Autoritățile încearcă să schimbe legislația, iar activitatea procurorilor, inclusiv a șefilor Anticorupție și PCCOCS, să poată fi supusă evaluărilor ordinare, iar în funcție de rezultatul evaluării să își păstreze sau nu funcția. În prezent, atât șeful Procuraturii Anticorupție, cât și cel al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS) au mandate asigurate pe un termen de 5 ani și sunt supuși evaluării extraordinare în cadrul Comisiei de Vetting.
Proiectul de lege care prevede modificările cu pricina și care urmează scenariul după care a fost evaluat, iar ulterior demis de la șefia Procuraturii Generale, Alexandru Stoianoglo, a fost înregistrat la Cancelaria de Stat și urmează să treacă de aprobarea Guvernului, iar ulterior de cea a Parlamentului.
Astfel, potrivit modificărilor propuse, evaluarea performanțelor procurorilor se va desfășura în două forme: cea ordinară care va avea loc o dată la 5 ani, mai exact după primul mandat, și evaluarea extraordinară care poate fi desfășurată în mai multe situații însă nu mai des decât o dată la doi ani.
Mai exact, în cazul participării la concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef, în cazul obținerii calificativului „insuficient” la ultima evaluare, dacă din circumstanțele și din materialele cauzei disciplinare rezultă necesitatea efectuării evaluării performanțelor sau în cazul existenței dubiilor privind neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a atribuțiilor de procuror-șef, fără o justificare rezonabilă.
Evaluarea ordinară a performanțelor a urma să fie inițiată de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor în baza unui plan de evaluare aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.
În urma evaluării performanțelor, procurorilor le vor fi acordate calificative precum excelent, foarte bine, bine, insuficient sau eșuat. Competențele profesionale și integritatea vor avea cea mai mare pondere în cadrul evaluării ordinare: de câte 40% fiecare, restul celor 20% revenind competențelor organizatorice.
În urmă cu trei ani, și fostul procuror general Alexandru Stoianoglo a fost supus unei proceduri de evaluare similare, inițiate la solicitarea președintei Maia Sandu. După câteva luni în care procedura s-a împotmolit, la începutul lunii mai 2022, Comisia special instituită s-a expus și i-a oferit șefului suspendat al Procuraturii Generale calificativul nesatisfăcător și doar două puncte.
Activitatea lui Alexandr Stoianoglo în perioada noiembrie 2019 - octombrie 2021 a fost evaluată în baza mai multor criterii. Fostul procuror general a primit calificative la capitolul eficiență, integritate, comunicare internă și externă, dar și pentru managementul resurselor umane. Potrivit concluziilor membrilor Comisiei, deciziile adoptate de către Stoianoglo privind rotația procurorilor din procuraturile teritoriale, cărora le-a cerut să plece din sistem și inițierea procedurilor disciplinare în privința unor procurori sau angajați care nu au cedat presiunilor, arată un management defectuos al resurselor umane.
Au fost, de asemenea, audiați mai mulți procurori sau angajați din PG, precum și foști adjuncți ai lui Alexandr Stoianoglo la șefia Procuraturii. A rezultat un punctaj de 2,19 puncte, care potrivit membrilor comisiei de evaluare, corespund calificativului „nesatisfăcător”.
Ulterior, AlexandruStoianoglo a contestat raportul de evaluare a performanțelor. Totuși, în urma acestei proceduri de evaluare, Alexandru Stoianoglo a fost suspendat, iar mai târziu demis.
Avocații lui Stoianoglo au contestat în instanță decretul semnat în iulie 2024 de Maia Sandu, prin care acesta a fost demis din funcția de procuror general și solicită restabilirea sa în funcție.
În noiembrie 2023, articolul în baza căruia Alexandr Stoianoglo a fost evaluat, suspendat și apoi demis a fost declarat neconstituțional. Mai exact, Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea avocaților fostului procuror general, declarând neconstituțional articolul din Legea cu privire la Procuratură care prevede evaluarea performanțelor procurorului general, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 280 din 6 octombrie 2022.
„Se admite parțial sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 31 prim alineat 1 și 5 din legea cu privire la procuratură și a omisiunii de a reglementa în legea cu privire la procuratură dreptul de a contesta raportul comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general, ridicată de domnul avocat Iurie Mărgineanu, în interesul domnului Alexandr Stoianoglo. Se declară neconstituțional articolul 31 prim alineat 5 din legea cu privire la procuratură în redactarea de până la intrarea în vigoare a legii nr. 280 din 6 octombrie 2022.
Curtea a observat că prin legea nr. 280 din 6 octombrie 2022, în vederea implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția, Parlamentul a modificat prevederile legale în discuție și a reglementat la art. 31 cu indicele 1, alineat 5, din legea cu privire la Procuratură, criteriile de evaluare a procurorului general într-un mod mai detaliat. Curtea a reținut că nu contestă competența Legislativului de a delega altor autorități posibilitatea de a reglementa, prin acte subordonate legii, detalii sau aspecte referitoare la punerea în executare a legii.
Totuși, atunci când este pusă în discuție cariera unor persoane, care dețin mandate de rang constituțional, reglementarea prin lege sau chiar prin Constituție a motivelor încetării acestor mandate, în special a condițiilor în care aceste persoane pot fi demise, reprezintă o garanție esențială a stabilității mandatelor de rang constituțional.
Având în vedere că procurorul general exercită un mandat constituțional, oferirea către CSP a atribuției de a reglementa criteriile substanțiale de evaluare a performanțelor procurorului general diminuează în mod semnificativ stabilitatea mandatului constituțional al procurorului general.
Prin urmare, Curtea a subliniat necesitatea stabilirii clare de Parlament, prin lege, a criteriilor de evaluare a performanțelor procurorului general”, a menționat judecătorul CC Serghei Țurcan.
Alexandru Stoianoglo a devenit șef al PG în 2019, după ce a câștigat un concurs în acest sens și și-a exercitat mandatul până în toamna anului 2021, atunci când a fost reținut, fiind cercetat penal pe mai multe capete de acuzare, inclusiv abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. Stoianoglo neagă toate acuzațiile.
