27 ianuarie 2025, ora 11:57

Sâmbătă dimineață, la Muzeul Drents din Olanda, au fost furate mai multe piese de aur din tezaurul dacic al Muzeului Național de Istorie. Făptașii au folosit dinamita pentru a pătrunde în interiorul clădirii, apoi au mers direct spre vitrinele care conțineau artefacte unice. Conform primelor informații ale poliției locale, hoții au folosit două automobile, iar o persoană cu comportament suspect este cercetată, transmite Digi24.

video: yt/Politie Eenheid Noord-Nederland

Expoziția, numită „Dacia. Regatul aurului și argintului”, conținea 673 de piese din aur și argint.

Conform declarațiilor lui Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României pentru Digi24, piesele furate sunt extrem de valoroase și fac parte din tezaurul dacic al României.

„Foarte precis, expoziția conținea 673 de piese din aur și argint, din epoca bronzului, prima și a doua epocă a fierului, aparținând culturilor getice și dacice. Piesele despre care se știe în acest moment că au fost furate sunt foarte importante. În primul rând, coiful de la Coțofenești este o piesă importantă care ilustrează comportamentul elitelor politice, militare și religioase ale getilor. Este, în același timp, o mărturie privind practicile religioase din societatea getică și este o piesă de artă”, a declarat oficialul.

Pe lângă coif, hoții au mai furat 3 brățări de la Sarmizegetusa, de asemenea, un simbol al regalității dacice și al practicilor religioase.

În ciuda furtului, toate piesele expuse erau asigurate conform prevederilor legale în conformitate cu procedurile de organizare a expozițiilor.

„Toate piesele care pleacă din muzeu sunt asigurate, este o prevedere legală și firească în organizarea de expoziții. Inclusiv pentru piesele care pleacă în țară se fac asigurări”. Cu toate acestea, despre valoarea despăgubirilor nu s-au oferit informații suplimentare, deoarece ancheta este în curs de desfășurare.

Totodată, și presa olandeză a scris despre importanța pieselor furate pentru români.

„Coiful de la Cotofeneşti, realizat din aur aproape pur şi datând din secolul al V-lea î.Hr., are o profundă semnificaţie culturală în România”, au scris duminică jurnaliştii de la NL Times, publicaţie care a abordat pe larg subiectul privind furtul artefactelor de importanţă naţională pentru România.

„Este mai mult decât un furt, este o rană pentru comunitatea românească”, a mai declarat presei olandeze jurnalista Claudia Marcu, care a vizitat expoziţia la începutul acestei luni.

Cu o reacție a venit și ministrul Energiei roman, Sebastian Burduja. Oficialul consideră furtul o rușine internațională.

„Opinie personală. Furtul tezaurului dacic din Olanda este o ruşine internaţională! Extremiştii toxici încearcă să confişte tema pe linia unui atac politic intern. Aici este însă vorba de modul în care un alt stat nu a asigurat protecţia obiectelor nepreţuite, iar muzeul-gazdă nu a respectat contractul. Din nou, soluţia nu este să ne izolăm în faţa lumii, este un lucru bun că ne promovăm istoria şi valorile ca parte a patrimoniului universal pentru că toţi trebuie să cunoască măreţia acestui popor. Aşa cum este bine să primim în muzeele şi spaţiile de expoziţie din ţara noastră lucruri de valoare din întreaga lume”, a scris Burduja pe Facebook.

Conform primelor informații ale poliției olandeze, hoții au folosit două mașini. Prima, este un Volkswagen Golf de culoare gri închis, furat și care a fost găsit ars sub un viaduct de lângă localitatea Rolde. Cu un al doilea automobil făptașii ar fi plecat de la locul faptei.

De asemenea, detectivii analizează vizitatorii anteriori ai expoziției. În rezultat, a fost identificată o persoană cu un comportament suspect cu puțin timp înainte de jaful comis sâmbătă. Individul, care purta o șapcă și o geantă mare, este acum investigat.

Până în prezent, poliția a primit circa 60 de indicii cu privire la jaf, iar o echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la acest caz.

Anchetatorii nu exclud ca hoții să fie români, dar în vizorul lor este și infamul clan Remmo, o grupare de crimă organizată de origine libanezo-kurdă care a comis în ultimii ani în mai multe rânduri spectaculoase jafuri de artă în Germania.

Valoarea totală a asigurării expoziției „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents din Assen, se ridică la peste 30 de milioane de euro.

04 decembrie 2025, ora 22:33

O declarație făcută de Putin blochează negocierile de pace în Ucraina. Liderul de la Kremlin a declarat că, indiferent, de ce vor ucrainenii, el va anexa toată Novorossia, scrie presa rusă, cu referire la un interviu acordat de președintele rus presei indiene. Asta ar însemna că Putin vrea și regiunea Odesa, care este chiar la hotar cu Republica Moldova. Mai grav este că Donald Trump ar fi pe cale să tradeze Ucraina, spune președintele francez, Emmanuel Macron.

„De la început le-am spus autorităților ucrainene: oamenii nu vor să trăiască cu voi. Ei și-au exprimat această opinie la referendum. Le-am cerut tuturor să își retragă trupele de acolo, dar ei au preferat să lupte. Iar acum s-a ajuns la situația în care fie eliberăm acele teritorii pe cale militară, fie trupele ucrainene vor elibera teritoriul retrăgându-se”, a menționat președintele Rusiei, Vladimir Putin.

La trei zile distanță după negocierile purtate la Moscova cu trimișii speciali ai președintelui american, liderul de la Kremlin recunoaște că a respins planul lor de pace. El a descris negocierile ca fiind dificile, iar cele cinci ore au fost necesare pentru că s-a discutat în detaliu fiecare punct al proiectului SUA. 

Pe de altă parte, omologul său de la Casa Albă pare că-și schimbă din nou retorica. Donald Trump spune că, de fapt, Vladimir Putin ar dori să pună capăt războiului.„Nu știu ce face Kremlinul. Pot să vă spun că au avut o întâlnire destul de bună cu președintele Putin. Vom afla. Este un război care nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”.

Pe fundalul acestor declarații, astăzi a fost făcută publică o transcriere a unui apel telefonic care a avut loc luni între liderii europeni. Printre participanți s au numărat cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron. Aceștia și-au exprimat, în cadrul discuției, temerea că Statele Unite ar putea trăda Ucraina și Europa în negocierile pentru un acord de pace cu Rusia, manifestându-și totodată neîncrederea față de Washington.

„Există posibilitatea ca Statele Unite să trădeze Ucraina în chestiunea teritorială, fără claritate asupra garanțiilor de securitate”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron.

Potrivit surselor, la discuție a participat și Volodimir Zelenski. Pentru Zelenski „pericolul este mare”, a avertizat președintele francez, aprobat de cancelarul german Friedrich Merz, care a adăugat că Zelenski ar trebui să fie „extrem de atent în zilele următoare”. 

Convorbirea a avut loc după ce administrația Trump a distribuit un plan de pace în 28 de puncte – redactat, potrivit unor surse, de trimisul Kremlinului Kirill Dmitriev, de Witkoff și Kushner care a fost criticat de Ucraina și aliații europeni pentru că era prea favorabil Rusiei și a declanșat noi negocieri la Geneva. 

Discuțiile ulterioare, la care au participat oficiali europeni, ucraineni și americani, au dus la elaborarea unui plan actualizat în 19 puncte, pe care Rusia nu l-a acceptat încă.