Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care impune sancțiuni economice și de călătorie persoanelor care lucrează la anchetele Curții Penale Internaționale împotriva cetățenilor americani sau a aliaților SUA, precum Israelul. Un demers asemănător a fost făcut în timpul primului său mandat, transmite Digi24.
Sancţiunile includ îngheţarea oricăror active americane ale celor desemnaţi şi interzicerea intrării în Statele Unite atât a acestora, cât și a familiilor.
În acest context, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a salutat ordinul executiv semnat de liderul de la Casa Albă.
„Vă mulţumesc, preşedinte Trump, pentru ordinul dumneavoastră executiv curajos împotriva CPI. El va apăra Statele Unite şi Israelul de o instanţă coruptă antiamericană şi antisemită care nu are jurisdicţie sau temei să poarte un război legal împotriva noastră. CPI a lansat o campanie nemiloasă împotriva Israelului ca o repetiţie pentru a acţiona împotriva Statelor Unite. Ordinul executiv al preşedintelui Trump protejează suveranitatea ambelor ţări şi a curajoşilor lor soldaţi", a transmis biroul lui Netanyahu într-un comunicat.
La rândul său, ministrul de Externe israelian, Gideon Saar, a subliniat faptul că instanța „a urmărit obsesiv” atât Israelul, cât și pe liderii săi.
„Israelul şi Statele Unite sunt democraţii prospere, cu armate care respectă dreptul internaţional. Acţiunile tribunalului sunt imorale şi nu au niciun temei legal", a mai declarat oficialul.
Totuși, reacția Consiliului European a fost una negativă. Antonio Costa, președintele instituției, a menționat faptul că sancțiunile „amenință independența” tribunalului.
„Sancţionarea CPI ameninţă independenţa instanţei şi subminează întregul sistem de justiţie internaţională”, a declarat Antonio Costa într-un mesaj pe rețeaua X.
Uniunea Europeană a declarat la rândul său că „regretă decizia SUA, rezervându-şi posibilitatea de a lua la rândul său măsuri”, a afirmat un purtător de cuvânt al UE, fără a oferi detalii despre aceste măsuri.
La sfârşitul lunii noiembrie 2024, CPI a emis mandate de arestare împotriva lui Nentayahu şi a fostului său ministru al Apărării, Yoav Gallant, suspectaţi de comiterea unor crime de război şi crime împotriva umanităţii în Gaza începând cu data de 8 octombrie 2023. Judecătorii au aprobat, de asemenea, un mandat de arestare pentru Mohamed Deif, şeful aripii militare a Hamas, ucis de Israel în timpul ofensivei din Gaza.
Anterior, Rusia a luat, de asemenea, în vizor Curtea Penală Internaţională. În 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, acuzându-l de crima de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina. Rusia a interzis intrarea procurorului-şef al CPI, Karim Khan, şi l-a plasat pe acesta şi pe doi judecători ai CPI pe lista sa de persoane căutate.
