23 ianuarie 2025, ora 14:32

Nu se așteaptă deconectări la energia electrică pentru 24 ianuarie. Energocom anunță că a făcut rezervările de capacități la hotarul cu România pentru a suplini necesarul de consum pe malul drept al Nistrului. Totodată, pentru vineri, se anticipează un consum de electricitate similar ultimelor zile.

Cererea internă este acoperită de energia generată de centralele de termoficare din Chișinău și Bălți, de instalațiile de energie regenerabile și cu importuri, în baza contractelor bilaterale și de pe bursa română OPCOM.

În acest sens, capacitatea comercială la hotarul cu România este limitată pentru Moldova la 215 MW bandă, 24 de ore din 24, din totalul de 650-800 MW necesari iarna. Din această cauză, licitațiile sunt organizate zilnic și intrazilnic.

Potrivit Celulei de criză a Guvernului, pentru 23 ianuarie, consumul de energie electrică se estimează la nivelul celui de ieri și va fi acoperit integral. Astfel, activarea contractelor de avarie nu este necesară. Sursele de energie utilizate au fost următoarele:

Conform datelor operative, vârful de consum al energiei electrice a fost înregistrat între orele 17:00 și 20:00, cu un maxim de 992 MW la ora 17:45-18:00. În acest interval, consumul efectiv a depășit valoarea prognozată cu 5,2%, echivalentul a 52 MW. Alte depășiri ale valorilor prognozate au fost observate la ora 11:45, cu o creștere de 1,7% și la ora 13:45, când consumul a fost mai mare cu 35 MW față de prognoză.

În acest context, consumatorii sunt îndemnați să economisească electricitatea în orele de vârf pentru a avea facturi mai mici și pentru a asigura stabilitatea sistemului electroenergetic.

Pe malul stâng al Nistrului, continuă deconectările în evantai cu durata de 5 ore, o singură dată pe zi. La 22 ianuarie, consumul în regiune a constituit 4.258.000 kWh, fiind acoperit de centrala de la Cuciurgan, hidrocentrala de la Dubăsari și fluxul tehnologic.

TV8.md amintește că pe 28 decembrie, Gazprom a anunțat oficial că lasă stânga Nistrului fără gaze din 1 ianuarie 2025, ora 07:00. Într-un comunicat, gigantul rus a invocat pretinsa datorie a Moldovagaz drept motiv pentru care nu va livra niciun metru cub de gaz în regiunea transnistreană. Restanțele pe care le pretinde Rusia sunt de 709 milioane de dolari, asta în timp ce un audit internațional a constatat că suma pe care o datorăm Gazpromului este de 8,6 milioane de dolari, adică de aproape 80 de ori mai mică. 

Premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului și a dat asigurări că Republica Moldova este pregătită să gestioneze orice situație generată de acțiunile Rusiei. De asemenea, Executivul nu exclude recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri, subliniind că deciziile Kremlinului afectează siguranța cetățenilor și provoacă pierderi economice. 

25 ianuarie 2025, ora 23:35

Reforma anticorupție a intrat în Mercur Retrograd, iar după ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate a devenit clar că președinta nu doar a scos mănușile albe, dar le-a și aruncat Procuraturii Anticorupție. Urmează duelul!

După un lung șir de reforme care vizează instituțiile anticorupție, niciuna dusă până la capăt, pe culoarele Puterii se vorbește tot mai apăsat despre o nouă decizie a guvernării. De data aceasta  se dorește lichidarea celor două procuraturii specializate: Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), ultima fiind responsabilă de investigarea crimei organizate.

Prima întrebare pe care ne-o adresăm în mod firesc este cu ce au greșit cele două structuri, încât ar trebui desființate? Bine! Atitudinea primelor persoane în stat față de performanța Procuraturii Anticorupție este mai mult decât clară!

Ce nu este clar e motivul pentru care pe apa sâmbetei trebuie dată și PCCOCS, procuratura care cu mare chin și osândă abia acum două luni  și-a ales șeful, după mai bine de  3 ani de interimate.

Sursele mele spun că adevăratul scop al noii reforme este de a scăpa de Veronica Dragalin de la conducerea Procuraturii Anticorupție. Legea nu oferă pârghii legale de concediere a unui șef al Procuraturii Anticorupție. Odată numit în funcție, acesta sau aceasta devine inamovibilă pentru 5 ani de mandat sau până când decide singură să plece. În pofida relațiilor tensionate cu politicul și a criticilor tot mai acerbe din partea societății civile, Veronica Drăgălin nu e dispusă să renunțe la mandat. Lichidarea celor două procuraturii specializate ar putea să fie singura soluție.

Este însă lichidarea a două instituții o soluție acceptabilă? Aproape toate reformele din justiție din ultimii ani au fost contextuale și personalizate. Din dorința de a scăpa sau de a aranja o persoană într-o anumită funcție  importantă din justiție a fost schimbată de mai multe ori legea. Arhitecții reformelor au ajuns să nu vadă pădurea din cauza unor copaci. 

Procuratura Anticorupție sau PCCOCS înseamnă mai mult  decât doar procurorii șefi care le conduc. Problemele individuale au nevoie de soluții individuale. Când un Guvern sau Parlament nu livrează rezultate pe măsura așteptărilor cetățenilor, sunt schimbați miniștrii și deputații, nu lichidate instituțiile! Desființarea cele două  procuraturi specializate, chiar dacă în locul lor ni se promite o nouă procuratură specială, creează multe alte provocări mari.

În primul rând, o asemenea decizie ar însemna un prețios cadou pentru corupții investigați penal în prezent și pentru toți penalii acuzați de trădare de patrie. Ar trebui să le spune Verde-n ochi oamenilor că toți cei care au comis astfel de ilegalități până acum, cel mai probabil nu vor ajunge la pușcărie. Termenele de prescripție pe dosarele lor vor expira până se apucă noi procurori să le instrumenteze.

În al doilea rând, poate fi o asemenea reformă un colac de salvare pentru procurorii care sperau sa scape de vetting? Dacă dispare Procuratura Anticorupție, la ce bun mai avem nevoie de Tribunal Anticorupție, oricare ar fi forma în care va fi creat? Cum explicăm Uniunii Europene  că în loc că consolidăm o instituție specializată în combaterea marii corupții, o lichidăm pe cea actuală și diluăm totul într-o altă structură cu competențe mult mai largi?

Nu în ultimul rând, de unde luăm oameni mai buni, mai onești și mai profesioniști pentru noua structură de la care avem așteptări atât de mari? Sper că cei care s-au apucat de noua reformă mai întâi au calculate aceste riscuri și au un răspuns clar cum le depășesc, dar și prin ce va fi mai bună noua structură.  Reformele din justiție nu pot fi un joc de hazard.

Într-un an cu alegeri în care ne așteptăm la fraude electorale pe scară largă, o asemenea reformă sună ca o invitație la ilegalități. Pur si simplu nu va avea cine să le investigheze. 

În concluzie, vă spun Verde-n Ochi, ne ajung reforme de dragul reformelor. Soluțiile la probleme ar trebui să fie proporționale problemei. Când te doare capul, nu îl tai. Bei o pastilă.