04 ianuarie 2025, ora 13:00

O mamă ucraineană curajoasă a povestit cum militanții ruși au dezbrăcat-o și au pus 15 bărbați să o violeze. Natalia Vlasova, născută în 1981, a fost torturată și agresată sexual de ruși, după ce a fost capturată în Donbas în 2018, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, relatează Daily Mail, citat de Libertatea.

Vă avertizăm că urmează informații care vă pot afecta emoțional. 

Într-o descriere îngrozitoare a calvarului pe care l-a îndurat în timp ce a fost închisă, Vlasova a povestit pentru Human Right din Ucraina cum dinții i-au fost piliți de Vasil Yevdokimov – o persoană-cheie în închisoarea secretă de tortură, Izoliatsia din Rusia. Ea a susținut că Yevdokimov, cunoscut și sub numele de Lenin, a electrocutat-o până când a țipat „destul de tare” pentru a-l satisface. Mama și-a descris atacatorul ca fiind maniac, spunând că nimeni nu ar simți plăcere atunci când „provoacă durere unei femei goale și legate”.  

„Evdokimov însuși mi-a pilit dinții cu o pilă de unghii(…)”, a adăugat femeia. Dar abuzul nu s-a oprit aici, Vlasova și-a amintit de torționarii ei, care i-au legat membrele cu bandă scotch și au turnat apă peste ea. „Dacă nu am țipat suficient, au crescut curentul și șocurile au devenit și mai intense”, a spus ea.  

De asemenea, ucraineanca a fost violată sistematic și a povestit incidente în care până la 15 bărbați au abuzat-o, la un moment dat. Și de parcă tortura fizică nu ar fi fost suficientă, aceștia au început să amenințe viața fiicei ei. Militanții controlați de ruși au susținut că știu unde merge la grădiniță fiica ei de cinci ani, Iulia, și au amenințat-o că îi vor trimite o jucărie care conține o bombă pentru a o ucide.

Arestată sub acuzația de „terorism” 

Femeia a fost arestată, alături de doi bărbați, sub acuzația de „terorism”, după ce anchetatorii ruși au intrat în posesia unei „mărturisiri” video că ucrainenii plănuiseră să-l omoare pe Vasil Yevdokimov. Hruzinov a fost închis din decembrie 2018, Vlasova și Shidlovski în martie 2019 și toți au negat orice implicare în planurile de a ucide pe cineva. Shidlovski și Vlasova au recunoscut doar acuzația de folosire a documentelor false. 

La 24 decembrie 2024, judecătorul Oleg Aleksandrovich Cherepov de la Curtea Militară a Districtului de Sud l-a condamnat pe Serhii Hruzinov la 20 de ani și pe Victor Shidlovski la 22 de ani, într-o colonie maximă securitate.  Vlasova a fost condamnată la 18 ani de închisoare într-o colonie de securitate medie. 

12 februarie 2025, ora 22:50

Negocierile cu mize mari care ar putea decide viitorul Europei de Est trebuie să includă Ucraina, au avertizat diplomați europeni de top, după ce președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin au convenit miercuri, în urma unei conversații telefonice, să poarte discuții despre încheierea războiului din Ucraina, scrie Politico, citat de Digi24.

„Pacea poate fi obținută doar împreună. Și asta înseamnă: cu Ucraina și cu europenii”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock pentru Politico, după anunțul făcut miercuri de Trump cu privire la un dialog cu liderul rus. 

„Trebuie să urmăm această cale împreună, astfel încât pacea să revină în Europa”. De asemenea, vorbind pentru sursa citată, ministrul leton de externe Baiba Braže a declarat: „Voința ucraineană în orice discuții de pace este extrem de importantă”. 

Potrivit lui Braže, în timp ce orice diplomație ar trebui să implice Kievul, „pentru a avea un acord de pace de succes, Rusia trebuie să fie slăbită pe câmpul de luptă. Politica, economia, mass-media, sectorul privat, religia Rusiei - toate sunt orientate spre război. Prin urmare, Rusia trebuie să fie forțată să ajungă la pace”. 

Kremlinul a anunțat miercuri seară că Trump și Putin au vorbit timp de 90 de minute. Între timp, președintele american a postat pe Truth Social că cei doi lideri au „convenit ca echipele noastre respective să înceapă imediat negocierile”. 

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat anterior miercuri că Ucraina nu va adera la NATO și că Europa trebuie să fie responsabilă pentru propria apărare. Într-o replică vehementă, Zelenski a declarat mai târziu în aceeași zi că „Putin nu vrea să pună capăt războiului” și i-a cerut lui Trump să ofere „garanții reale de securitate”. 

După ce a vorbit cu Trump, Zelenski a spus: „Nimeni nu dorește pacea mai mult decât Ucraina. Împreună cu SUA, stabilim următorii pași pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace durabilă și fiabilă. Așa cum a spus președintele Trump, haideți să o facem”. „Am convenit să menținem legătura în continuare și să planificăm întâlniri viitoare”, a adăugat el. 

Trump a confirmat ulterior că vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio se vor întâlni cu Zelenski vineri la Munchen. Observând convorbirea sa cu liderul ucrainean, președintele american a declarat „Conversația a decurs foarte bine. El, ca și președintele Putin, vrea să facă PACE”. 

Braže - care a zburat la Washington săptămâna trecută pentru a discuta cu aliații politici ai lui Trump și pentru a pleda pentru relații mai puternice cu SUA - a declarat că prioritatea sa va continua să fie furnizarea de sprijin militar și de altă natură pentru Ucraina. 

Ea a adăugat: „Degradarea capacităților militare ale Rusiei este calea către pace. A investi în forța Ucrainei înseamnă a investi în pace. Iar slăbirea Rusiei înseamnă investiții în pace. Iar sancțiunile și punerea lor efectivă în aplicare reprezintă un element important în acest sens”. 

Oficialii europeni s-au temut mult timp că relația personală caldă a lui Trump cu Putin i-ar putea exclude din orice discuție la nivel înalt despre viitorul continentului lor. Republicanul a descris anterior decizia omologului său rus de a începe invazia brutală la scară largă a Ucrainei drept „genială” și „inteligentă”.

Săptămâna trecută, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la un front unitar împotriva Moscovei, afirmând că „nimeni nu dorește pacea mai mult decât poporul ucrainean. Dar există o singură cale către pacea justă și durabilă pe care o doresc. Iar aceasta trece prin puterea militară și financiară a Ucrainei”.