08 ianuarie 2025, ora 19:35

Mii de polițiști români protestează în toată țara, nemulțumiți că Guvernul le-a tăiat din venituri de la 1 ianuarie, printr-o ordonanța de austeritate care presupune ca orele adiționale de muncă să nu fie plătite. În București, agenții au venit la serviciu, dar stau în intersecții și refuză să muncească, la Ialomița, aceștia au refuzat să intre în tură, în această dimineață, iar în alte localități din țară, oamenii legii pichetează sediile inspectoratelor județene.

Startul protestului a fost dat de către poliţiştii din Ialomiţa, care au organizat o manifestație în faţa sediului Inspectoratului de Poliție Județean, cu vuvuzele şi sirene de maşini de Poliţie. Manifestații similare au fost organizate în mai multe orașe din țara vecină, printre care și Constanța.

Poliţiştii de la Buzău au ales ca formă de protest donarea de sânge, astfel că sala de aşteptare de la Centrul de Transfuzie Sanguină din municipiu s-a umplut de poliţişti.

Vor merge să doneze sânge şi poliţiştii din București, potrivit presei române. Atât la Buzău, cât şi la Bucureşti aceste acţiuni ar urma să fie dublate şi de pichetarea sediilor, potrivit anuţului făcut aseară de sindicatele polițiștilor din România. 

Nemulţumirea sindicaliştilor vizează prevederile aşa numitei ”ordonanţe trenuleţ” prin care reclamă că li s-au redus drastic veniturile prin neplata sporului pentru orele lucrate în zile de sâmbătă, duminică şi sărbători legale.

Reprezentanţii poliţiştilor cer aplicarea integrală a Legii salarizării pentru sistemul de apărare ordine publică şi securitate naţională, menţinerea drepturilor salariale, inclusiv plata pentru munca suplimentară şi cea prestată în zilele de repaus şi sărbători legale, indexarea şi actualizarea pensiilor militare conform legii adoptate în noiembrie 2024, plata normelor de hrană şi echipare la valorile actualizate, fără plafonare. 

Poliţiştii sunt decişi să continue acțiunile de protest până când îşi vor recăpăta drepturile.

09 ianuarie 2025, ora 20:55

Președintele american Joe Biden urmează să prezinte în cursul acestei săptămâni noi sancțiuni vizând economia Rusiei, a anunțat un oficial american, în cadrul măsurilor menite să întărească efortul de război al Kievului împotriva Moscovei înainte de instalarea la Casa Albă a succesorului său, Donald Trump, scrie joi Reuters.

Acest demers vine în contextul în care administrația Biden a alocat, de asemenea, un nou ajutor în plan militar pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de dolari, cuprinzând rachete pentru apărarea antiaeriană, muniție aer-sol și echipamente de sprijin pentru avioanele de luptă F-16, a menționat oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului, potrivit Agerpres și hotnews. 

Revenirea la Casa Albă a președintelui ales Donald Trump, pe 20 ianuarie, a generat speranțe privind o soluție diplomatică pentru încetarea invaziei ruse în Ucraina, dar și temeri, la Kiev, că o pace rapidă ar putea presupune un preț ridicat.

Consilieri ai lui Trump au formulat propuneri de încetare a războiului din Ucraina care ar însemna practic cedarea de părți importante din teritoriul țării către Rusia, pentru viitorul previzibil, menționează Reuters. Consilieri ai lui Biden afirmă la rândul lor că vor să plaseze Ucraina în cea mai puternică poziție posibil pe câmpul de luptă pentru a-i asigura un avantaj în cazul unor posibile negocieri cu Rusia, în acest an.

Nu au fost făcute cunoscute deocamdată detalii privind sancțiunile pe care le pregătește Biden pentru ultimele sale zile de mandat, dar consilierii președintelui în exercițiu îi informează pe cei ai lui Trump în legătură cu măsurile pe care le iau, a asigurat oficialul citat.

Reuters a relatat anterior în cursul acestei săptămâni, citând trei surse, că SUA pregătesc noi sancțiuni vizând veniturile din petrol ale Rusiei care o ajută să finanțeze războiul din Ucraina, iar una dintre surse a afirmat, fără a da nume, că vor fi vizate două companii petroliere ruse, peste 100 de nave de transport al țițeiului și traderi de petrol, precum și companii de asigurare ruse.

Oficialul a mai spus că majoritatea armelor și munițiilor promise Ucrainei au fost livrate și restul sunt pe drum, iar rezervele critice de muniție ale Ucrainei sunt într-o situație bună.

Guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a cerut insistent un sprijin mai mare în armament decât era dispus inițial Biden să-i ofere, dar în cele din urmă acest ajutor i-a fost acordat, ceea ce a dus la întâlniri private tensionate pe subiecte ca tancurile Abrams, avioanele F-16 și sistemele ATACMS.

Privind retrospectiv, a menționat oficialul american, niciunul dintre acești pași nu a dus la câștiguri majore ale Ucrainei pe câmpul de luptă.

Ucraina ar putea avea nevoie de angajamente de securitate, inclusiv potențiala aderare la NATO, pentru a preveni un viitor atac rus, după negocieri de pace, a mai notat oficialul citat.

Oficialii militari americani studiază în același timp operațiunile nord-coreene din războiul din Ucraina pentru a evalua cum s-ar comporta acestea într-un conflict în Asia. Mii de soldați nord-coreeni se crede că susțin forțele ruse în războiul lor cu Ucraina, amintește Reuters.

Totodată, SUA ar putea sancționa noi entități chineze pentru eforturile acestora de susținere a Rusiei, a spus același oficial.

Săptămâna trecută, ministrul american al finanțelor, Janet Yellen, a declarat pentru Reuters că Washingtonul continuă să încerce să diminueze veniturile din petrol ale Rusiei și accesul acesteia la resurse din străinătate pentru continuarea războiului cu Ucraina.