17 februarie 2024, ora 21:47

Natalia Barbu va reprezenta Republica Moldova pentru a doua oară la Eurovision. Piesa sa, „In the middle”, va răsuna pe 7 mai, la Malmo, Suedia.

Pe locul 2 s-a clasat Valeria Pasha cu piesa „Anti-Princess”.

Top 3 a fost completat de Iulia Teleucă, care a cântat „Runaway”.

Natalia Barbu a cântat pentru Republica Moldova la Eurovision și în 2007, obținând locul 10 cu melodia „Fight”.

TV8.md reamintește că la 11 ani distanță, orașul Malmö din Suedia va găzdui din nou Eurovision. Organizatorii concursului au anunțat că ediția din 2024 va uni țările participante la Malmö Arena. Semifinalele vor avea loc pe 7 și 9 mai, iar marea finală - pe 11 mai.

Astfel, Malmö a fost aleasă ca oraș gazdă pentru a treia oară, după anii 1992 și 2013. Este prima dată când concursul Eurovision Song Contest nu este găzduit de un oraș capitală timp de 5 ediții consecutive.

United By Music (Uniți prin muzică) va fi sloganul oficial și permanent al Concursului Muzical Eurovision începând din 2024.

Cea de-a 68-a ediție a Eurovision Song Contest va avea loc în Suedia, după ce Loreen a câștigat trofeul la ediția din 2023. Aceasta a acumulat 583 de puncte. Republica Moldova, reprezentată de Pasha Parfeni, s-a clasat pe locul 18 cu 96 de puncte.

37 de țări vor participa la Eurovision 2024: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Moldova, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Marea Britanie.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) și radiodifuzorul SVT au dezvăluit deja primele imagini ale conceptului scenei Eurovision 2024, pe care cei 37 de participanți vor cânta la Malmö. Potrivit organizatorilor, Arena Malmö va fi plină cu LED-uri în luna mai. Scena va fi în formă de cruce și va fi plasată în mijlocul publicului, creând o experiență de 360 ​​de grade.

11 octombrie 2024, ora 14:20

Unul dintre cele mai controversate subiecte, răspândi în mediul online este semnul de egalitate dintre UE și NATO sau chiar atragerea Moldovei în război prin intermediul acestor organizații. Astfel, în pragul referendumului, mulți lideri politici tind să manipuleze opinia publică, creând o confuzie între integrarea europeană și integrarea în NATO. Echipa „Alo, TV8” a încercat să afle adevărul din spatele acestor speculații. 

Retoric prin care NATO este prezentată drept un pericol pentru pacea din Republica Moldova a fost promovat de mai mulți actori politici. Un exemplu este ex-președintele Igor Dodon, care a folosit acest narativ în campania sa electorală din 2016, dar și pe parcursul mandatului prezidențial:

„O garanție a marilor puteri mondiale va fi o prioritate să obținem, pentru ca statutul de neutralitate să nu fie subiect de discuție. Aici niciodată nu vor fi soldați NATO, tancuri NATO, indiferent, nu doar americani, a oricărui stat.”

După ce Rusia a invadat Ucraina, subiectul a început să prindă mai mult contur, iar în ajunul alegerilor prezidențiale și parlamentare, unii candidați la șefia statului apelează la vechea sperietoare. O dovadă îl reprezintă numărul de postări distribuite pe canalele de telegram. 

Cel mai frecvent fals utilizat este semnul de egalitate dintre Uniunea Europeană și NATO. Astfel, în pragul referendumului, mulți lideri de opoziție tind să manipuleze opinia publică, creând o confuzie între integrarea europeană și integrarea în NATO.

„Astăzi, creaturile galbene, ne spun că votând la referendum pentru UE, NATO va asigura securitatea și liniștea în Moldova. Votând la referendum pentru UE, votați pentru război, pentru sânge și pentru copii morți pe pământul moldovenesc”, a declarat  fugarul Ilan Șor.

„Trebuie să spunem un NU hotărât integrării europene, deoarece această cale nu duce la bunăstare și dezvoltare economică, ci la aderarea noastră la blocul militar”, a spus și deputatul neafiliat, Vasile Bolea.

Într-adevăr, multe țări fac parte din ambele organizații, dar scopul, modul de organizare și obiectivele acestora sunt diferite, respectiv și procesul de aderare. NATO a fost creată în 1949, ca răspuns la pericolul sovietic, iar în prezent cuprinde 32 de state. Organizația Nord-Atlantică este una politico-militară, cu caracter defensiv și are drept scop garantarea securității membrilor, bazat pe principiul „unul pentru toți și toți pentru unu”.

Faptul că, pe parcursul celor 75 de ani de la fondare, nu a existat nici un conflict armat pe teritoriul unui stat membru, reprezintă cea mai bună dovadă că Alianța este una funcțională. Deciziile Alianței sunt luate prin consens și reprezintă expresia voinței colective a tuturor țărilor membre.

NATO nu înseamnă doar sprijin militar direct, dar și combaterea terorismului, securitatea cibernetică, gestionarea crizelor umanitare, protejarea infrastructurii critice și dezvoltarea de tehnologii pentru apărarea colectivă. Alianța se adaptează continuu la noile amenințări, bazându-se pe dialog, încredere și cooperare eficientă.

Spre deosebire de NATO, UE este o uniune politică și economică formată din 27 de state. Obiectivele sale principale sunt: asigurarea păcii, prosperității economice și promovarea valorilor democratice pe bătrânul continent. Toate statele membre au un mare obiectiv comun: dezvoltarea unei societăți libere, democratice cu un nivel ridicat de trai. Mai mult, UE a reușit să reducă substanțial și discrepanțele economice între regiuni.

Cele două organizații au o colaborare foarte strânsă, deoarece  promovează valori similare și reușesc să reunească în formate diferite, un număr mare a acelorași state. Însă, aderarea la UE nu echivalează cu aderarea la NATO și vice-versa. În acest sens avem câteva exemple: Austria, care este membră UE, dar nu este membră NATO, Irlanda- membră UE dar nu membră NATO, Cipru- membră UE, dar nu și NATO. În același timp Turcia face parte din Alianța Nord Atlantică, dar nu este stat membru al UE. Într-o situație similară se află Macedonia, Norvegia, Muntenegru, Albania. Totuși, unii actori politici din Moldova, creează confuzii în acest sens:

„Parlamentarii PAS ar pregăti în taină un pachet de inițiative legislative, care ar permite aderarea Republicii Moldova la NATO, după modelul Suediei și Finlandei”, a menționat fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah.

De fapt, în statele fără consens privind aderarea la NATO sau UE, se organizează referendumuri. De exemplu Ungaria a aderat la NATO în 1997, cu 85% voturi pentru. În 2003, Slovenia a organizat un referendum cu două întrebări: integrarea în UE, susținută de 89% din populație, și integrarea în NATO, cu 66% voturi pentru.

În cazul Republicii Moldova  vorbim doar de o singură întrebare „ ne dorim sau nu integrare în UE”. Chișinăul a început negocierile de aderare la UE în iunie 2024, iar pentru a deveni membru cu drepturi depline trebuie să încheie cele 35 de capitole. Nici unul dintre ele nu face trimitere la NATO sau la înarmarea țării.

Astfel, experiența altor state și a Republicii Moldova arată că aderarea la UE și NATO sunt procese distincte. Reticența Turciei privind aderarea Suediei a demonstrat că Alianța nu ia decizii dacă nu se ajunge la un consens unanim. Mitul că doar SUA decide în cadrul Alianței este fals. Nu există un semn de egalitatea între cele două organizații, deoarece ele au scopuri, mecanisme, instituții, conducere, drepturi și obligațiuni diferite.