22 ianuarie 2024, ora 14:41

Malul drept al Nistrului ar putea reveni la gazul rusesc, la primăvară, după încheierea sezonului rece. Se va întâmpla în cazul în care prețul oferit de Gazprom va fi sub cel de la bursele europene, a precizat ministrul Energiei, Victor Parlicov, în cadrul emisiunii Cutia Neagră PLUS, de la TV8.

„După ce se epuizează perioada rece, după ce volumele de gaz livrate de Gazprom vor fi suficiente pentru a acoperi inclusiv consumul malului drept, vor fi luate decizii strict comerciale. Dacă noi vom putea cu Energocomul aduce gaz mai ieftin de pe piața internațională, atunci vom procura de la Energocom. Dacă gazul de la Gazprom va fi mai ieftin, decât ceea ce putem noi obține pe piața internațională, atunci este judicios să cumpărăm gaze de la Gazprom”.

O hotărâre anterioară a CSE obligă Moldovagaz să cumpere gaz de la Energocom până în luna mai. După aceasta, în funcție de oferte, Moldovagaz urmează să decidă de la cine să își facă plinul pentru țevile de gaz.

„În cazul în care în luna mai oferta Gazpromului va fi mai favorabilă, evident vom cumpăra de la Gazprom. Dacă va fi de la Energocom, sau alt jucător, evident vom procura de la acest jucător”.

Planurile Moldovagaz și ale oficialilor de la Chișinău pot fi însă date peste cap de Ucraina. În decembrie 2024 expiră contractul privind tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul statului vecin.

„După ce s-a început războiul, s-a votat o lege prin care li s-a interzis companiilor rusești să încheie contracte cu parteneri din Ucraina. Ucraina va asigura în continuarea tranzitul gazelor rusești, dar contractele le va semna nu cu Gazprom, dar cu traderii europeni. Tiraspoltransgaz licență nu are, deci ei nu au cum participa la licitațiile de rezervare a gazoductului prin Ucraina. Atunci, noi o să ajungem după 2024 în situația când regiunea transnistreană nu va mai putea primi gaz rusesc gratis”.

„Dacă va fi închis tranzitul și aceste puncte nu vor fi accesibile prin Ucraina, sunt alte puncte, alte coridoare, cum este de exemplu coridorul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, prin care poate fi transferată această cantitate pentru consumatorii noștri, inclusiv pentru cei din Transnistria”.

Victor Parlicov este de părere că Transnistria ar trebui de pe acum să se pregătească pentru un asemenea scenariu. În opinia lui Parlicov, regimul neconstituțional de la Tiraspol ar trebui să înceapă o creștere graduală a prețului la energie, pentru a resimți mai ușor o eventuală deconectare de la gazele rusești.

Noi, pe malul drept, ne-am învățat deja să ne descurcăm, indiferent dacă vor fi sau nu gaze din partea Gazprom. Problema pe malul stâng este că, dacă ei brusc vor trebui să treacă la prețul de piață și să achite gazul la prețul real, economia lor, bugetul, nu va putea face față”.

03 octombrie 2024, ora 16:10

Declinul natalității, subiect de manipulare și dezinformare. În cadrul unei emisiuni televizate, difuzată la sfârșitul lunii august, Vladimir Voronin a încercat să distorsioneze realitățile demografice, operând cu cifre false, mai exact a mărit de câteva ori numărul copiilor născuți în 2008. Echipa emisiunii „Alo, TV8” a analizat însă datele statistice și a făcut lumină la subiectul, care a fost distribuit masiv în mediul online.

„Anul trecut, s-au născut 22 de mii de copii în Moldova, au decedat de 7 ori  mai mulți oameni. În 2008, ultimul an de guvernare al nostru sau penultimul, în Moldova s-au născut 118 mii de copii. Pleacă în toată ziua sute de oameni din Moldova”, a declarat fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin în cadrul unei emisiuni televizate

Secvența video în care Voronin vorbește despre criza demografică, drept o consecință a actualei guvernări, a fost rapid preluată și distribuită pe mai multe pagini de știri și rețele sociale, deși cifrele prezentate nu corespund realității.

Or, potrivit Biroului Național de Statistică, în 2008, s-au înregistrat 39.018 nașteri, dar nu 118 mii după cum a menționat fostul președinte, iar în 2023 - 24.033 și nu 22 de mii. Adică, în 2008, numărul nou născuților a fost de trei ori mai mic decât cel anunțat de Vladimir Voronin.

Greșit este și numărul deceselor care, potrivit lui, anul trecut a fost „de 7 ori mai mare decât nașterile”, adică aproape 154.000, deși în 2023, s-au raportat 33.733 de decese. Iar cifra enunțată corespunde perioadei 2020-2023, când s-au înregistrat în total 156.110 decese, iar rata înaltă a mortalității a fost alimentată de virusul COVID19.

Într-adevăr, datele statistice demonstrează o scădere a natalității de 62%, în ultimii15 ani. Dar dacă e să comparăm același interval de timp, din 1993 până în 2008, putem observa o scădere de 59%. Prin urmare, e o diferență de doar 3%. Mai mult, BNS precizează că în anii 1997-2013, datele statistice includeau și informații din stânga Nistrului, iar din 2014 acestea nu mai sunt colectate.

Adică declinul demografic din Republica Moldova este mai degrabă un fenomen, decât o consecință directă a modului de guvernare, așa cum declară și alți actori politici.

„Ceea la ce ne-a adus Maia Sandu și guvernarea PAS, ne-au adus la o depopulare totală”, a declarat deputatul BCS, Bogdat Țîrdea, pe canalul său de Youtube.

În iulie, Vlad Filat i-a adresat o scrisoare deschisă președintei Maia Sandu, în care sublinia: „la moment, nu există problemă mai gravă pentru Republica Moldova decât depopularea”,după care a revenit la subiect în repetate rânduri. Printre cei care au pus problema pe umerii autorităților centrale au fost și Ilan Șor, Marina Tauber, Vasile Tarlev  sau Igor Dodon. Deși conform, BNS, anume în perioada guvernării lui Dodon a început o descreștere mai bruscă a natalității.

Mai mult, situația demografică actuală a fost anticipată într-un studiu, realizat încă în 2015 de Centrul de Cercetări Demografice al INCE.

Autorii estimau că  „diminuarea rapidă a numărului populației se va înregistra, în special, după anul 2018 şi spre sfârșitul perioadei estimate, va constitui circa 2.797 mii de persoane”. Potrivit lor, această tendință negativă este influențată de „modernizarea demografică” și „criza socioeconomică” de lungă durată. 

Mai mult, aproape toate țările Europei Centrale și de Est se confruntă cu evoluții demografice similare. De exemplu în Germania, în 2019, s-au născut 778.090 de copii, iar în 2022 numărul acestora a scăzut la 738.819. În Franța, în 2019 s-au înregistrat 754.008 nou născuți, iar în 2022 au fost doar 726.602. Aceeași situație e și în România, unde în 2019 s-au născut 199.720 de copii, în 2022 cifra a coborât la 178.233, iar în 2023 a ajuns la doar 155.418.  

Nu este o excepție nici Federația Rusă, care în 2023 a înregistrat un anti record istoric, fiind înregistrați doar 1,213 milioane de nou născuți, nivelul anului 1991, potrivit currenttime.tv. Conform demografului rus Alexei Rakșa, anul trecut, rata totală a fertilității în Rusia a fost 1,45, cu aproape 1% mai mică decât în 2022 și puțin peste rata medie a fertilității din Uniunea Europeană.