Parlamentul European a adoptat miercuri, 22 ianuarie, o rezoluție prin care solicită statelor membre ale Uniunii Europene și comunității internaționale să nu recunoască legitimitatea alegerilor prezidențiale din Belarus. Autoritățile europene au calificat scrutinul electoral drept o „farsă electorală”.
Eurodeputații au denunțat intensificarea încălcărilor grave ale drepturilor omului, precum și a principiilor democratice din Belarus.
De asemenea, Parlamentul cere să nu se recunoască legitimitatea dictatorului în funcție, Alexandr Lukașenko care conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994.
În acest context, deputații și-au exprimat sprijinul ferm pentru poporul belarus în lupta sa pentru democrație, libertate și drepturile omului.
Rezoluția mai atrage atenția asupra situației deținuților politici din Belarus, care, conform organizației pentru drepturile omului Viasna, numără peste 1200 de persoane. Eurodeputații solicită intensificarea sancțiunilor împotriva regimului Lukașenko și a celor responsabili de represiuni, și de complicitatea Belarusului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Rezoluția a fost adoptată cu 567 de voturi pentru, 25 împotrivă și 66 de abțineri. Documentul complet va fi publicat pe 22 ianuarie, iar lista voturilor fiecărui eurodeputat va fi disponibilă online.
Alegerile prezidențiale din Belarus sunt programate pe 26 ianuarie. Conform autorităților europene, la scutinul din acest an, comparativ cu cel din 2020, sunt prezenți doar candidați de formă.
În afară de actualul președinte, Aleksandr Lukașenko candidează: femeia de afaceri Anna Kanopațkaia, care se opune apropierii de Rusia; președintele Partidului Liberal Democrat din Belarus, Oleg Gaidukevici; președintele Partidului Republican al Muncii și Justiției, Alexand Juzhniak și prim-secretarul Partidului Comunist din Belarus, Serghei Sirankov.
Belarușii au început să voteze anticipat marți. Secțiile de votare vor fi deschise până sâmbătă de la ora 12 până la 19. În total, la alegerile din 2025 sunt așteptați la urne aproximativ șapte milioane de oameni. Alegerile prezidențiale precedente, din anul 2020, au stârnit cele mai mari proteste din istoria recentă a țării și rezultatele nu au fost recunoscute de opoziție și Occident.
