Un alt caz de hărțuire din cauza orientării sexuale, constatat de instanță, a avut loc în armată. Tânărul Marin Pavlescu a fost agresat fizic, după ce s-a aflat că este gay, iar superiorii săi nu au luat măsuri pentru a-l proteja. Ghidat de avocata sa, acesta a atacat în instanță Ministerul Apărării și brigada militară, în care își satisfăcea serviciul militar, iar acum un an a obținut câștig, fiindu-i acordate compensații morale. Pe de altă parte, reprezentanții ministerului au declarat că tânărul a fost agresat din cauza comportamentului său, și nu a orientării sexuale.
„Mă numesc Marin Pavlescu. Sunt militar în termen de orientație homosexuală, despre care a scris ieri în presă. Astăzi trebuie să mă prezent la orele 16.00 în Unitatea Militară, din concediu. Însă, în ultimele șase luni am fost opus hărțuirii în unitatea militară, pe motiv că sunt gay. Astfel, am decis să nu mă întorc”.
Cazul lui Marin Pavlescu a ajuns în atenția opiniei publice acum patru ani, după ce tânărul a refuzat să se mai întoarcă în armată. Motivul invocat era că ar fi fost hărțuit și bătut de camarazii săi, din cauza orientării sexuale. Unitatea ar fi aflat despre intimitatea sa după ce a vorbit la telefon cu iubitul, discuția fiind înregistrată, iar mai apoi distribuită și altor militari. Pe lângă umilințe, Marin susține că a fost agresat fizic.
„Violență fizică de către militari, camarazi chiar de companie și nu doar camarazi de companie, soldați din alte companii încercau să mă lovească, încercau să se contrazică cu mine, să-și expun părerea lor, dar cu cuvinte foarte murdare. Și nu doar de către soldați, dar și de superiori. Un militar de la mine din companie m-a lovit cu un pumn în piept și mă ținea de gât. Am avut o leziune la gât, am anunțat superiorul despre asta, chiar și mama a sunat fostul lui comandant de companie. Dânsul ia spus că o să rezolve situația dată, pe când absolut nu a întreprins nicio măsură”.
După aceste episoade de violență, Pavlescu, fiind în concediu, a decis să nu revină în armată. Superiorii săi au considerat acest fapt o dezertare, ceea ce se pedepsește penal. Aflându-se la libertate, tânărul a beneficiat de asistență juridică și, împreună cu avocata sa, au atacat în instanță Ministerul Apărării și brigada în care fusese înrolat.
În apărarea lor, Inspectoratul Militar a declarat că nu există dovezi de hărțuire, tratament inuman, violență fizică, verbală și psihologică. Suplimentar, a solicitat fotografii sau certificat medical care „să confirme” că Pavlescu este homosexual. Iar atacurile fizice au fost explicate prin faptul că, de fapt, tânărul ar fi provocat un coleg, iar situația a ieșit de sub control.
În decembrie 2023, instanța de fond l-a despăgubit, obligând brigada militară și Ministerul Apărării să-i achite 120 de mii de lei. Cu toate acestea, tânărul a solicitat 1,5 milioane de lei, respectiv, a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău.
Pentru acest reportaj, urma să discutăm cu Marin, dar în ajunul interviului, s-a răzgândit, invocând motive personale. Acest caz a fost examinat și de Oficiul Avocatul Poporului, care a constatat forme de discriminare pe criterii de orientare sexuală.
„Cazul Pavlescu este unul dintre cazurile care arată, de fapt, comportamentul sau, să spunem așa, atitudinea față de persoane care pretind că sunt de altă orientare sexuală, într-un cadru militar, să spunem așa. Este o premieră pentru Republica Moldova, în general ca sensibilitatea acestei situații și ca mecanism general de protecție. Adică, dacă persoana pretinde, ce ar trebui să facă acest sistem, să spunem așa, militar, care are anumite rigori mult mai stricte decât orice alt sistem public civil și ce nu ar trebui să facă, comparativ cu aceste legații. Și aici, acest tânăr într-adevăr denunță, cumva, sistemul public, care nu era adaptat la aceste cerințe și criterii. Implicarea pe care o are ombudsmanul permite acces oriunde, oricând. Și noi ne-am pus, focusat drept scop, să vedem cât este de compatibil sistemul militar pentru a face față aceste provocări”, a declarat șeful Direcției Prevenirea Torturii, Oficiul Avocatul Poporului, Alexandru Zubco.
Cooperând cu Ministerul Apărării, reprezentanții entității au recunoscut că tânărul nu a beneficiat de condiții în care să se simtă în siguranță, iar unitatea militară nu a întreprins măsuri de protecție.
„Poziția deschisă a reprezentanților Ministerului Păreri de atunci, cumva care au fi spus că, da, într-adevăr, noi au omis, să-i asigur, acea siguranță. El spunea foarte mult și despre viața lui privată și, cumva, era luată și în derâdere, era și de ofițeri și de militari și, într-adevăr, nu se simțea în acea formă de siguranță ceea ce a ajuns la concluzie că, într-adevăr, Unitatea Militară sau, în general, Sistemul Militar nu a asigurat protecția acestei persoane și nu a avut un răspuns foarte clar ce face și cum procedează cu asemenea tip de alegații sau asemenea tip de pretenții. Pe de-o parte, el este încadrat în serviciu militar și trebuie să execute acest serviciu militar care, cumva, este o obligație, constituțională. Pe cealaltă parte, el nu poate să execute pentru că, într-adevăr, se simte în siguranță și statul, cumva, nu are un răspuns”.
Întrebat de ce persoanele homosexuale nu se simt în deplină siguranță în Republica Moldova, șeful Secției pentru prevenirea torturii explică acest fapt prin lipsa mecanismelor necesare.
„Prima ar fi stereotipurile care persistă în comunități destul de larg. Al doilea motiv ar fi mecanismele sau instrumente ineficiente de asigurare-protecție. Chiar dacă se adresează sau este cumva o victimă, el trebuie să beneficieze de un suport. Și acestea sunt suficiente ca persoana să se simtă în nesiguranță”.
Acesta nu este singurul caz în care Marin Pavlescu s-a plâns că a fost discriminat din cauza orientării sale sexuale. Un alt episod a fost atunci când un bărbat l-a telefonat și l-a amenințat cu moartea. Instanța de fond s-a expus și l-a condamnat pe inculpat. Și asta nu e tot. Tânărul a fost discriminat și la angajare din cauză că este homosexual, a constatat Consiliul de Egalitate în mai 2022, chiar dacă explicația angajatorului ar fi fost că nu-și dorea un angajat dezertor.
Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan
