29 ianuarie 2025, ora 08:25

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia este pregătită să negocieze pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dar a exclus discuțiile directe cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, Putin a spus că nu vede „voință” din partea Kievului pentru a începe astfel de discuții. Liderul de la Kiev a declarat la scurt timp că lui Putin îi este frică.

„Dacă Zelenski vrea să participe la negocieri, eu voi alege persoanele care să poarte aceste negocieri”, a afirmat liderul rus, subliniind că nu îl consideră pe Zelenski un președinte legitim.

Mandatul lui Volodimir Zelenski a expirat, însă legislaţia ucraineană interzice organizarea de alegeri pe timpul legii marţiale, instituită de la începutul ofensivei ruse, în februarie 2022, şi rămasă în vigoare de atunci.

Preşedintele rus a subliniat că orice negocieri vor fi, la rândul lor, „ilegitime”, în cazul în care ar avea loc acum, evocând un decret prin care Volodimir Zelenski a exclus, în octombrie 2022, orice negocieri atât timp cât Vladimir Putin se află la putere.

Putin a sugerat că războiul s-ar putea încheia rapid dacă Ucraina nu mai primește sprijin din partea Occidentului. „Dacă banii și muniția se opresc, totul se va sfârși într-o lună și jumătate, două”, a declarat el.

Liderul de la Kremlin a menționat și posibilitatea unor discuții cu Donald Trump, în cazul în care acesta revine la Casa Albă, însă nu a fost stabilită nicio dată pentru astfel de negocieri. Între timp, Kremlinul insistă că orice acord de pace trebuie să reflecte „realitățile de pe teren” – adică menținerea sub control rusesc a teritoriilor ocupate.

Replica lui Zelenski: „A confirmat încă o dată că îi este frică”

Președintele ucrainean l-a acuzat ulterior pe Vladimir Putin că se teme „de lideri puternici și face totul pentru a prelungi războiul”, după ce președintele rus a afirmat că Moscova a exclus posibilitatea de a negocia pacea direct cu liderul de la Kiev.

„Astăzi, Putin a confirmat încă o dată că îi este frică de negocieri, îi este frică de lideri puternici și face totul pentru a prelungi războiul”, a afirmat Zelenski, într-un mesaj publicat pe Telegram. Acțiunile liderului rus, spune liderul de la Kiev, sunt „menite să facă războiul fără sfârșit”.

Ucraina rămâne reticentă la negocieri fără garanții de securitate solide din partea Occidentului. Kievul se teme că ar putea fi forțat să accepte condițiile impuse de Moscova, mai ales în contextul sprijinului militar fluctuant din partea SUA și al presiunilor internaționale pentru o soluție diplomatică.

14 martie 2025, ora 18:00

Odată cu apariția discuțiilor despre o posibilă pace în Ucraina, mass-media din Rusia a început a disemina un fals mai puțin cunoscut cetățenilor din Moldova. Conform acestuia, Volodimir Zelenski nu mai are legitimitate, guvernarea sa este ilegală, iar organizarea alegerilor este obligatorie chiar și în condițiile de război.

„În cazul demarării negocierilor, acest lucru va duce mai devreme sau mai târziu la amânarea stării de război. Când acest lucru se va întâmpla, va trebui să organizeze alegeri. Nu vor fi motive să nu organizeze alegerile. Astăzi, în Ucraina nu au loc alegeri din cauza stării de război. Dacă vor începe negocieri și starea de război va fi rapid anulată, atunci imediat după va trebui organizat scrutinul. Iar aici, liderul regimului se confruntă cu o problemă”, susține președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. 

Într-o postare pe platforma X, liderul de la Casa Albă l-a numit pe Zelenski „dictator fără alegeri”. Pentru a nu rămâne în urma celor mai actuale narative rusești și fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a venit cu un mesaj similar în cadrul unui interviu acordat unei agenții de presă de stat din Rusia.

„În Ucraina este un președinte căruia i-au expirat atribuțiile. Și nu vor să organizeze alegeri invocând drept motiv războiul.  Problema poate fi soluționată, prin Curtea Constituțională, prin mecanism constituționale, dar Zelenski nu își dorește acest lucru. Ori se teme să piardă alegerile. Cred că cel mai mult se teme că viitorul președinte va trebui să se clarifice cu lucrurile care s-au întâmplat în această perioadă”, a declarat Igor Dodon.

Spre deosebire de țări precum Rusia, în Ucraina alegerile au dus întotdeauna la schimbarea liderilor. De exemplu, în ultimii 25 de ani, Ucraina a avut 5 președinți, în timp ce Vladimir Putin a fost aproape tot timpul președintele Rusiei, cu o scurtă perioadă în care a fost prim-ministru. De asemenea, Putin a modificat constituția pentru a putea să-și păstreze în continuare funcția, precedent care nu a fost atestat în istoria statului vecin. Referitor la acest subiect s-a pronunțat și Volodimir Zelenski, declarând că este gata să plece, doar cu o singură condiție:

„-Sunteți gata să părăsiți funcția de președinte dacă aceasta ar aduce pacea în Ucraina? -Da, dacă pentru aceasta este nevoie să părăsesc funcția, eu sunt gata. Pot să schimb funcția de președinte pe aderarea la NATO, dacă există posibilitatea. Pentru a nu vorbi prea mult despre asta”.

Volodimir Zelenski a fost ales președinte  în urma alegerilor din 2019, care au fost recunoscute de comunitatea internațională. Odată cu invazia pe scară largă a Federației Ruse, în Ucraina a fost introdusă legea marțială, care este valabilă pe întreaga perioadă de război.

Într-un interviu acordat pentru Alo TV8, consilierul în domeniul dreptului internațional și public, Maksym Vishchyk, ne-a explicat de ce narativele privind legitimitatea președintelui Zelenski sunt false:

„În cazul Ucrainei, există o normă fundamentală — este vorba despre articolul 19 al Legii privind regimul juridic al stării de război. Aceasta este o lege specială care reglementează aspectele legate de funcționarea stării de război. Documentul consfințește așa-numitele garanții ale legalității în perioada stării de război. Aceste garanții asigură stabilitatea societății și a statului în perioadele celor mai mari provocări pentru existența lor, cum ar fi războiul sau starea de război. Potrivit articolului 19, pe durata stării de război este interzisă organizarea oricăror alegeri, fie că vorbim despre alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale”.

În fața unui războiu de asemenea anvergură, în care peste 880.000 de militari luptă împotriva unei armate străine, 20% din teritoriul se află sub ocupație străină, milioane de cetățeni s-au refugiat în alte țări, iar bombardamentele au devenit o rutină, organizarea unui proces electoral corect devine imposibilă.

Promovarea acestui fals are drept grup țintă publicul extern și nu cel ucrainean.

„Cred că grupul țintă targhetat este audiența de pe arena externă. Acest narativ încearcă să prezinte autoritățile ucrainene nu doar ca fiind criminale și ilegale, ci și ca pe unele care nu corespund intereselor propriului popor. Desigur, toate aceste narațiuni sunt false. Așa cum am văzut anterior, din punct de vedere juridic și politic ele nu au temei, însă asta nu înseamnă că Rusia nu va continua să le folosească. Aceste argumente, de ordin juridic și politic, trebuie valorificate și în afara Ucrainei, pentru a convinge atât cetățenii, cât și liderii politici că, în contextul actual, nu există alternativă și că trebuie mai întâi  să așteptăm încheierea stării de război, apoi să fie organizate alegeri”, a mai spus Maxym Vishchyk.