Relațiile homosexuale trebuie pedepsite. Așa consideră jumătate dintre respondenții care au participat la studiul privind percepțiile și atitudinile față de egalitate pentru anul trecut. Iar atunci când sunt întrebați dacă se simt confortabil în preajma homosexualilor, rata de respingere este și mai mare, depășind 80 la sută. Nu sunt doriți nici ca vecini, alături de dependenții de droguri și de alcool. Zilele trecute, colegii mei au abordat mai multe persoane în stradă, la acest subiect, ce emoții au în raport cu această categorie, vedeți în cele ce urmează.
„ - Consider că este un subiect foarte controversat în zilele de astăzi și, nu știu, fiecare persoană are dreptul la libera alegere, doar că să nu-și impună această părere altor persoane”.
„- Fiecare persoană are dreptul la viața sa personală. - Dar ai accepta o persoană de genul să fie în cercul tău de prieteni? - Cum am mai spus, dacă nu-și impune părerea sa, e ok”.
„- Ați fi de acord, dacă unul din ei ar fi vecinul dvs.? - Și ce. Prietenul dvs. vine la tine și descoperiți că nu este „el”, dar este „ea”. Cum v-ați uita la asta? Mie îmi este indiferent cine și cu cine. - Dar sunteți împotrivă? - Lasă să nu-l vadă nimeni”.
„- Știți, dacă nu pot să facă copii, atunci ceva nu merge bine. - Dar cum îi vedeți pe ei? - Oameni ca oamenii, doar că ei au alte nuanțe. - Dar dacă unul dintre ei ar fi vecinul dvs.? - Eu am un prieten. Dar toți au ideile sale în cap, dar asta nu înseamnă că noi nu putem prieteni”.
„- Părerea mea este neutră. Noi trebuie să înțelegem că sunt oameni, care au alte preferințe sexuale. Adică opinia neutră. - Ce ați face dacă ați afla că vecinul dvs. sau colegul de la muncă este persoana homosexuală? - Nu-i problemă, trebuie să fim toleranți. Este normal când în viață omul are alte preferințe sexuale”.
„- Dacă eu pe ei nu-i văd dintr-o parte, adică, fiecare se ocupă cu ce vrea în patul său. Însă ceea ce mă deranjează pe mine este faptul că ei au furat copilăria. Adică când le spui copiilor că acesta este curcubeul, dar se pare că asta nu este curcubeu, dar este drapelul LGBT. Eu, ca și copil în suflet, sunt puțin frustrată”.
„- Am o părere ok. Nu e nicio problemă. Sunt aceiași oameni. - Cum ați reacționa dacă la locul de muncă colegul dvs ar fi homosexual? - Păi dacă la lucru, mai întâi să facă treaba care o are de făcut la muncă, indiferent da rasă, culoare și preferințe sexuale”.
„- Cu vedeți oamenii din comunitatea LGBT? - Știți, asta e treaba fiecăruia, dar cred că nu trebuie să o faci public. Lasă să se iubească undeva acasă, dar eu sunt împotrivă. - Adică sunteți împotriva lor? - Nu sunt chiar împotriva lor, să zic că sunt chiar categoric. - Dar dacă ar fi cineva vecinul dvs. ? - Mai bine să nu știu despre asta. Sau în familie, nu dă doamne. Eu cred că asta trebuie să fie secret. - Adică credeți că asta trebuie să fie un lucru rușinos? -Da. De ce să faci asta public, să ieși în stradă?”
„- Părerea mea: fiecare își trăiește viața vrea. Nu am o problemă. Eu sunt venit din Spania și acolo lucrurile astea sunt așa, liniștite. - Simțiți că acolo oamenii se simt mai liberi decât în Republica Moldova? - Da, acolo lumea-i... - Adică oamenilor le este indiferent cine e homosexual sau cine nu. - Da, da. Dacă eu te-am văzut pe tine, fiecare își trăiește viața cum vrea, nu cum e vorba noastră la moldoveni: că iată mă vorbește, că îi rușine ori ... Iată asta la noi, mentalitatea, încă nu iese din cap. - Dar cum ați reacționa dacă un vecin este persoană homosexuală? - Eu aș fi liniștit”.
Un vox de Gabriela Ursu
Montaj și imagini video de Vlad Glinjan
