30 ianuarie 2025, ora 13:30

Biroul Național de Statistică a prezentat datele preliminare ale Recensământului 2024. Astfel, numărul populației din Moldova în 2024 este de circa 2,4 milioane de persoane, în comparație cu 2,7 milioane în 2014. Totodată, a crescut numărul cetățenilor care s-au declarat români și că vorbesc limba română.

Raportat pe sexe, bărbații reprezintă 47,1% din populație, iar femeile 52,9%, în comparație cu 48% și 52% în 2014.

Ca mediu de reședință, marea majoritate a populației trăiește în mediul rural, dar totuși într-o scădere față de acum 10 ani. Astfel, 46,4% din locuitorii trăiesc la orașe, iar 53,6% la sate. În 2014, 38,5% trăiau în mediul urban și 61,5% în cel rural.

Potrivit datelor colectate, se atestă o îmbătrânire a populației. Astfel, 19,2% din populație fac parte din categoria de vârstă 0-14 ani, în comparație cu 17,9% în 2024, 10,6% din diapazonul 15-24 în comparație cu 14,7%, 52% au vârsta cuprinsă între 25-64 de ani, față de 56,1% acum zece ani, iar ponderea populației de 65+ ani este de 18,2% față de 11,3% în 2014.

Cetățenia Republicii Moldova este deținută de 83,4% din populație, în comparație cu 93,9% în 2014. 15,6% au buletin moldovenesc și al altor state, comparativ cu 5,6% în 2014, iar 0,9% din respondenți s-au declarat cetățenii altor țări, față de 0,5%.

Distribuția pe etnii arată în felul următor: 77,2% s-au declarat moldoveni, români – 7,9%, ucraineni – 4,9%, găgăuzi – 4,2%, ruși – 3,2%, bulgari – 1,6%, romi – 0,4% și alte etnii – 0,5%.

Distribuția după limba maternă arată o creștere a ponderii limbii române. Astfel, 49,2% din respondenți au declarat că vorbesc limba moldovenească, în scădere față de recensământul din 2014 care indica o pondere de 56,9%. Astfel, 31,3% din cetățeni spun că limba de comunicare este româna.

Limba rusă este vorbită de 11,1%, găgăuza – de 3,8%, ucraineana – de 2,9%, bulgara – de 1,2%, romani – 0,3% și alte limbi – 0,2%.

Distribuția după religie arată că populația Moldovei este majoritar ortodoxă, cu 95% din populație, în comparație cu 96,1% în 2014. Restul religiilor au următoarea pondere: baptistă – 1,1%, martorii lui Iehova – 0,7%, penticostală – 0,5%, adventistă – 0,3%, creștină după Evanghelie – 0,3%, staroveri (ortodoxă rusă de rit vechi) – 0,2%, islamă – 0,1%, romano-catolică – 0,1%, alte religii – 0,3%. Ponderea ateilor a rămas neschimbată, la 0,6%, pe când a celor fără religie a crescut la 0,8%.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, au fost recenzate circa 2,4 milioane de persoane, care includ atât persoanele cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova (inclusiv dublările neidentificate la etapa colectării datelor). Totodată au fost recenzate peste 1,6 milioane de locuințe, inclusiv cele ocupate, secundare și neocupate.

10 martie 2025, ora 15:36

Șeful suspendat al Direcției Juridice a Parlamentului, Ion Creangă, bănuit de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova, nu se mai află după gratii. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis pe 24 februarie să-l transfere în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Precizăm că la mijlocul lunii noiembrie 2024, Creangă a fost trimis de PCCOCS pe banca acuzaților. În judecată au ajuns inclusiv un ofițer al Poliției de Frontieră și soția acestuia, suspectată de complicitate.

Cei doi funcționari au fost reținuți în iulie 2024, după ce oamenii legii au descoperit că aceștia ar fi colaborat cu un asistent al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău. 

În perioada 2023-2024, funcționarii ar fi avut întâlniri conspirative de peste două ore, în cadrul cărora ar fi transmis informații sensibile obținute prin spionaj. Conform procurorilor, scopul acestor acțiuni ar fi fost sprijinirea activităților ostile împotriva Moldovei.

Printre informațiile pe care le-ar fi furnizat ilegal aceștia se numără:

• măsuri de consolidare a apărării militare a Moldovei;
• colaborarea Moldovei pe segmentul de securitate cu alte state, precum și activitatea instituțiilor naționale în acest domeniu;
• situația care vizează partea stângă a Nistrului;
• proiectul Strategiei de Apărare Națională a Moldovei pentru 2024-2034;
• dezavantajele pentru Rusia ale modificărilor legislative care vizau referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană;
• totalizarea acțiunilor care vizează Parlamentul Moldovei în raport cu Raportul Comisiei Uniunii Europene, privind extinderea UE;
• intenția de modificare a articolului din Codul penal „Trădare de patrie”.

În cadrul investigației, ofițerul parlamentar a fost prins în flagrant, primind de la asistentul diplomatului rus suma de 500 de dolari, iar de la domiciliul acestuia au fost ridicați încă 1.100 de dolari. Toate aceste acțiuni au fost confirmate prin interceptări ale discuțiilor, iar banii respectivi au fost considerați plata pentru informațiile furnizate.

În paralel, ofițerul superior din Poliția de Frontieră, care activa pe Aeroportul din Chișinău, a avut și el contacte regulate cu același diplomat rus. Acesta ar fi stabilit o legătură secretă cu angajatul ambasadei ruse pentru a transmite informații sensibile. În plus, soția acestuia, implicată în transmiterea unui telefon cifrat pentru a facilita comunicarea secretă, a fost și ea pusă sub acuzare pentru complot împotriva Moldovei.

Ion Creangă și polițistul de frontieră nu au comentat până acum acuzațiile care li se aduc. Conform legii, trădarea de patrie se pedepsește cu închisoare între 15 și 20 de ani, plus interdicția de a ocupa anumite funcții timp de 10-15 ani. Complicitatea la complot împotriva Moldovei poate fi sancționată cu închisoare de la 5 la 10 ani și o interdicție similară de 5-10 ani.