21 ianuarie 2025, ora 11:53

Trei femei vor găzdui Eurovision 2025. Hazel Brugger și Sandra Studer vor prezenta semifinalele, iar Michelle Hunziker li se va alătura pentru Marea Finală. Organizatorii au subliniat că alegerea celor trei gazde simbolizează valorile care definesc Elveția: deschiderea, diversitatea, multilingvismul și sentimentul de comunitate.

„Pentru cel mai mare spectacol al lumii, a fost important pentru noi să alegem gazde care să aducă mai mult decât doar abilități de prezentare – Hazel, Sandra și Michelle aduc o versatilitate unică, cu talente suplimentare precum comedie, dans și cântat. Suntem extrem de mândri să avem semnate femei atât de impresionante și diverse ca gazde. 

Echipa reflectă diversitatea culturală și lingvistică a țării noastre și întruchipează deschiderea Elveției, abilitatea sa de a construi punți între culturi și sentimentul că este acasă pentru toată lumea – fidel motto-ului nostru elvețian „Bun venit acasă””, au spus producătorii executivi ai concursului, Moritz Stadler și Reto Peritz.

Hazel Brugger, în vârstă de 31 de ani, este comediantă de stand-up și prezentatoare. S-a născut în Statele Unite și a crescut la Zurich înainte de a se muta în regiunea Darmstadt din Germania. A câștigat premiul German Comedy Award, Salzburg Bull și Swiss Comedy Award. A fost numită „regina umorului” de către juriul premiilor Kleinkunstpreis din Germania. 

Michelle Hunziker, în vârstă de 47 de ani, este una dintre cele mai cunoscute personalități internaționale ale Elveției. Este una dintre cele mai iubite vedete din Europa, cunoscută pentru momentele sale de televiziune din Germania și Italia, cum ar fi „Wetten, dass...?”, „Striscia la Notizia” și renumitul „Festival de la Sanremo”.

Sandra Studer, în vârstă de 55 de ani, a reprezentat Elveția la Eurovision 1991 sub numele de scenă Sandra Simó. A încheiat pe locul 5 cu piesa „Canzone per te”. De atunci, Sandra a fost atât prezentatoare, cât și actriță și cântăreață. Legătura sa strânsă cu Eurovisionul a determinat-o să prezinte selecția națională a Elveției și să fie purtătoare de cuvânt a Elveției la Eurovision 1994.

Cum va arăta scena Eurovision 2025

Designul scenei pentru a 69-a ediție a Concursului Muzical Eurovision a fost inspirat de munții Elveției și diversitatea sa.

Florian Wieder, designerul de producție cu rădăcini elvețiene, supervizează pentru a opta oară designul scenei Eurovision. Pentru acest eveniment de la St. Jakobshalle din Basel, Florian dezvăluie că s-a inspirat din munții Elveției și diversitatea lingvistică a țării:

„Scopul nostru a fost să creăm un concept de scenă revoluționar – o experiență completă pe care nu am mai văzut-o până acum la Eurovision. Datorită aranjamentului imersiv al scenei, publicul va putea să fie parte din Eurovision ca niciodată până acum”.

TV8.md amintește Eurovision 2025 va fi organizat în orașul Basel din Elveția. Semifinalele concursului vor avea loc pe 13 și 15 mai, iar marea finală se va desfășura pe 17 mai, la arena St. Jakobshalle.

Eurovision 2024 a fost câștigat de Elveția, reprezentată de Nemo. Astfel, concursul muzical se întoarce în Elveția, în 2025, pentru a treia oară. Ultima dată când Elveția a câștigat a fost în 1988, când Céline Dion a cucerit cu „Ne Partez Pas Sans Moi”. Elveția nu a fost doar prima țară care a găzduit vreodată Eurovision, ci și prima care a câștigat.

01 martie 2026, ora 10:10

Mărțișorul este considerat simbolul primăverii, al revenirii la viață a naturii și a tot ce o înconjoară. Este oferit în fiecare an pe data de 1 martie, zi în care se respectă o serie de tradiții și obiceiuri pentru un an îmbelșugat. Vezi care este legenda mărțișorului și ce tradiții se respectă de 1 Martie! Mărțișorul oferit în ziua de 1 martie este considerat un talisman al norocului, al prețuirii și bunăstării. Este dăruit doamnelor și domnișoarelor de către bărbați, în semn de admirație și respect și este purtat de acestea timp de două săptămâni ori toată luna martie. 

Legenda mărțișorului 

Ziua de mărțișor, 1 Martie, are două legende cunoscute și astăzi, care dezvăluie cum au apărut primii vestitori ai primăverii și care este legătura cu culorile clasice ale mărțișorului, alb și roșu. Prima legendă a mărțișorului spune că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până în timpul iernii, când un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu și a eliberat Soarele.

În timpul luptei, viteazul a fost rănit, iar sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în locul respectiv au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii. A doua legendă a mărțișorului povestește cum Primăvara, aflată la plimbare la marginea pădurii, a văzut un ghiocel pe care l-a îngrijit, i-a îndepărtat zăpada din jur, totul pentru a-l ajuta să crească. 

Însă Primăvara a fost pedepsită de Iarna rece, care a trimis ger și zăpadă, iar ghiocelul a înghețat. Primăvara a vrut să-i țină de cald ghiocelului cu mâinile, dar s-a rănit la un deget și i-au curs câteva picături de sânge peste ghiocel și peste zăpada din jurul ei. Ghiocelul și-a revenit și astfel Primăvara a învins Iarna.

Mărțișorul în tradiția populară 

Legenda populară spune că firul mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte. De aceea, simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an. Tradiția mărțișorului datează de sute de ani. Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul țării, au fost descoperite amulete ce se aseamănă cu mărțișoarele acum mai bine de 8.000 de ani. Acestea constau în pietricele perforate în culorile alb și roșu, care erau purtate la gât sub formă de coliere. Cele două culori au fost alese deoarece roșul era asimilat cu sângele, cu referire la ritualurile de sacrificiu ce erau practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheții și a norilor. Toate acestea exprimau dorința de a trece de iarnă și de a întâmpina primăvara, ca simbol al revenirii la viață. 

Cât timp se poartă mărțișorul

Doamnele și domnișoarele primesc mărțișoare făcute în casă de la bărbați pe 1 Martie și le poartă timp de două săptămâni sau pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Împreună cu mărțișorul se oferă și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă floare fiind ghiocelul. După ce nu se mai poartă, mărțișorul se pune într-un pom înflorit, pom roditor. Potrivit legendei, se pune și o dorință atunci când agăți mărțișorul de ramurile pomului, iar aceasta se va îndeplini. 

Legenda Babei Dochia 

1 Martie este și ziua Babei Dochia, potrivit tradiției populare. Primele 9 ori 12 zile ale lunii martie sunt dedicate ei și mai sunt cunoscute în popor și ca Zilele Babei. Aceste zile corespund cu zilele în care Baba Dochia a urcat pe munte cu oile, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară. Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o înfățișează ca o babă ce avea o noră, pe care o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, a trimis-o să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe noră a ajutat-o un înger. I-a dat o floare albă și i-a spus să spele lâna cu ea. Baba Dochia a decis să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvara pentru că-și văzuse nora cu floarea în mână.

Ea şi-a pus 9 cojoace de blană și a urcat cu oile la munte. Acolo a fost fie prea cald, fie prea frig, ploua și i se udau cojoacele. S-a dezbracat rând pe rând de cojoace, iar când a rămas în cămașă, a venit gerul și a îngheațat-o. Dumnezeu a transformat-o în stancă, împreună cu oile, să rămână amintire, scrie crestinortodox.ro. În credința populară românească, primele nouă zile din cea de-a treia lună a anului sunt asociate cu așa-zisele Babe de martie, un simbol al valorilor familiale tradiţionale şi garanţie a vieţii veşnice. Tradiția spune că fiecare femeie trebuie să își aleagă o Babă într-una dintre primele nouă zile din martie, iar felul în care va fi vremea în acea zi este un semn pentru tot restul anului.

Tradiții și superstiții de 1 Martie 

• Mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi după ce a trecut perioada în care nu se mai poartă. Se spune că dacă îl arunci, acest lucru îți va aduce ghinion.
• Mărţişorul se leagă într-un singur nod şi te apără, în perioada în care îl porţi, de ghinioane.
• Mamele care pun mărţişor în piept sau la mâna copilului lor trebuie să aibă grijă să nu fie văzute de o femeie însărcinată. Se spune că dacă această superstiţie nu este respectată, bebeluşul se va naşte cu un semn.
• În unele zone predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.
• În prima zi a lunii martie se spune că este bine să consumi vin roșu, pentru a avea un an plin de prosperitate.
• Pe 1 Martie nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să stai supărat, deoarece riști să rămâi supărat până la venirea toamnei.

Ce se urează de Mărțișor 

Pe lângă Mărțișor, în prima zi de primăvară se transmit și mesaje de 1 Martie. Mesajele transmise în această zi fac trimitere la simbolistica mărțișorului, la idea de renștere a naturii și vieții. Urările de la început de primăbară sunt pline de bucurie, speranță și optimism. În mesajele de Mărțișor se folosesc cuvinte precum „primăvară”, „ghiocei”, „mărțișor”, „flori de primăvară”.

sursa: fb/ Maia Sandu