Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că dorește să se întâlnească cu viitorul președinte american, Donald Trump, pentru a conveni asupra unui plan de pace înainte de orice negocieri cu Vladimir Putin. Președintele ucrainean a afirmat, de asemenea, că este „foarte important ca Europa să aibă o voce” în discuții. Mai mult, Zelenski i-a spus preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, că Ucraina vrea să cumpere arme americane în detrimentul celor 300 de miliarde de dolari în active ruseşti înghețate.

Totodată, Zelenski a dezvăluit că în a doua sau a treia zi după ce Rusia a invadat Ucraina, președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, l-a sunat să își ceară scuze pentru loviturile cu rachete lansate asupra Ucrainei de pe teritoriul țării sale. În plus, Lukașenko chiar a sugerat ca Ucraina să riposteze la atacuri și să lovească rafinăria de petrol Mozyr din Belarus, a adăugat liderul de la Kiev, scrie Ukrainska Pravda. Între timp, forțele armate ucrainene au început duminică o ofensivă surpriză în regiunea Kursk din Rusia, într-o aparentă încercare de a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă înainte de revenirea iminentă a lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit The Guardian. Pe de altă parte, după câteva luni de lupte intense, armata rusă ar fi preluat controlul asupra orașului Kurahove, un bastion strategic în estul Ucrainei, a afirmat luni Ministerul Apărării rus într-un comunicat, transmite EFE, conform Agerpres.

UPDATE În timp ce Rusia poartă un război în Ucraina, locuitorii din Iakutia, estul Siberiei, se plâng că sunt nevoiți să îndure temperaturi de până la -46 de grade celsius, din cauza defecțiunilor la punctele termice, scrie Adevărul. Lipsa investițiilor în infrastructură este una din cauzele pentru care cei trei mii de locuitori ai Iacutiei îngheață de frig în propriile case, unde temperaturile coboară până la -13 grade în intrerior. Potrivit Margaritei Nifontova, asistent al consilierului regional de stat din Iacuția, deficitul bugetar pentru 2025 a ajuns la 27 de miliarde de ruble (240.822.855 euro).

UPDATE Rusia are aproximativ 1.200 de avioane de luptă, însă multe dintre ele sunt aproape de finalul duratei de viață. Un nou raport arată că numărul real de aparate funcționale pe care s-ar putea baza armata rusă în cazul unui conflict cu SUA este mult mai mic, scrie Adevărul.

UPDATE O dronă rusească a atacat luni un autobuz civil în orașul Herson, din sudul Ucrainei, ucigând cel puțin o persoană și rănind alte nouă, a declarat guvernatorul regional Herson pentru Telegram, notează Rador.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova l-a convocat pe ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov. Autoritățile de peste Prut acuză o amplă campanie de dezinformare lansată de către Federația Rusă, care vizează criza energetică din regiunea separatistă Transnistria.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a amintit luni despre anularea alegerilor prezidențiale din România, ca urmare a amestecului Federației Ruse în acest scrutin, în cadrul unui discurs ținut la Palatul Elysee, în care s-a referit la „dezordinea mondială” și la „slăbirea regulilor internaționale”, informează Le Monde.

UPDATE Comandantul marinei estoniene, Ivo Vark, a declarat că în sensul tradițional al războiului naval, nici Rusia, nici Ucraina nu au obținut un statut de dominație în Marea Neagră, conform ERR, scrie Pravda Ucraineană.

UPDATE Secretarul de presă al președintelui din Belarus, Natalia Eismont, neagă că Alexandr Lukașenko și-ar fi cerut scuze președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc în primele zile ale invaziei pe scară largă a Federației Ruse. Zelenski, declarase anterior că Lukașenko l-a sunat și i-a spus că își cere scuze, ba chiar i-ar fi sugerat să lovească o rafinărie din Belarus. Președintele Lukașenko a confirmat că a existat o conversație cu Zelenski în primele zile ale invaziei pe scară largă a Federației Ruse. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, discuția a avut loc „exclusiv datorită reacției emoționale a fiului cel mic al lui Lukașenko, Mykola (Nikolai), care avea contactul personal al lui Zelenski în telefon”, potrivit Antena3.

UPDATE Kremlinul, prin intermediul Ambasadei Rusiei în Republica Moldova, a reacționat la criza energetică din Transnistria, declanșată de oprirea livrărilor de gaze rusești, susținând că Chișinăul poartă principala vină pentru situație, urmat de Kiev și Occident. Asta deși, săptămâna trecută, separatiștii din Transnistria au refuzat ajutorul Chișinăului pentru achiziționarea gazului de pe piața europeană, refuz care a avut loc după ce Moscova a oprit livrările, cauzând criza energetică, potrivit ,,Politico”.

UPDATE Ucraina a lansat duminică, 5 ianuarie, o nouă ofensivă în regiunea Kursk din Rusia, iar bloggerii militari ruși spun că bruiajul Kievului a funcționat excepțional de bine și a fost punctul forte al ucrainenilor. Roman Alehin, un blogger militar cu aproximativ 218.000 de urmăritori, a subliniat că „inamicul a acoperit zona atacului cu război electronic, astfel încât multe dintre dronele noastre au devenit inutile.” De asemenea, Serghei Koliasnikov, un alt blogger cu o audiență de 498.000 de persoane, a relatat că aproximativ 10 tancuri și vehicule blindate ucrainene au pătruns în regiunea Bolșesoldatski, iar „zona este complet acoperită de un război electronic puternic, nimic nu zboară aici”, notează Adevărul.

UPDATE „Am încălca legislația ucraineană în numele lui Putin”, spune președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care respinge din nou alegerile cât timp țara este sub legea marțială, potrivit Kyiv Independent, informează Mediafax.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că Ucraina trebuie să aibă o poziție realistă privind problemele teritoriale, ca parte a eforturilor de a ajunge la o negociere cu Rusia. Luând cuvântul în cadrul unei conferințe anuale a ambasadorilor francezi pentru a le prezenta strategia pentru acest an, Macron a sugerat pentru prima dată că Kievul ar trebui să ia în considerare o poziție care să nu se limiteze la încercarea de a recupera toate teritoriile confiscate de Rusia, potrivit Reuters.

UPDATE Președintele azer, Ilham Aliev, s-a întâlnit, luni, cu supraviețuitori ai prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines și a cerut, din nou, ca cei responsabili să fie pedepsiți, potrivit Interfax. „Vina pentru faptul că cetățeni azeri au murit în acest dezastru revine reprezentanților Federației Ruse. Și cerem dreptate, cerem pedepse pentru cei responsabili, cerem transparență deplină și comportament uman”, a spus el, potrivit sursei citate.

UPDATE Poziţia armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk, în care desfăşoară o ofensivă din vară, va fi „importantă” în cadrul unor eventuale negocieri între Kiev şi Moscova, apreciază luni secretarul de Stat american în exerciţiu Antony Blinken. 

UPDATE Rusia a capturat aproape 3.600 de kilometri pătraţi din Ucraina în 2024, relatează chiar presa de la Kiev. Teritoriul cucerit este aproximativ de dimensiunea Insulei Mallorca sau cât Long Island, din New York. Ucraina a suferit cele mai mari pierderi teritoriale în luna noiembrie, pierzând 610 kilometri pătraţi, după ce forţele ruse au capturat zilnic aproximativ 20 de kilometri pătraţi, a relatat blogul Militarnyi, citând date furnizate de DeepStateMAP, un alt blog militar, scrie Gândul.

UPDATE Oficialii ucraineni au confirmat că este în desfășurare o operațiune de amploare, iar bloggerii militari ruși au relatat despre lupte intense. Statul Major General al Ucrainei a anunțat că duminică au avut loc 42 de confruntări armate în zona Kursk, dintre care 12 erau în desfășurare. Au apărut rapoarte neconfirmate conform cărora trupele ucrainene ar fi intrat în două sate rusești. În timpul nopții, geniștii ucraineni au îndepărtat mine, iar măsuri extinse de contramăsuri electronice au fost utilizate pentru a neutraliza unele drone rusești, scrie Spotmedia.

UPDATE Mii de militari britanici vor “debarca“ în România în cadrul exercițiului ”Steadfast Dart 25” pentru a proba desfășurarea rapidă a Forței de Reacție a NATO nou înființat. Militarii britanici vor avea la dispoziție aproximativ 750 de vehicule de diverse tipuri. La ”Steadfast Dart 25” Divizia 1 a Regatului Unit va prelua comanda forțelor terestre ale NATO implicate în exercițiu, a subliniat Ministerul Apărării de la Londra, pe 3 ianuarie, scrie NewsWeek.

UPDATE Publicația britanică The Telegraph scrie că, indiferent cât ar susține propaganda rusă că forțele sale “înfrâng” contraofensiva Ucrainei în regiunea Kursk, Vladimir Putin este în mod clar îngrijorat de aceasta, pentru că l-a trimis pe unul dintre cei mai duri generali ai săi să organizeze apărarea împotriva contraofensivei surpriză. Este vorba de generalul Iunus-Bek Evkurov, promovat în decembrie 2024 chiar de Putin la comanda forțelor de apărare a graniței Rusiei, dar și în coordonarea proiectelor din Africa, ce implică mai ales mercenari ruși, potrivit Spotmedia.

UPDATE Administrația Biden intenționează să impună mai multe sancțiuni Rusiei din cauza războiului său cu Ucraina, vizând veniturile sale din petrol prin acțiuni împotriva petrolierelor care transportă țiței rusesc, au declarat trei surse care cunosc problema pentru Reuters.

UPDATE „Pentru a evita situația actuală de pe malul stâng al Nistrului, noi (n.r. Guvernul R. Moldova) am venit cu soluții concrete foarte viabile. […] A fost propusă modalitatea de cooperare prin achiziția de gaze naturale de către Energocom și prelucrarea lor în energie electrică la MGRES. Până astăzi, nu avem niciun răspuns la această formă de cooperare. […] Moldovagaz și Energocom au propus Tiraspoltransgaz un mecanism funcțional de achiziție a gazelor naturale de pe piețele regionale. Tiraspoltransgaz însă a refuzat această formă de cooperare”, a declarat Constantin Borosan, secretarul de Stat al Ministerului Energiei. Republica Moldova mai datorează Gazprom doar 3 milioane de dolari, nu 700 de milioane, așa cum susține compania rusească, iar datoria va fi plătită în acest an, potrivit oficialului de la Chișinău.

UPDATE Transnistria, regiunea separatistă cu o populație estimată la 450.000 de oameni, încă așteaptă gazul rusesc și refuză gazul gratuit oferit de Republica Moldova. Acest lucru are loc în contextul în care locuitorii au rămas fără căldură și fără apă caldă.

UPDATE Aceasta este una dintre consecințele majore ale invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022: Europa a trebuit să-și pună capăt în mod dureros dependenței de importurile de gaz rusesc, o sursă crucială de venituri pentru Kremlin. Miercuri, 1 ianuarie, a fost făcut un nou pas în acest proces de separare. După încheierea de către Kiev a contractului de cinci ani cu gigantul rus Gazprom, nici un metru cub de gaz rusesc nu mai trece prin Ucraina. În septembrie 2024, această axă mai permitea transportul a aproximativ o treime din importurile rusești către Uniunea Europeană, potrivit Rador.

UPDATE Rusia a anunțat luni, 6 ianuarie, că trupele sale au capturat un „important centru logistic” din estul Ucrainei. Este vorba despre orașul strategic Kurahove, relatează ziarul independent The Moscow Times.

UPDATE Unități ale Marinei Forțelor Armate ale Ucrainei au distrus două sisteme autopropulsate rusești de rachete antiaeriene și tunuri „Panțîr” în regiunea Kherson. Potrivit Ukrinform, comandantul Marinei ucrainene, viceamiralul Oleksii Neizhpapa, a postat acest lucru pe Facebook și a postat un videoclip. „Minus două Panțîr în regiunea Herson. Soldații noștri continuă să transforme echipamentele rusești în fier vechi”, a declarat Neizhpapa, scrie Digi24.

UPDATE Rusia este aproape de a împărtăși tehnologie avansată privind sateliții cu Phenianul, după ce dictatorul nord-corean Kim Jong-un a furnizat trupe pentru a-l ajuta pe Vladimir Putin în războiul din Ucraina, a avertizat luni, 6 ianuarie, secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken.

UPDATE Potrivit unui sondaj recent realizat de Levada, majoritatea rușilor privesc cu optimism spre anul 2025. Trei sferturi dintre respondenți au declarat că au speranțe pentru noul an, acesta fiind cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, cu toate acestea, 65% anticipează tensiuni economice în țara lor, scrie Libertatea.

UPDATE Armata rusă ar fi preluat controlul asupra orașului ucrainean Kurahove. Localitatea a fost cucerită după luni de lupte intense, transmite luni, 6 ianuarie, Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Kurahove juca un rol strategic important, iar victoria rușilor ar putea slăbi poziția armatei ucrainene și în regiunea Donețk, notează Ziare.com.

UPDATE Pozițiile armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk, unde desfășoară o ofensivă din vara anului trecut, vor fi „importante” în orice negocieri de pace între Kiev și Moscova, a declarat luni secretarul de stat american Antony Blinken. „Poziția lor în Kursk este importantă, pentru că este cu siguranță un element care trebuie luat în considerare în orice negocieri care ar putea avea loc în cursul anului viitor”, a declarat Blinken în cadrul unei conferințe de presă la Seul, prima etapă a unui turneu de adio care va continua cu opriri în Japonia, Franța și Italia. Aceste declarații vin în contextul în care Moscova a afirmat duminică că respinge o nouă ofensivă ucraineană în această regiune de frontieră, unde forțele Kievului controlează deja câteva sute de kilometri pătrați, potrivit AFP, citat de HotNews.

UPDATE Administrația Joe Biden intenționează să impună și mai multe sancțiuni Moscovei, vizând veniturile sale din petrol prin acțiuni împotriva navelor care transportă țiței rusesc, au declarat pentru Reuters două surse la curent cu această chestiune, scrie HotNews.

UPDATE După aproape trei ani de război, tot mai mulți ucraineni strămutați aleg să se întoarcă în teritoriile ocupate de Rusia, din cauza lipsei de suport adecvat din partea statului ucrainean. Guvernul nu oferă destule locuințe, iar ajutoarele financiare sunt insuficiente pentru cei care au fost forțați să-și părăsească casele. În contextul șomajului ridicat, al reducerii sprijinului guvernamental și al condițiilor dure de trai, pe măsură ce Rusia bombardează infrastructura energetică a Ucrainei, Kyiv Independent a surprins realitatea trăită de migranții interni, notează Digi24.

UPDATE Compania germană de apărare Rheinmetall va deţine o participaţie de 51% la Rheinmetall Defence Lietuva, o nouă companie care va construi o fabrică de muniţie în Lituania, conform unui acord de parteneriat, relatează News.ro care citează Reuters.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că alegerile în Ucraina sunt posibile doar după încheierea războiului sau dacă se vor face schimbări în legislaţia privind organizarea scrutinului, scrie Mediafax. Într-un interviu acordat podcasterului american Lex Fridman, Zelenski a subliniat faptul că alegerile nu se pot organiza în timp ce legea marţială se află în vigoare, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE La scurt timp după începerea invaziei la scară largă a Rusiei, dictatorul belarus Alexander Lukașenko și-a cerut scuze președintelui Volodimir Zelenski pentru implicarea țării sale în război. Conform Kyiv Independent, Zelenski a dezvăluit acestea într-un interviu cu podcasterul american Lex Fridman, publicat pe 5 ianuarie. „La câteva zile după război, am vorbit cu Lukașenko la telefon, iar el și-a cerut scuze… a spus: „Nu am fost eu, rachetele au fost lansate de pe teritoriul meu, iar Putin a fost cel care le-a lansat’. Acestea sunt cuvintele sale, am martori”, a declarat Zelenski în amplul său interviu. „‘Și îmi cer scuze’, a spus el. ‘Dar credeți-mă’ – asta mi-a spus – ‘Volodya, acesta nu sunt eu. Eu nu sunt la conducere’”, a adăugat Zelenski. În replică, Zelenski a declarat că l-a numit pe Lukașenko „un criminal”, întrebând de ce Lukașenko a permis Rusiei să lanseze rachete spre Ucraina de pe teritoriul Belarusului, scrie AlephNews.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu apărut duminică că vrea să se întâlnească cu viitorul lider american, Donald Trump, pentru a conveni asupra unui plan de pace înainte de orice negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin, informează France 24. „Mai întâi cu Trump, să ajungem la o înțelegere asupra modului în care punem capăt războiului, în care îl oprim pe Putin”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu de trei ore cu podcasterul american Lex Fridman, afirmând, de asemenea, că este „foarte important ca Europa să aibă o voce" în discuții. „Eu şi Donald Trump vom ajunge la un acord şi sunt sigur că va putea oferi garanții de securitate puternice cu Europa, iar apoi vom putea vorbi cu ruşii”, a subliniat el, în interviului dat la Kiev, la sfârşitul lui decembrie. Preşedintele ucrainean a repetat că se aşteaptă ca Donald Trump să poată pună capăt războiului. „Noi și Trump suntem pe primul loc, iar Europa va sprijini poziția Ucrainei”, a mai spus el.