nu face să-i iai în seamă deloc. - Nuuu, sunt câțiva, sunt, sunt. Sunt careva, dar mă rog, pentru persoana care am ales-o aceia și merită”. 

Cele 59 de secții de votare vor activa astăzi până la ora 21:00, iar în weekend vor fi deschise de la ora șapte dimineața. Moldovenii cu cetățenie română pot vota în baza cărții de identitate, buletinului sau pașaportului de toate tipurile. Turul doi al alegerilor prezidențiale din România va avea loc peste două săptămâni, însă până atunci, chiar săptămâna viitoare, pe 1 decembrie vor avea loc deja alegerile parlamentare. Și atunci românii de peste hotare vor putea vota trei zile consecutiv.