19 ianuarie 2025, ora 15:41

Un alt caz de hărțuire din cauza orientării sexuale, constatat de instanță, a avut loc în armată. Tânărul Marin Pavlescu a fost agresat fizic, după ce s-a aflat că este gay, iar superiorii săi nu au luat măsuri pentru a-l proteja. Ghidat de avocata sa, acesta a atacat în instanță Ministerul Apărării și brigada militară, în care își satisfăcea serviciul militar, iar acum un an a obținut câștig, fiindu-i acordate compensații morale. Pe de altă parte, reprezentanții ministerului au declarat că tânărul a fost agresat din cauza comportamentului său, și nu a orientării sexuale. 

„Mă numesc Marin Pavlescu. Sunt militar în termen de orientație homosexuală, despre care a scris ieri în presă. Astăzi trebuie să mă prezent la orele 16.00 în Unitatea Militară, din concediu. Însă, în ultimele șase luni am fost opus hărțuirii în unitatea militară, pe motiv că sunt gay. Astfel, am decis să nu mă întorc”.

Cazul lui Marin Pavlescu a ajuns în atenția opiniei publice acum patru ani, după ce tânărul a refuzat să se mai întoarcă în armată. Motivul invocat era că ar fi fost hărțuit și bătut de camarazii săi, din cauza orientării sexuale. Unitatea ar fi aflat despre intimitatea sa după ce a vorbit la telefon cu iubitul, discuția fiind înregistrată, iar mai apoi distribuită și altor militari. Pe lângă umilințe, Marin susține că a fost agresat fizic. 

„Violență fizică de către militari, camarazi chiar de companie și nu doar camarazi de companie, soldați din alte companii încercau să mă lovească, încercau să se contrazică cu mine, să-și expun părerea lor, dar cu cuvinte foarte murdare. Și nu doar de către soldați, dar și de superiori. Un militar de la mine din companie m-a lovit cu un pumn în piept și mă ținea de gât. Am avut o leziune la gât, am anunțat superiorul despre asta, chiar și mama a sunat fostul lui comandant de companie. Dânsul ia spus că o să rezolve situația dată, pe când absolut nu a întreprins nicio măsură”. 

După aceste episoade de violență, Pavlescu, fiind în concediu, a decis să nu revină în armată. Superiorii săi au considerat acest fapt o dezertare, ceea ce se pedepsește penal. Aflându-se la libertate, tânărul a beneficiat de asistență juridică și, împreună cu avocata sa, au atacat în instanță Ministerul Apărării și brigada în care fusese înrolat. 

În apărarea lor, Inspectoratul Militar a declarat că nu există dovezi de hărțuire, tratament inuman, violență fizică, verbală și psihologică. Suplimentar, a solicitat fotografii sau certificat medical care „să confirme” că Pavlescu este homosexual. Iar atacurile fizice au fost explicate prin faptul că, de fapt, tânărul ar fi provocat un coleg, iar situația a ieșit de sub control. 

În decembrie 2023, instanța de fond l-a despăgubit, obligând brigada militară și Ministerul Apărării să-i achite 120 de mii de lei. Cu toate acestea, tânărul a solicitat 1,5 milioane de lei, respectiv, a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. 

Pentru acest reportaj, urma să discutăm cu Marin, dar în ajunul interviului, s-a răzgândit, invocând motive personale. Acest caz a fost examinat și de Oficiul Avocatul Poporului, care a constatat forme de discriminare pe criterii de orientare sexuală. 

„Cazul Pavlescu este unul dintre cazurile care arată, de fapt, comportamentul sau, să spunem așa, atitudinea față de persoane care pretind că sunt de altă orientare sexuală, într-un cadru militar, să spunem așa. Este o premieră pentru Republica Moldova, în general ca sensibilitatea acestei situații și ca mecanism general de protecție. Adică, dacă persoana pretinde, ce ar trebui să facă acest sistem, să spunem așa, militar, care are anumite rigori mult mai stricte decât orice alt sistem public civil și ce nu ar trebui să facă, comparativ cu aceste legații. Și aici, acest tânăr într-adevăr denunță, cumva, sistemul public, care nu era adaptat la aceste cerințe și criterii. Implicarea pe care o are ombudsmanul permite acces oriunde, oricând. Și noi ne-am pus, focusat drept scop, să vedem cât este de compatibil sistemul militar pentru a face față aceste provocări”, a declarat șeful Direcției Prevenirea Torturii, Oficiul Avocatul Poporului, Alexandru Zubco.

Cooperând cu Ministerul Apărării, reprezentanții entității au recunoscut că tânărul nu a beneficiat de condiții în care să se simtă în siguranță, iar unitatea militară nu a întreprins măsuri de protecție. 

„Poziția deschisă a reprezentanților Ministerului Păreri de atunci, cumva care au fi spus că, da, într-adevăr, noi au omis, să-i asigur, acea siguranță. El spunea foarte mult și despre viața lui privată și, cumva, era luată și în derâdere, era și de ofițeri și de militari și, într-adevăr, nu se simțea în acea formă de siguranță ceea ce a ajuns la concluzie că, într-adevăr, Unitatea Militară sau, în general, Sistemul Militar nu a asigurat protecția acestei persoane și nu a avut un răspuns foarte clar ce face și cum procedează cu asemenea tip de alegații sau asemenea tip de pretenții. Pe de-o parte, el este încadrat în serviciu militar și trebuie să execute acest serviciu militar care, cumva, este o obligație, constituțională. Pe cealaltă parte, el nu poate să execute pentru că, într-adevăr, se simte în siguranță și statul, cumva, nu are un răspuns”.

Întrebat de ce persoanele homosexuale nu se simt în deplină siguranță în Republica Moldova, șeful Secției pentru prevenirea torturii explică acest fapt prin lipsa mecanismelor necesare. 

„Prima ar fi stereotipurile care persistă în comunități destul de larg. Al doilea motiv ar fi mecanismele sau instrumente ineficiente de asigurare-protecție. Chiar dacă se adresează sau este cumva o victimă, el trebuie să beneficieze de un suport. Și acestea sunt suficiente ca persoana să se simtă în nesiguranță”.

Acesta nu este singurul caz în care Marin Pavlescu s-a plâns că a fost discriminat din cauza orientării sale sexuale. Un alt episod a fost atunci când un bărbat l-a telefonat și l-a amenințat cu moartea. Instanța de fond s-a expus și l-a condamnat pe inculpat. Și asta nu e tot. Tânărul a fost discriminat și la angajare din cauză că este homosexual, a constatat Consiliul de Egalitate în mai 2022, chiar dacă explicația angajatorului ar fi fost că nu-și dorea un angajat dezertor. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan