Președintele Ucrainei confirmă inițiativa de a livra cărbune regiunii transnistrene, în contextul în care Tiraspolul încă nu a reacțional la soluția înaintată, săptămâna trecută, de Maia Sandu și Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a propus să trimită pompieri ucraineni în California, unde incendiile devastează zona Los Angeles. Totodată, președintele ucrainean s-a declarat „gata” să-i predea Phenianului pe cei doi soldați nord-coreeni pe care Ucraina spune că i-a capturat în Rusia, doar cu condiția unui schimb de prizonieri ucraineni. Între timp, numărul de morţi şi răniţi din rândul trupelor nord-coreene în Ucraina a depășit probabil 3.000, susține Seulul.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi preşedintele rus Vladimir Putin ar urma să aibă o convorbire telefonică în următoarele zile sau săptămâni, potrivit unui înalt consilier al lui Trump, care a mai afirmat că este nerealist să se urmărească expulzarea soldaților ruşi de pe „fiecare centimetru” de teritoriu ucrainean, relatează luni agenția Reuters, transmite Agerpres. Între timp, Rusia anunță că nu va ataca țările NATO şi nici nu plănuiește astfel de măsuri agresive, a declarat un diplomat rus de rang înalt într-un interviu pentru Izvestia, potrivit TASS. Totodată, Financial Times notează că Rusia ajunge la marginea prăpastiei financiare: Putin se confruntă cu o bombă financiară cu ceas, iar sancțiunile Occidentului îl împing spre o alegere fatală între război şi stabilitate internă.
UPDATE Uniunea Europeană a anunțat luni un nou program de ajutor umanitar în valoare de 140 de milioane de euro pentru Ucraina și încă 8 milioane de euro pentru Moldova. Noua finanțare a Comisiei Europene va fi utilizată pentru a oferi sprijin și ajutor esențial populației vulnerabile din Ucraina și refugiații din Moldova. Pachetul de ajutor a fost anunțat de comisarul european pentru gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, care se află în vizită în Ucraina.
UPDATE Fost corespondent BBC la Moscova și profesor de istorie politică a Rusiei și a URSS-ului, Armand Goșu a apreciat luni, la Digi24, că Vladimir Putin vrea o nouă reîmpărțire a lumii între Rusia și SUA, pe modelul Yalta din 1945, și că liderul rus va încerca să urmeze acest scenariu la preconizata discuție față în față cu noul președinte american Donald Trump pe tema încheierii războiului din Ucraina.
UPDATE Banca Centrală a Rusiei a încercat luni să liniștească deponenții îngrijorați de zvonurile privind o posibilă înghețare a depozitelor individuale, care au înregistrat o creștere explozivă în ultimele luni pe fondul majorării dobânzilor, relatează Reuters.
UPDATE Ucraina a oprit producţia la mina sa de cărbune cocsificabil din Pokrovsk, care alimentează industria siderurgică a ţării, din cauza apropierii forţelor ruse care avansează, au declarat luni două surse din industrie pentru Reuters.
UPDATE Secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska, a declarat luni, în Suedia, că este necesar ca ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice să adopte o nouă mentalitate de război în faţa ameninţărilor la adresa securităţii europene şi să îşi majoreze cheltuielile pentru apărare, conform EFE, potrivit Agerpres.
UPDATE Chiar dacă mulți comercianți au plecat, numeroase companii occidentale de retail și tutun au preferat să rămână în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei. Și au adus venituri la bugetul de război al lui Putin, scrie Politico. Potrivit unui raport publicat luni de două ONG-uri, B4Ukraine și Squeezing Putin, și de Institutul de Economie al Școlii din Kiev, Kremlinul a câștigat aproximativ 3 miliarde de euro în 2023 din taxe de la companiile din Uniunea Europeană care au fost și, uneori, sunt încă active în Rusia, scrie Digi24.
UPDATE Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, se vor întâlni vineri la Moscova pentru a semna un tratat de parteneriat strategic, a anunțat luni Kremlinul. Iranul a desfășurat misiuni diplomatice secrete în Rusia pentru a-și consolida capacitățile militare și de apărare, în ciuda discuțiilor viitoare cu Occidentul menite să revigoreze un tratat nuclear, potrivit Times.
UPDATE Conducerea companiei rusești de gaze Gazprom are pe masă un plan de restructurare a personalului care vizează concedierea a 1.600 de angajați. Această măsură este luată în calcul din cauza pierderilor înregistrate, mai ales pe piața europeană, relatează presa din Sankt Petersburg, potrivit The Moscow Times.
UPDATE Şase ţări din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să reducă plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus petrolului rusesc de țările G7 pentru a micșora veniturile Moscovei și capacitatea Rusiei de a continua războiul în Ucraina fără însă a declanșa un șoc pe piața globală de combustibil. Cerințele statelor UE vin și pe fondul faptului că veniturile din vânzările de petrol şi gaze pentru bugetul federal al Rusiei în 2024 au crescut cu peste 26%, la 11,13 trilioane de ruble (108,22 miliarde de dolari). Potrivit Reuters, plafonarea prețurilor la țițeiul rusesc transportat pe mare, precum şi la produsele petroliere rafinate a fost stabilită de țările G7 pentru a reduce veniturile Moscovei din comerțul cu petrol şi, în acest fel, pentru a limita capacitatea ţării de a-şi finanța invazia din Ucraina. „Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”, au declarat Suedia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania şi Estonia într-o scrisoare adresată Comisiei Europene. „Credem că acum este momentul să sporim şi mai mult impactul sancțiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 pentru preţul petrolului”, se arată în scrisoare, potrivit Ziare.com.
UPDATE Poliția germană a lansat o anchetă privind suspiciuni de spionaj rusesc după ce drone au fost observate deasupra mai multor instalații militare din Bavaria, au anunțat autoritățile, transmite Reuters.
UPDATE Cel mai important semnal pe care președintele rus Vladimir Putin dorește să-l transmită statelor occidentale care susțin Ucraina este că timpul este de partea sa și a Rusiei, astfel că singura modalitate de a pune capăt războiului este ca Ucraina să se conformeze cerințelor sale, se arată într-un material Financial Times semnat de Martin Sandu, specialistul publicației pe subiecte legate de economia Europei. Dar, după cum subliniază acesta, în realitate bazele economiei de război a Rusiei încep să arate din ce în ce mai mult ca un castel din cărți de joc. Acest lucru a făcut ca oficiali cu funcții de conducere din cercurile lui Vladimir Putin să își exprime îngrijorările în mod public. FT dă exemplul lui Serghei Chemezov, directorul Rostek, marea companie de stat a Rusiei din domeniul apărării. El a avertizat că exporturile de arme sunt puternic afectate de creșterea costului creditelor. Evaluarea sa, întărită de cea a guvernatoarei băncii centrale, Elvira Nabiullina, arată o realitate ce, în aparență, poate părea altfel, având în vedere că economia rusă a crescut constant în anii de război, la fel și salariile, iar șomajul a scăzut. FT explică faptul că aceste evoluții sunt conforme cu scenariul unei economii în scenariu de război, dar adevărata provocare este modul în care resursele utilizate în alte sectoare sunt transferate și folosite pentru a susține războiul. Mai departe, analiza arată că acest lucru se poate implementa în trei feluri, prin împrumuturi, inflație sau expropriere, iar Vladimir Putin trebuie să găsească “combinația cea mai eficientă și cea mai puțin dureroasă. Faptul că Putin a crezut că poate finanța războiul fără instabilitate financiară sau sacrificii materiale semnificative este o iluzie, iar dacă frustrările lui Chemezov și ale lui Nabiullina ies la iveală, atunci înseamnă că iluzia se destramă”, scrie Biziday.
UPDATE Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a făcut, luni, declarații cu privire la discuția pe care Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin urmează să o aibă în curând, potrivit TASS, citată de News.ro. „Multe ţări își oferă serviciile ca locuri în care ipotetic este posibil să avem contacte. Dar până acum este prematur să vorbim despre acest lucru. Nu există nicio pregătire substanțială până în prezent. Există o înțelegere şi o voință politică declarată că astfel de contacte ar fi necesare şi oportune”, a spus Peskov care a comentat ofertele mai multor ţări cu privire la disponibilitatea lor de a găzdui astfel de discuții.
UPDATE Viitorul consilier de securitate națională al președintelui-ales Donald Trump, Mike Waltz, spune că Ucraina trebuie să stabilizeze frontul, iar pentru a face acest lucru va trebui să reducă vârsta de recrutare a ucrainenilor pentru armată, o decizie pe care Kievul a tot evitat să o ia. Pe front, rușii par să schimbe strategia și, deși păreau că vor ataca direct Pokrovsk pentru a-l captura, l-au ocolit pentru a putea bloca o șosea esențială pentru logistica ucraineană, scrie AlephNews.
UPDATE Exporturile și importurile regiunii transnistrene s-au prăbușit după ce concernul rus Gazprom a oprit, pe 1 ianuarie 2025, livrările de gaze către malul stâng al Republicii Moldova, potrivit Europa Liberă. În primele zece zile ale anului 2025, importurile regiunii au scăzut cu 43%, adică cu circa 7 milioane de dolari, iar exporturile cu 60% sau 3,3 milioane de dolari în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, arată datele așa-numitului guvern de la Tiraspol, prezentate pe 13 ianuarie.
UPDATE Propaganda rusă jubilează când îl citează pe Călin Georgescu. Agenția de presă de stat TASS preia minciuna că NATO va ataca Rusia din baza de la Mihail Kogălniceanu, scrie Libertatea.
UPDATE În doar o săptămână, armata rusă a atacat pozițiile forțelor de apărare și zonele populate din Ucraina cu aproape 700 de bombe aeriene și peste 600 de drone de atac. Bilanțul a fost făcut de președintele Volodimir Zelenski care a menționat că la moment, cele mai grele lupte se duc în regiunea Pokrovsk.
UPDATE „Ucraina poate ajuta cu livrări de cărbune. Cu toate aceste, noi deocamdată nu vedem o reacție de răspuns de la cei care controlează de fapt situația pe malul stâng al Nistrului. E un lucru dacă ei fac jocul Rusiei. Și cu totul altceva este dacă ei chiar își doresc să-i ajute pe oamenii din Transnistria. Din partea nostră există voință'', a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Solicitat de TV8, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că Tiraspolul a fost informat oficial despre posibilitatea de a-și suplini stocurile cu cărbune din Ucraina. Doar că până acum nu există nicio reacție din stânga Nistrului. Președinta Maia Sandu și omologul ei de la Kiev au convenit, într-o discuție telefonică, asupra posibilității de a livra cărbune ucrainesc centralei de la Cuciurgan. În schimb, aceasta ar urma să livreze energie Ucrainei. Și dacă, după acoperirea cererii locale, mai rămâne cu energie să o vândă raioanelor de pe malul drept al Nistrului. Rămasă fără gaze rusești, centrala de de Cuciurgan își epuizează acum stocurile de cărbune, care ar mai ajunge pentru aproximativ o lună.
UPDATE Rusia a anunțat luni că a doborât nouă drone ucrainene care au încercat să atace o parte din infrastructura gazoductului TurkStream, prin care este transportat gaz rusesc spre Turcia şi Europa, informează Reuters, preluată de Agerpres. Kievul nu a comentat, deocamdată, acuzațiile.
UPDATE Serviciul Național de Informații al Coreei de Sud a confirmat că a fost prezent la interogatoriul celor doi prizonieri nord-coreeni de către autoritățile ucrainene, relatează AP. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat în weekend capturarea a doi soldați nord-coreeni.
UPDATE Boris Pistorius, ministrul Apărării al Germaniei, a declarat că nu există un „blocaj” în procesul de aprobare al unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 3 miliarde de euro. Într-un interviu pentru Tagesspiegel, Pistorius a precizat că propunerea a fost pregătită în cadrul Ministerului Apărării și că mai rămân doar câteva clarificări politice înainte de aprobare, potrivit AlephNews.
UPDATE Cu toate că Moscova nu și-a atins obiectivele inițiale ale invaziei din țara vecină, totuși experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington remarcă faptul că armata Kremlinului a reușit să cucerească 4.168 de kilometri pătrați în anul 2024.Ei susțin că visul lui Putin de a subjuga Ucraina s-a hrănit cu sângele militarilor săi, dovadă că au căzut pe front 102 soldați ruși, morți și răniți, pentru un kilometru pătrat câștigat în Ucraina, anul trecut. ISW notează că Rusia a pierdut 427.000 de militari, uciși și răniți în 2024 pe frontul din Ucraina. Pierderile armatei Moscovei au crescut vertiginos spre sfârșitul anului, potrivit Business Insider, potrivit Ziare.com.
UPDATE Ruslan Hanușciak, un fotograf de război și cameraman cu indicativul Ostap, a fost ucis în acțiune pe linia frontului. Natalia Kotskovich, purtător de cuvânt al Centrului regional de recrutare și sprijin social Ivano-Frankivsk, a raportat acest lucru pe Facebook, conform Ukrinform. „Prietenul meu a murit. Ruslan Hanușciak a fost o legendă și vreau ca toată lumea să știe despre munca sa”, a scris Kotskovich, scrie Digi24.
UPDATE Armata rusă anunță că a reușit, în premieră, lansarea „în condiții de luptă” a unei rachete balistice hipersonice Kinjal de pe un bombardier Su-34. De obicei, acest tip de proiectile, care pot purta inclusiv focoase nucleare, sunt lansate cu ajutorul bombardierelor Tu-22M3 sau MiG-31K.
UPDATE România nu a învățat nimic din experiența alegerilor prezidențiale, susține politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford. Lipsa de reacție nu face decât să-i invite din nou pe ruși, care vor lovi din nou cu prima ocazie, de data aceasta mai tare, ca parte a unui război hibrid, scrie Adevărul.
UPDATE Polsat News a raportat că Ministerul de Externe polonez neagă blocarea zborului delegației slovace către Rusia. Potrivit acestuia, Slovacia nu a trimis documentația completă necesară survolării spațiului aerian polonez. În replică, Andrej Danko, lider al Partidului Național Slovac, a declarat că avionul a fost nevoit să zboare pe o rută alternativă prin Cehia și Germania. El a criticat poziția Poloniei, menționând că această situație „nu este de înțeles”, potrivit AlephNews.
UPDATE Polonia susține apelul lui Donald Trump către țările NATO de a cheltui 5% din PIB pentru apărare. Apelul lui Trump ca membrii alianței să-şi dubleze ținta pentru bugetele de apărare a provocat o reacție mixtă în rândul guvernelor europene, care se confruntă cu probleme financiare.
UPDATE Flota de petroliere „fantomă” a Rusiei, una dintre modalitățile de a fenta sancțiunile occidentale după declanșarea războiului din Ucraina, transportă și echipament de spionaj, fiind totodată pregătită pentru a sabota cabluri submarine sub explicația unor așa-zise incidente de natură tehnică. Concluzia îngrijorătoare a fost trasă după ce petrolierul Eagle S a fost confiscat de autoritățile finlandeze după deteriorarea cablului submarin Estlink 2, a doua legătură de curent continuu de înaltă tensiune dintre Finlanda și Estonia, scrie Gândul.
UPDATE Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională a lui Donald Trump, declară că președintele ales ar urma să stabilească relații în lunile următoare, care ar duce la o încheiere a războiului dintre Rusia și Ucraina, scrie Politico. „Din perspectiva președintelui Trump, nu poți intra într-o negociere dacă nu ești în dialog sau nu ai o relație cu una din părți. Categoric va stabili o relație în lunile următoare”, a explicat Waltz pentru ABC, duminică, 12 ianuarie.
UPDATE Un submarin rusesc a fost observat de nave NATO în timp ce ieșea la suprafață în Oceanul Atlantic. Submarinul Novorossiysk se întorcea din Siria după căderea dictatorului Al Asad și a fost reperat de o fregată portugheză. O altă navă NATO a urmărit, de asemenea, nava Alexander Shabalin, relatează Larazon Internacional.
UPDATE Proiectul ucrainean DeepState a înregistrat duminică, în ultima sa actualizare a hărții liniei frontului, avansul rușilor cu aproximativ un kilometru în microdistrictele din nordul orașului Chasov Yar. Astfel, ruinele orașului au fost deja capturate aproape complet de armata rusă, relatează BBC. DeepState a marcat, de asemenea, pe hartă avansul rusesc până la periferia nordică a orașului Torețk. Potrivit compilatorilor hărții, și acest oraș se află aproape în întregime fie sub controlul Rusiei, fie în zona gri. În plus, DeepState înregistrează avansarea unităților ruse la sud de Kurahovo, la est și sud-vest de Pokrovsk și în alte câteva zone ale frontului, scrie G4media.
UPDATE Un rus din Siberia a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trădare în favoarea Ucrainei, a anunțat luni, filiala locală a Serviciului de Securitate al Rusiei (FSB), potrivit Reuters. „Fiind ostil politicii externe şi interne a Rusiei”, acest rezident din Surgut a contactat pe Telegram o persoană neidentificată, pentru a transfera fonduri către armata ucraineană, au susținut acuzatorii, potrivit Mediafax.
UPDATE Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a recomandat creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru apărare cu circa 50 de miliarde de dolari peste suma prevăzută în actualele proiecții pentru anul fiscal 2026. Bugetul apărării SUA ar urma să depășească 1.000 de miliarde de dolari în 2028, potrivit propunerilor lui Austin.
UPDATE Ministerul rus al Apărării susține că nouă drone ucrainene au lovit sâmbătă, 11 ianuarie, stația de comprimare Ruskaya din regiunea Krasnodar, „cu scopul de a întrerupe aprovizionarea cu gaze a țărilor europene”, transmite BBC. Această stație din satul Gai-Kodzor furnizează gaz prin conducta Turkish Stream. De la 1 ianuarie, tranzitul de gaze rusești prin Ucraina a fost oprit. Acum, gazul poate fi exportat în Europa din Rusia doar prin Turcia.
UPDATE Situația a devenit și mai complexă după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat în weekend că Ucraina a capturat doi soldați nord-coreeni. Într-o înregistrare video, unul dintre prizonieri a mărturisit că nu știa că va lupta în Ucraina, comandanții spunându-i că merge doar la antrenamente. Din cei doi prizonieri, unul și-a exprimat dorința de a se întoarce în Coreea de Nord, în timp ce celălalt ar prefera să rămână în Ucraina.
UPDATE Cel puțin 300 de soldați nord-coreeni au fost uciși în Ucraina și alți 2.700 au fost răniți, susțin serviciile secrete sud-coreene, scrie Ukrainska Pravda, care citează agenția de știri sud-coreeană Yonhap. Soldații făceau parte din corpul de elită nord-coreean Storm Corps și primiseră ordine stricte să se sinucidă în loc să fie capturați, a declarat parlamentarul Lee Seong-kweun după o informare din partea Serviciului Național de Informații din Seul, transmite AFP, relatează Mediafax.
UPDATE Rusia nu va ataca țările NATO şi nici nu are de gând așa ceva, a susținut Vladislav Maslennikov, director în Ministerul rus de Externe, pentru Izvestia, ziar rusesc de propagandă. Mai mult, a adăugat el, cele două părți mențin posibilități de contact pentru situații de urgență. Situația dintre NATO și țara condusă de Vladimir Putin este tensionată și a evoluat mai ales după 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea. Această mutare a fost văzută de NATO drept o încălcare gravă a suveranității Ucrainei și a dreptului internațional, ceea ce a dus la o deteriorare rapidă a relațiilor cu Rusia, scrie Libertatea.
UPDATE Zoran Milanovic a obținut peste 74% din voturi, comparativ cu Dragan Primorac, contracandidatul său, care a obținut aproape 26%, potrivit rezultatelor publicate de autoritățile electorale de stat din Croația după numărarea a peste 99% din buletinele de vot. Rezultatul reprezintă un imbold major pentru Milanović, care este un critic al sprijinului militar occidental acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Milanović este, de asemenea, un adversar acerb al prim-ministrului conservator al Croației, Andrej Plenković, şi al guvernului său, scrie Realitatea.
UPDATE Premierul suedez a spus că țara sa nu se află nici în război, nici pe timp de pace, anunțând că Suedia va trimite pentru prima dată forțe armate în Marea Baltică, ca parte a eforturilor de supraveghere sporite, pe fondul suspectării unui act de sabotaj a cablurilor submarine. Țara a anunțat că va contribui cu până la trei nave de război și o aeronavă de supraveghere la efortul NATO de monitorizare a infrastructurii critice și a „flotei din umbră” a Rusiei, în timp ce alianța încearcă să se protejeze de sabotarea infrastructurii subacvatice.
UPDATE În condițiile în care metropola americană Los Angeles se confruntă cu incendii catastrofale care au făcut 24 de victime în mai puțin de o săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își oferă ajutorul orașului de pe Coasta de Vest a SUA. Liderul de la Kiev a anunțat că este pregătit să pună la dispoziție 150 de pompieri ucraineni. „Situația de acolo este extrem de dificilă, iar ucrainenii îi pot ajuta pe americani să salveze vieți”, a transmis Zelenski într-un mesaj video pe platforma X.
