Conform unui sondaj realizat de YouGov, doar 30% dintre britanici consideră că ieșirea din UE a fost o decizie corectă, în timp ce majoritatea susțin o posibilă revenire în blocul comunitar. În paralel, efectele Brexitului se resimt puternic în domeniul educației, cu o scădere drastică a numărului de studenți europeni în universitățile britanice și dificultăți financiare pentru instituțiile de învățământ superior, scrie dcnews.
În 2016, 52% dintre britanici au votat pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, iar pe 31 ianuarie 2020, după ani de negocieri tensionate, Brexitul a devenit oficial. Cu toate acestea, după cinci ani de la acest moment, sondajele arată o schimbare de perspectivă semnificativă. Potrivit institutului YouGov, doar 30% dintre cetățeni mai consideră Brexitul o decizie corectă, cel mai scăzut nivel de sprijin înregistrat vreodată.
Sondajul mai indică faptul că unul din șase britanici care au votat pentru Brexit (18%) consideră acum că ieșirea din UE a fost o greșeală. În total, 55% dintre respondenți ar susține revenirea Regatului Unit în Uniune, inclusiv 20% dintre cei care inițial au votat pentru Brexit. În plus, doar 11% dintre cei intervievați cred că Brexitul a fost un succes.
Deși premierul laburist Keir Starmer a promis „resetarea” relațiilor cu Bruxelles-ul, el a exclus până acum o revenire a țării în Uniunea Europeană.
În contextul scăderii mobilității studenților și a dificultăților economice pentru universități, Bruxelles-ul a propus un nou pact de mobilitate pentru tinerii britanici și europeni. Propunerea Comisiei Europene urmărește facilitarea relocării tinerilor între Regatul Unit și UE pentru studii, muncă și experiențe culturale.
„Retragerea Regatului Unit din UE a dus la o scădere a mobilității între cele două părți. Această situație a afectat în special oportunitățile pentru tineri de a studia, lucra și experimenta viața de cealaltă parte a Canalului Mânecii”, a precizat Comisia Europeană.
Planul propus ar permite tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani să locuiască și să lucreze în UE sau în Marea Britanie pentru o perioadă de până la patru ani, fără a fi legați de un scop specific sau de permise de muncă restricționate.
Cu toate acestea, guvernul britanic condus de Keir Starmer nu a manifestat un entuziasm deosebit față de această inițiativă. Oficialii de la Londra se tem că o astfel de măsură ar putea fi percepută ca o revenire parțială la libera circulație a persoanelor, unul dintre principiile fundamentale eliminate prin Brexit.
Unul dintre domeniile cele mai afectate de Brexit este educația, în special învățământul superior. Părăsirea UE a condus la o scădere cu 53% a numărului de studenți europeni care aleg să studieze în Marea Britanie, conform Agenției de Statistici pentru Învățământul Superior (HESA). Dacă în anul universitar 2020/2021 se înregistrau 64.120 de studenți din UE în universitățile britanice, în 2021/2022 numărul acestora s-a redus la doar 31.000.
Motivele principale sunt costurile ridicate și noile reglementări privind imigrația. În trecut, studenții europeni beneficiau de aceleași taxe de școlarizare ca și cei britanici, însă după Brexit aceștia sunt considerați studenți internaționali, fiind obligați să plătească taxe mult mai mari.
„Studenții din UE au acum libertatea de a studia în universitățile britanice, dar la costuri mult mai mari”, a explicat Stefan Enchelmaier, profesor de drept european la Universitatea Oxford. „Înainte de Brexit, aceștia plăteau aceleași taxe ca studenții britanici, dar acum plătesc sume mult mai mari, ceea ce a dus la o scădere drastică a numărului de înscrieri”, a adăugat el.
În unele cazuri, taxele pentru studenții din UE depășesc 30.000 de lire sterline (aproximativ 35.400 de euro) anual, iar pentru universitățile de prestigiu precum Oxford și Cambridge, costurile sunt și mai ridicate.
Această scădere a numărului de studenți a avut un impact economic major asupra universităților britanice, afectându-le veniturile și sustenabilitatea financiară. Conform lui Enchelmaier, patru din zece universități din Regatul Unit sunt acum în deficit, iar unele ar putea ajunge în pragul insolvenței în următorii ani.
Un exemplu concret este Universitatea Cardiff, care a anunțat recent reducerea a 400 de posturi de profesori pentru a acoperi un deficit bugetar de 31 de milioane de lire sterline (aproximativ 37 de milioane de euro). Cardiff face parte din Grupul Russell, un consorțiu al celor mai prestigioase universități britanice, ceea ce indică amploarea problemei în sistemul de învățământ superior.
