Securitatea națională reprezintă fundamentul stabilității și dezvoltării unui stat, iar un sistem de securitate bine organizat are un rol esențial în protejarea valorilor naționale, a cetățenilor și a drepturilor și libertăților de care se bucură. Dar ce înseamnă, de fapt, un sistem de securitate, și cum ne influențează viața? Experții Ion Tăbârță (directorul executiv al Centrului de Informare şi Documentare privind NATO) și Sanda Sandu (cofondatoarea Platformei pentru Inițiative în Securitate și Apărare) explică cum este organizat un sistem de securitate, ce instituții sunt responsabile de domeniu, care sunt principalele provocări la adresa securității R. Moldova și ce beneficii aduce un sistem bine pus la punct în viața de zi cu zi a oamenilor.
- Ce reprezintă un sistem de securitate? Care este importanța și rolul său?
Ion Tăbârță: „Domeniul de securitate ține de interesul național, iar interesul național se referă la aspectele colective, dar și la aspectele individuale. La nivel colectiv, sistemul de securitate promovează interesele statului, iar la nivel individual se referă, în principiu, la bunăstarea cetățenilor și la respectarea drepturilor și libertăților individuale. Interesul național diferă de la stat la stat, de la priorități la capacități”.
Sanda Sandu: „Dacă vorbim despre importanța și rolul unui sistem de securitate, acesta asigură respectarea drepturilor fundamentale și a ordinii publice, sprijină dezvoltarea instituțiilor democratice și consolidarea statului de drept, protejează statul și cetățenii împotriva riscurilor, amenințărilor externe precum agresiuni militare, spionaj, atacuri cibernetice, și amenințărilor interne precum criminalitate sau corupție. La fel, un sistem de securitate contribuie la stabilitatea economică și politică, prevenind crize și gestionând riscurile”.
- Cum este organizat sistemul de securitate din Republica Moldova și care sunt principalele instituții responsabile din domeniu? Cum colaborează aceste instituții între ele?
Sanda Sandu: „Sistemul de securitate al R. Moldova este structurat pe mai multe paliere și include instituții guvernamentale responsabile de diferite aspecte ale securității naționale. Instituțiile responsabile de domeniu sunt Președinția, Consiliul Suprem de Securitate, care este un organism consultativ al președintelui R. Moldova și care analizează problemele de securitate națională, Ministerul Apărării, care este responsabil de securitatea militară și apărarea teritorială, apoi Serviciul de Informații și Securitate, care coordonează activități de prevenire și combatere a amenințărilor la adresa securității naționale, și Ministerul Afacerilor Interne, care asigură ordinea publică și gestionează poliția și alte structuri de securitate internă, responsabil de menținerea ordinii publice și combaterea infracționalității. Aceste instituții colaborează prin schimb de informații și acțiuni comune în caz de criză, asigură securitatea, implementează documente strategice, la fel, stabilesc parteneriate cu Uniunea Europeană (UE) și alte organizații și state partenere pentru consolidarea securității regionale”.
Ion Tăbârță: „Privind designul general, avem instituții cum ar fi Președinția, Guvernul, Parlamentul, dar și instituții specializate cum ar Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, și mai nou, de un an și jumătate, avem Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, conceput pentru a facilita combaterea anumitor riscuri și amenințări la adresa securității”.
- Are R. Moldova o strategie națională de securitate? Cum ați descrie documentul și cum este implementată această strategie?
Ion Tăbârță: „Strategia de securitate națională adoptată la finele anului 2023, dar care a intrat în vigoare în noiembrie 2024, pornește de la riscuri, amenințări și vulnerabilități. De fapt, principala amenințare la adresa R. Moldova este Federația Rusă și de aici pornesc prevederile acestui document strategic. Per general, dacă vorbim despre structura acestui document și cum sunt puse accentele, acesta este unul bun. Este primul document de acest gen legat de securitatea statului care pune accentele corect, nu merge pe abordarea esențială care a fost până acum, precum că neutralitatea ne apără, dar totodată este un document destul de vag din punct de vedere al conținutului. Poate intenționat sunt punctate doar principalele aspecte, iar detaliile pur și simplu nu sunt făcute publice. Evident că un asemenea document trebuie să aibă un plan de acțiuni pentru fiecare instituție și să fie punctate clar responsabilitățile. Înțelegem însă că informațiile din strategia națională de securitate nu sunt făcute publice pentru a nu permite anumitor forțe, precum Federația Rusă și nu numai, să încerce să găsească anumite slăbiciuni și să combată acțiunile instituțiilor”.
Sanda Sandu: „Printre elementele cheie ale strategiei de securitate națională se numără integrarea în UE, asigurarea rezilienței, consolidarea capacităților de apărare, combaterea amenințărilor hibride și dezinformării, asigurarea securității energetice, protecția infrastructurii critice și cooperarea cu organizații internaționale în domeniul securității”.
- Care sunt principalele provocări de securitate cu care se confruntă Republica Moldova în prezent?
Ion Tăbârță: „Principala provocare vine dinspre Federația Rusă și avem acest război hibrid care încearcă să fie banalizat de anumite forțe politice pro-ruse și agenți de influență ai Rusiei din interiorul R. Moldova. Or, Federația Rusă a avut mereu anumite pârghii de a influența situația din R. Moldova și anume să aibă un control asupra deciziilor politice de la noi, iar atunci când se considera că cei de la Chișinău nu sunt “ascultători”, Rusia scotea din mânecă câte o pedeapsă, începând cu sancțiuni economice, embargoul de vinuri și acum asistăm la implementarea scenariului energetic prin intermediul regiunii transnistrene, prin crearea destabilizărilor social-economice cu tentă politică, ținta fiind alegerile parlamentare de anul curent”.
Sanda Sandu: „R. Moldova se confruntă cu multiple provocări de securitate, dintre care cele mai semnificative sunt amenințările hibride și dezinformarea conduse de Federația Rusă, criza energetică și de gaz din regiunea transnistreană creată tot de Rusia, prezența trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova și lipsa unui control real al autorităților constituționale asupra regiunii, creșterea numărului de atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului și infrastructurilor critice, fenomene care slăbesc instituțiile și afectează economia națională, precum și impactul războiului din Ucraina”.
- Cum influențează un sistem de securitate eficient viața cetățenilor? Care sunt beneficiile?
Sanda Sandu: „Un sistem de securitate bine organizat și eficient aduce multiple beneficii cetățenilor, printre care protecția drepturilor fundamentale, menținerea democrației și a statului de drept, asigură un mediu de afaceri sigur care atrage investiții și favorizează creșterea economică, menținerea serviciilor esențiale, precum energie, transport, sănătate, în siguranță, reducerea criminalității și a riscurilor de atacuri teroriste. Asigurarea securității în mod plenar pornește de la securitatea umană, economică, ecologică”.
Ion Tăbârță: „Beneficiile sunt în privința nivelului de trai, iar pentru asta este nevoie de instituții funcționale. Un stat, în primul rând, trebuie să se bazeze pe reguli. Asta este esența. Dacă într-un stat regulile și legile sunt respectate, mai devreme sau mai târziu, acestea vor da anumite rezultate. Dacă avem instituții îndreptate spre binele cetățenilor și nu spre anumite interese sau persoane aflate la conducere, atunci neapărat acest lucru se va răsfrânge pozitiv asupra nivelului de trai al cetățenilor”.
- Cum pot contribui cetățenii la susținerea și dezvoltarea unui sistem de securitate eficient?
Ion Tăbârță: „Cetățenii, în primul rând, trebuie să respecte legile și să adopte un comportament prin care să contribuie la funcționalitatea instituțiilor. Asta nu înseamnă că este nevoie de filantropie. Un cetățean dacă va fi responsabil, nu va încălca legea, nu va da mită, nu va lua el mită, va încerca să respecte pe cât de mult regulile, în acest mod va contribui la dezvoltarea instituțiilor și, odată ce vom avea instituții funcționale ale statului, mai devreme sau mai târziu, asta va avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai, aspect care, de fapt, îi interesează cel mai mult pe cetățeni, alături de cel de a fi protejați de către stat”.
Sanda Sandu: „Cetățenii au rolul de menținere a securității naționale prin informare și vigilență, respectarea legilor, participarea activă în comunitate și dezvoltarea culturii de securitate”.
Acest articol a fost publicat în cadrul unui parteneriat media cu StopFals.md
