19 ianuarie 2024, ora 16:38

Procurorii au cerut astăzi pentru fostul prim-ministru Vlad Filat 7 ani de închisoare în dosarul de spălare a banilor. De asemenea, acuzatorii au solicitat de a încasa de la Filat, în contul statului, suma de 12,8 milioane de lei, contravaloarea banilor ce au constituit obiectul spălării banilor.

În cadrul ședinței de vineri, 19 ianuarie, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, procurorul de caz Nadejda Busuioc a citit pledoaria pe dosarul în care ex-premierul Vlad Filat este învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari, scrie Ziarul de Gardă.

Busuioc a solicitat ca în privința lui Filat să fie aplicată o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Ex-premierul susține că dosarul este lipsit de probatoriu și procurorul ar fi trebuit să renunțe la învinuire. 

„Eu sper că instanța va examina obiectiv și legal probele și argumentele aduse în instanță și va lua o decizie. Pe mine mă interesează să fie o decizie legală. La baza acestui dosar este pusă condamnarea precedentă, care prin decizia CEDO s-a constatat că a fost un dosar nedrept, în baza unor ședințe cu ușile închise, fără audierea martorilor. De aceea, pentru mine este straniu că procurorul insistă de a merge înainte”, a declarat Vlad Filat pentru Ziarul de Gardă.

Dosarul în care ex-premierul Vlad Filat este învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari a fost transmis în judecată în 2018. Fostului premier i se incriminează că în 2013 a achitat unei firme de consultanţă din SUA suma de 12.847.902 lei pentru servicii de promovare a imaginii PLDM, formațiune pe care o conducea, în campania electorală din 2014. Se presupune că acești bani ar fi provenit din acţiuni de corupţie prin care a fost devalizată Banca de Economii.

10 aprilie 2025, ora 15:05

Sub pretextul protejării suveranității, tot mai mulți politicieni din fostul spațiu sovietic promovează legi inspirate de modelul rusesc al „agentului străin”.  În Republica Moldova, o inițiativă legislativă similară a fost depusă la Parlament, sub promisiunea transparenței, dar cu riscul de a deveni un instrument de control și presiune asupra vocilor incomode.

Legea agenților străini a redevenit un subiect exploziv în Georgia. După ce a fost contestată vehement de societatea civilă și întâmpinată cu proteste masive, recent, parlamentul georgian a adoptat o nouă modificarea a actului normativ. Deși autoritățile insistă că textul este inspirat din legislația Statelor Unite, unii analiști politici atrag atenția că modul de funcționare are la bază modelul rusesc.

„Georgia a luat de fapt ca formă legislația americană și britanică dacă vreți, dar însăși mecanismul de implementare și modul în care este gândită metodologia implementării acestei legi este una foarte apropiată de Federația Rusă și să nu uităm că și guvernul actual al Georgiei are strânse legături cu Federația Rusă și regimul oligarh de acolo își dorește să folosească legea agenților străini pentru a nu le permite celorlalți actori, care reprezintă opoziția să aibă un sprijin și doar banii oligarhilor să conteze când vorbim de competiția electorală. Deci conservarea puterii pe cât se poate de mult și pe cât se poate se poate de posibil”, a declarat pentru „Alo, TV8”, analistul politic, Marin Gherman. 

Și în țara noastră unii lideri politici consideră că Republica Moldova are nevoie de o reglementare privind statutul agenților străini. Mai mult, își asuma implementarea unei astfel de măsuri ca parte a propriilor angajamente politice.

„-PSRM va opta pentru legea agenților străini și doi la mână, interzicerea activității ONG-urilor în politică? – Asta va fi angajamentul nostru politic, inclusiv în platformele electorale. De aceea da, poziția noastră, a partidului socialiștilor noi vom elabora și vom propune spre aprobare în parlament o lege cum este în Statele Unite, cum este în Georgia, să interzică ONG-urilor să se ocupe cu politica”, susține liderul PSRM, Igor Dodon.

Recent, șase deputați BCS au înregistrat un proiect de lege privind „statutul agenților străini” în Republica Moldova. Potrivit definiției prezentate agent străin este considerat:

„Orice persoană juridică sau fizică ce primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și care desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din Republica Moldova”.

Printre sancțiunile prevăzute se enumeră: aplicarea de amenzi de la 50.000 la 200.000 lei, blocarea conturilor bancare, suspendarea activității până la 6 luni și chiar dezvoltarea entității prin hotărâre judecătorească. Deși proiectul legislativ este asemănător cu varianta rusească și georgiană, în nota de fundamentare se face trimitere la practicile din state cu vechi tradiții democratice, precum: SUA, Australia, Franța și Germania. Or, asemenea acte normative ar putea fi dăunătoare pentru state cu o democrație în curs de consolidare.

„Întotdeauna în democrațiile fragile orice lege poate  fi folosită de guvern în scopuri care nu sunt neapărat oneste, democratice și corecte. Chiar să luăm o legea, cea mai bună lege din Statele Unite ale Americii și o aducem oriunde în altă țară, dacă nu există o gândire instituțională din punct de vedere democratic, lucrurile pot să funcționeze foarte prost. Riscul Georgiei, riscul Ucrainei, riscul Republicii Moldova și altor state care făceau parte din fosta Uniune Sovietică este folosirea acestor reglementări cu scopul de a bloca finanțări, sprijine, inițiative care vin din afară”, a punctat Marin Gherman.

Spre deosebire de regimurile autoritare, precum cel din Rusia, finanțările externe provenite de la parteneri precum Uniunea Europeană, Guvernul României, USAID sau alte organizații internaționale sunt transparente. De altfel, chiar aceste instituții solicită ca sprijinul acordat să fie vizibil menționat în proiectele desfășurate de beneficiari. În schimb, o lege a agenților străini, inspirată de modelul rusesc, nu ar viza banii ascunși proveniți ilegal pentru corupție sau subminarea stabilității interne. Mai mult, aceasta ar putea bloca orice inițiativă din partea societății civile și utilizată ca instrument legal de răfuială politică.