Anunțul lui Donald Trump privind începerea imediată a negocierilor cu Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina a stârnit consternare printre aliații Kievului. Europenii nu înțeleg de ce nu sunt incluși în discuții, Kievul insistă că trebuie să participe la negocieri și toată lumea este îngrijorată de deschiderea arătată de Trump lui Putin și de concesiile făcute din start de Washington, spun analiștii și oficialii citați de Reuters, Politico și Kyiv Independent.

Totuși, după discuția celor doi lideri, Rusia a atacat masiv în regiunea Odesa din Ucraina. Două drone au fost depistate, joi dimineață, pe teritoriul Republicii Moldova, anunță Poliția de la Chișinău. Una dintre drone a fost găsită pe un câmp agricol, iar alta a explodat pe câmpul de lângă o localitate.

UPDATE Donald Trump a declarat că discuţiile cu Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski au fost „excelente” şi că există şanse mari pentru încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Liderii statelor membre nu i-au promis niciodată Ucrainei că va deveni membră NATO dacă se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, joi, la Bruxelles.

UPDATE Prețurile reduse la petrol, constrângerile bugetare și acumularea creanțelor neperformante în zona privată sunt printre principalele riscuri economice cu care se confruntă Rusia, se spune în documentele pregătite pentru o dezbatere în interiorul guvernului de la Moscova, scrie Reuters. Deosebit de îngrijorătoare este perspectiva creșterii producției de petrol de către SUA și OPEC.

UPDATE Ajunși la sediul NATO joi devreme, miniștrii apărării europeni au avut un mesaj comun că nu ar putea exista negocieri despre Ucraina fără Ucraina și Europa, de asemenea, la masă. Întrebarea este în ce măsură ascultă SUA, scrie BBC.

UPDATE Două drone încărcate cu explozibil au căzut joi pe teritoriul României, la graniţa cu Ucraina. Conform unui comunicat MApN, dronele sunt "folosite de Federația Rusă în atacurile executate asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre". Două drone de tip Geran 1/2 au căzut pe teirtoriul României joi, anunță Ministerul Apărării Naționale, în două zone nelocuite de la graniţa României cu Ucraina.

UPDATE „Astăzi trupele ruse au bombardat cartierele rezidențiale din Kramatorsk. O persoană a fost ucisă, cel puțin cinci răniți, printre care se numără și o fată de 16 ani. 10 clădiri cu mai multe etaje și 6 private și 3 vehicule au fost avariate. Incendii izbucnite în trei clădiri rezidențiale, mașini au luat foc. Salvatorii au eliminat arderea, cu o suprafață totală de 116 mp”, notează serviciile de urgență ucrainene.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că țara sa nu va accepta niciun acord de pace convenit între SUA și Rusia, fără implicarea Kievului, anunță BBC. Zelenski a vorbit cu reporterii despre conversația președintelui american Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin cu privire la viitorul războiului. Ucraina „nu va fi în măsură să accepte niciun acord” încheiat fără implicarea țării, spune Zelenski. El adaugă că este „important ca totul să nu decurgă conform planului lui Putin”, de a face din negocieri o conversație bilaterală între Rusia și SUA. Președintele ucrainean spune că nu vede apelul telefonic al lui Trump cu Putin „ca un semn că discuția cu Rusia a fost o prioritate pentru președintele american”. Dar, adaugă el, nu este „foarte plăcut în orice caz”. „Nu se poate vorbi despre Ucraina fără Ucraina”, iar „europenii trebuie să fie și ei la masa negocierilor”.

UPDATE Fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, a explicat pentru Antena3.ro de ce rușii încearcă să facă „oferte” României prin împărțirea teritoriilor ucrainene. „Cea ce azi poate fi tentant și favorbabil pentru unii, mâine ți se poate întoarce și alții ar putea să aibă pretenții la teritoriul românesc”, spune Corlățean.

UPDATE Rusia activează conturi pe rețelele sociale care n-au mai fost folosite de 8 ani și atrage micro-influenceri, cu 500-1000 de următori, pentru a-și disemina propaganda și a influența alegerile. Informațiile vin de la un oficial al NATO, care a făcut declarațiile sub protecția anonimatului la Bruxelles, relatează Agerpres.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia se pregătește să desfășoare un număr semnificativ de trupe în Belarus, care ar putea fi folosite pentru o invazie a unei țări NATO. Zelenski a făcut aceste observații într-un interviu acordat The Economist, publicat miercuri. „Nimeni nu înțelege ce este războiul până nu vine la tine acasă. Nu vreau să sperii pe nimeni. (Dar) va veni”, a spus Zelenski. „Pe măsură ce lumea îl oprește azi, încet, pe Putin, va veni. Iar acesta este un fapt”, susţine liderul de la Kiev, scrie Spotmedia.

UPDATE Nicio decizie cu privire la Ucraina fără Kiev și europeni, spun miniștrii de externe din grupul Weimar reunit la Paris ieri, la inițiativa președintelui în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk. Decizia lui Donald Trump de a negocia direct cu Putin peste capul aliaților a creat siderare în capitalele europene care anunță că sunt gata să susțină în continuare Ucraina în fața agresiunii ruse, scrie Reuters. „Suntem gata să ne sporim sprijinul pentru Ucraina”, se spune în declarația finală.

UPDATE Nigel Farage, figura proeminentă de pe scena politică britanică şi apropiat al preşedintelui american Donald Trump, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO este „probabil esenţială” pentru o soluţie pe termen lung în conflictul cu Rusia, informează POLITICO. Declaraţia sa vine în timp ce administraţia Trump exclude posibilitatea ca Ucraina să devină membră a alianţei şi insistă ca Europa să preia responsabilitatea majoră în furnizarea de ajutoare militare şi umanitare.

UPDATE Conversația telefonică între președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin Vladimir Putin ar putea însemna o schimbare dramatică a poziției Washingtonului cu privire la războiul din Ucraina, relatează Bloomberg.

UPDATE Potrivit surselor agenției Bloomberg, principalii aliați ai Ucrainei nu au știut de convorbirea dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin până la final. Încă nu se știe dacă țările beligerante vor putea ajunge la un acord de pace, însă contururile unor posibile înțelegeri sunt deja vizibile, transmite agenția Bloomberg, care prezintă trei scenarii. Scenariul cel mai probabil ar prevedea ca teritoriile ocupate să rămână în suspensie în viitorul previzibil și sub controlul de facto al Rusiei. Ar putea exista unele schimburi de terenuri care implică teritoriul rusesc din regiunea Kursk care a fost capturat de Kiev. Ucraina ar primi un fel de garanții de securitate. Iar o mare parte a negocierilor s-ar concentra pe cât de puternice ar fi acestea. Scenariul ideal pentru Kiev ar fi ca SUA și europenii să se angajeze bilateral să intervină în cazul în care Rusia renunță la un acord. Însă riscul unui conflict direct cu Rusia îi face pe unii dintre cei mai înfocați susținători ai Ucrainei să fie rezervați. În schimb, partenerii Kievului s-ar putea angaja să sporească sprijinul militar acordat Ucrainei și să reimpună sau să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. În scenariul de coșmar pentru Kiev, Trump și-ar putea pierde interesul pentru viitorul Ucrainei înainte de a se ajunge la o înțelegere, oprind ajutorul militar și financiar și lăsându-i pe europeni să se ocupe de problemă. Chiar dacă angajamentul lui Trump față de Putin duce la un acord de pace care să reziste inițial, acesta ar putea doar să întârzie următoarea fază a ceea ce Putin a descris ca fiind un război între NATO și Rusia.

UPDATE Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina dacă aceasta refuză termenii vreunui acord de pace convenit de Rusia şi SUA, a declarat joi şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, care a cerut implicarea UE şi a Ucrainei în negocierile pentru un astfel de acord, anunţat separat de preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, care au avut miercuri o convorbire telefonică, relatează agenţiile de știri Reuters şi AFP.

UPDATE SUA a greșit, a dat mâna Rusiei. Cam așa se pare că vede lucrurile ministrul german al apărării, Boris Pistorius. SUA nu trebuia să facă concesii Rusiei înainte de negocierile de pace, să excludă aderarea Ucrainei la NATO și să accepte ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriu, a declarat ministrul german al apărării, conform The Guardian. Comentariile sale au fost preluate de omologul său francez, Sébastien Lecornu, care a avertizat împotriva „păcii prin slăbiciune” la sosirea sa la sediul NATO, mai degrabă decât formula „păcii prin forță” favorizată nominal de Trump.

UPDATE Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a declarat joi, după ce Trump și Putin au discutat la telefon despre un acord de pace în Ucraina, că România ar avea interesul să revendice teritorii ale Ucrainei. Narîșkin reia tema favorită a propagandei ruse, că Ucraina este un stat care nu are dreptul să existe și spune că „prăbușirea sa este inevitabilă”. Contactați de Antena3.ro, oficiali din statul român au declarat că este „o capcană” și că răspunsul trebuie să fie categoric „nu!”.

UPDATE Ministrul german de externe Annalena Baerbock a declarat joi că Ucraina și Europa trebuie să fie implicate în discuțiile de pace despre Ucraina, după ce președintele american și președintele rus au discutat despre conflict. “Nu putem avea discuții fără implicarea Ucrainei. Pacea în Europa este în joc, de aceea noi, europenii, trebuie să fim implicați”, a declarat Baerbock într-un interviu pentru radio Deutschlandfunk.

UPDATE Kremlinul a anunțat că Rusia alcătuiește o echipă pentru negocierile cu Statele Unite, în urma unei conversații între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, la 12 februarie, conform Pravda Ukraina.

UPDATE În contextul în care Donald Trump pare să-și clarifice intențiile privind încheierea războiului Rusiei în Ucraina, administrația sa pare să fie pregătită să accepte unele dintre cerințele esențiale ale Kremlinului: Ucraina să nu adere la NATO și să nu-și recupereze granițele de dinainte de 2014. În mijlocul acestui șoc diplomatic, o altă prioritate a administrației devine din ce în ce mai evidentă: schimbarea atenției de la Europa către China, relatează CNN.

UPDATE „Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a convocat de urgență pe șeful misiunii diplomatice ruse la Chișinău, în urma unei noi și grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. În cadrul întrevederii, partea moldovenească a exprimat protestul ferm față de aceste încălcări inacceptabile, subliniind că astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor Republicii Moldova. Diplomatului rus i-a fost comunicat că asemenea acțiuni constituie o încălcare a suveranității naționale și este un alt gest neprietenos din partea Federației Ruse. Ministerul i-a mai prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul Republicii Moldova, ca dovadă concretă a acestor încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră. MAE a reiterat apelul către autoritățile ruse de a înceta imediat aceste incursiuni și de a respecta strict suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Ca răspuns la aceste provocări, MAE a luat decizia privind denunțarea unilaterală a Acordului interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. După finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului.

UPDATE Preşedintele american nu a numit Ucraina un participant egal la negocierile de pace preconizate cu Rusia. Atunci când a fost întrebat, într-o discuţie cu jurnaliştii în Biroul Oval, Trump s-a limitat să spună că „este o întrebare interesantă”, relatează Ukrainska Pravda. Cu toate acestea, Trump nu crede că există pericolul ca participarea preşedintelui ucrainean la procesul de negociere să fie blocată.

UPDATE Cheltuielile militare ale Rusiei au depășit bugetele combinate de apărare ale tuturor statelor europene. În 2024, cheltuielile totale de apărare ale Rusiei au crescut cu 42% în termeni reali, ajungând la 462 de miliarde de dolari, conform datelor Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), citate de Financial Times. Prin comparație, cheltuielile totale pentru apărare în Europa, inclusiv în Regatul Unit și UE, au crescut cu aproape 12% anul trecut, până la 457 de miliarde de dolari, fiind ușor mai mici decât bugetului Moscovei. IISS estimează că în 2025 cheltuielile totale de apărare ale Rusiei se vor majora cu încă 13,7%, adică 7,5% din PIB și aproape 40% din bugetul federal. Deși aceste investiții presează economia, Rusia poate suporta în continuare costurile războiului. În schimb, dacă cheltuielile europene pentru apărare ar crește la 3% din PIB, ar adăuga aproximativ 250 de miliarde de dolari la nivelurile actuale. La 5% din PIB, cheltuielile ar crește cu aproximativ 800 de miliarde de dolari – aproape dublu față de cheltuielile militare actuale ale Rusiei. Însă bugetele militare europene au crescut deja cu 50% din 2014, iar „constrângerile fiscale pot atenua [în continuare] creșterea”, subliniază analiștii, scrie HotNews.

UPDATE Astăzi se încheie starea de urgență în energetică pentru 60 de zile. Premierul Dorin Recean a anunțat că aceasta nu va fi prelungită, întrucât la această etapă au fost create condițiile necesare pentru asigurarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene.

UPDATE Activitatea militară intensă din apropierea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei a împiedicat, miercuri, rotația experților Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a explicat directorul Rafael Grossi. Cele șase reactoare ale centralei ocupate de ruși au fost închise, dar trebuie să fie răcite în continuare. AIEA are experți staționați în permanență la centrala ocupată de forțele ruse, pentru a monitoriza situația. Observatorii AIEA sunt înlocuiți în mod regulat și traversează linia frontului ruso-ucrainean în zona controlată de Kiev.Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc că au împiedicat rotația experților, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că orice acord de pace în Ucraina trebuie să fie durabil şi că orice negocieri trebuie să includă Kievul. „Este esenţial ca orice ar ieşi din aceste discuţii să fie durabil”, a declarat Rutte, iar „Ucraina trebuie să fie implicată îndeaproape în tot ceea ce se întâmplă” cu ea, potrivit HotNews.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 140 de drone, iar forțele de apărare au distrus 85 de ținte în zece regiuni. Restul de peste 50 de drone au căzut în locuri nelocuite, fără a produce pagube, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE John Bolton, fostul consilier de securitate al preşedintelui Donald Trump – în primul mandat – a criticat dur decizia liderului de la Casa Albă de a vorbi, ieri, cu preşedintele rus Vladimir Putin şi de a sugera viitoare concesii în faţa Rusiei cu privire la războiul din Ucraina. „Liderilor americani le revine datoria să susţină fără echivoc Ucraina şi aliaţii NATO care sprijină Kievul. Nu este în interesul nostru naţional să lăsăm să prevaleze agresiunea neprovocată a Kremlinului împotriva Ucrainei. Rusine administraţiei Trump”, a spus acesta, relatează Monitorul Apărării.

UPDATE Bursa de Valori din Moscova se apreciază puternic joi în urma anunţului preşedintelui american Donald Trump că el şi preşedintele Vladimir Putin au convenit să înceapă negocierile pentru încetarea focului în războiul din Ucraina. La prânz, ora Moscovei, indicele principal MOEX se apreciază cu 6,3%, la 3.217 puncte, în timp ce indicele RTS, denominat în dolari, a urcat cu peste 6%, la 1.090 de puncte. Acţiunile marilor companii ruseşti, precum gigantul rus Gazprom şi banca Sberbank se apreciază cu 7-8%, arată datele agregate de ZF. De asemenea, rubla s-a întărit cu 3,7% faţă de dolarul american, tranzacţionându-se la 90,5 ruble pe dolar, şi a câştigat 3,6% faţă de euro, ajungând la 94 ruble pe euro.

UPDATE Trupele ruse au atacat dimineață orașul Herson, iar un bloc din cartierul Țentralnîi a fost lovit în plin, relatează Ukrainska Pravda. Un bărbat de 48 de ani și o femeie de 55 de ani au fost răniți. Bărbatul a fost dus la spital în stare critică, a anunțat Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale, scrie HotNews.

UPDATE Pe site-urile de știri şi pe reţelele sociale, inclusiv din România, au început să circule informaţii despre o aşa-zisă achiziţionare a fostei reşedinţe din Bavaria a dictatorului nazist Adolf Hitler, numită şi Cuibul Vulturului, de către preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Dar atât autoritățile ucrainene, cât şi compania din Bavaria care se ocupă de gestiunea imobilului menţionat au demontat aceste acuzații. Informația este falsă, scrie Rador.

UPDATE Din cauza sancțiunilor occidentale, Rusia și-a creat un sistem paralel de import din Afganistan. Rusia cumpără astfel o gamă largă de bunuri din această țară, inclusiv băuturi carbogazoase produse la fabrica locală Coca-Cola, a declarat ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Jirnov. Fructele uscate, stafidele, legumele și strugurii sunt printre principalele mărfuri importate din Afganistan. Pe lângă produsele agricole, care alcătuiesc cea mai mare parte a importurilor, sunt furnizate în Rusia mirodenii, băuturi energizante, ierburi medicinale și cazane tradiționale, scrie HotNews.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există voinţă politică atât din partea Rusiei, cât şi din partea Statelor Unite pentru a se ajunge la o înţelegere şi a pune capăt războiului de trei ani. Kremlinul a declarat joi că este impresionat de poziţia preşedintelui american Donald Trump privind încetarea războiului din Ucraina şi a confirmat că sunt pregătiri în curs pentru o întâlnire bilaterală între Trump şi Vladimir Putin, relatează Reuters, potrivit news.ro.

UPDATE Startup-ul german Helsing intenționează să furnizeze Forțelor Armate ale Ucrainei încă 6.000 de vehicule aeriene fără pilot echipate cu inteligență artificială (AI) – potrivit Deutsche Welle (DW). Furnizarea de drone AI de la Helsing a fost anunțată pentru prima dată în noiembrie 2024, fiind vorba despre un număr de 4.000 de drone HF-1, potrivit Rador.

UPDATE Președintele Trump cere țărilor NATO să crească cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, dar majoritatea țărilor europene nu pot accepta acest obiectiv din cauza problemelor financiare. În caz contrar, dacă dorința președintelui american nu este îndeplinită, el amenință cu reducerea sprijinului pentru siguranța europeană, relatează Politico. În timp ce unele state susțin cererea, majoritatea se tem că ar trebui să facă tăieri mari în domenii precum sănătatea sau educația, scrie Digi24.

UPDATE Donald Trump a declarat miercuri, după ce a discutat cu preşedintele rus Vladimir Putin, că delegaţiile lor vor „începe imediat negocierile” pentru a pune capăt războiului, lăsând în beznă capitalele europene. „Americanii nu văd un rol pentru Europa în marile probleme geopolitice legate de război. Va fi un adevărat test al unităţii”, a declarat un înalt oficial UE. „Trump ne vede ca pe nişte bani. Şi, sincer să fiu, nu am fost clari în privinţa locului nostru la masă în schimbul acelor bani.” Într-o declaraţie făcută miercuri seară, şase ţări europene, inclusiv Germania, Franţa şi Regatul Unit, au declarat: „Dorim să discutăm calea de urmat cu aliaţii noştri americani . . . Ucraina şi Europa trebuie să fie implicate în orice negocieri”, scrie Mediafax.

UPDATE Planul Rusiei pentru rusificarea totală a Ucrainei este doar o parte a strategiei mai ample a Moscovei. În declarații recente purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat de fapt viziunea Moscovei de a încorpora Ucraina în proiectul său geopolitic pentru o „nouă Eurasie”. Potrivit lui Peskov, „o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia”, o realitate care, pentru Kremlin, depășește cu mult conflictul regional și se înscrie într-un plan strategic, care vizează restabilirea influenței Rusiei asupra întregii zone post-sovietice. Această viziune nu se oprește la granițele Ucrainei, ci vizează o reconfigurare a Europei de Est, în care și România ar putea avea de suferit, conform Il Messaggero.

UPDATE Noi fragmente de dronǎ au fost depistate acum 20 de minute în extravilanul orașului Taraclia, din Republica Moldova, aproximativ la 2 km de spitalul raional. Polițiștii sunt la fața locului pentru securizarea perimetrului, iar experții secției tehnico-explozivǎ a Poliției urmează sǎ examineze complex obiectul.

UPDATE Inițiativa președintelui american Donald Trump, care a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin să înceapă negocieri „imediate” pentru încheierea războiului din Ucraina, „nu este o trădare” a față de Kiev, a declarat joi, la Bruxelles, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, citat de Agerpres.

UPDATE Germania va livra în curând Ucrainei aproximativ 100 de rachete ghidate pentru sistemele de apărare aeriană IRIS-T, a anunțat delegația germană la NATO în urma reuniunii Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei (UDCG), potrivit Ukrinform. Germania a furnizat deja Ucrainei 11 sisteme IRIS, chiar înainte de a fi adoptate oficial de armata germană, potrivit HotNews.

UPDATE Reprezentantul special prezidențial al SUA pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, va vizita Germania, Belgia și Ucraina în perioada 13-22 februarie, scopul principal al turneului său în Europa fiind promovarea viziunii liderului american, Donald Trump, de a pune capăt războiului ruso-ucrainean și de a asigura o „pace prin forță” – scrie ziarul Korespondent, citând un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. Potrivit instituției, Kellogg va participa la Conferința de Securitate de la München și va vizita sediul NATO și al Uniunii Europene de la Bruxelles, unde „va discuta cu aliații și partenerii dispuși să lucreze cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a restabili stabilitatea în Europa”, potrivit Rador.

UPDATE Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a acuzat miercuri Consiliul național de securitate și apărare al Ucrainei că a adoptat sancțiuni „neconstituționale”, „motivate politic” împotriva lui. Poroșenko spune că în spatele acestei inițiative stă rivalul său politic, Volodimir Zelenski, relatează Reuters.

UPDATE „În urmă cu șapte ani, Ministerul rus al Apărării a raportat posibila eliminare a lui Abu Muhammad Julani, pe atunci șeful organizației teroriste Hayat Tahrir al-Sham, nou formată din organizația la fel de teroristă Jabhat al-Nusra, cu legături cu Al-Qaeda. Potrivit Ministerului rus al Apărării la acea vreme, teribilul terorist și-a pierdut brațul și era la un pas de moarte. Astăzi, președintele rus Vladimir Putin a vorbit cu el, discutând despre soarta bazelor Forțelor Armate Ruse de pe teritoriul Republicii Arabe Siriene”, scriu analiștii militari ruși, iritați de situație, notează NewsWeek.

UPDATE Rusia și Azerbaidjan încă nu negociază livrări de schimb de gaze către Europa prin sistemul de transport al gazelor din Ucraina, a declarat jurnaliştilor viceprim-ministrul rus Alexander Novak, informează interfax.com.

UPDATE Lituania nu intenționează să amenințe tranzitul gazului rusesc către regiunea Kaliningrad, argumentând că aceasta este o chestiune de acord trilateral între Rusia, Vilnius și Uniunea Europeană și poate fi rezolvată doar în contextul Uniunii Europene, scrie neftegaz.ru.

UPDATE ISW observă că declarația oficială a Kremlinului, după discuția dintre Trump și Putin, a fost că președintele rus a cerut “eliminarea cauzelor fundamentale” ale războiului. “Prin cauze fundamentale, oficialii ruși înțeleg o încălcare a unui presupus angajament al SUA de a nu extinde NATO spre est, după sfârșitul Războului Rece, iar această declarație sugerează că Putin rămâne hotărât să-și impună voința și interesele de securitate asupra Statelor Unite și Europei și nu are niciun interes să facă compromisuri în acest sens”, mai arată ISW. Înainte de invadarea Ucrainei, în 2022, Rusia a cerut într-adevăr retragerea forțelor occidentale din statele care au aderat la NATO după 1997, inclusiv din România, scrie Biziday.

UPDATE Serviciile de urgență din Odesa au spus că azi-noapte regiunea a fost atacată cu drone. „Ținta a fost infrastructura portuară din sudul regiunii”, făcând referire la zona unde, pe Dunăre, este granița cu România. Atacul a provocat mai multe incendii, care au fost stinse rapid de pompieri, iar o persoană a fost rănită, a adăugat sursa citată.

UPDATE Livrările rusești de gaz către Slovacia au reluat prin conducta principală Turkish Stream, a anunțat prim-ministrul Republicii, R. Fico, pe pagina sa de Facebook (interzisă în Rusia, deținută de corporația Meta, care este recunoscută ca extremistă în Federația Rusă), informează neftegaz.ru, potrivit Știripesurse.

UPDATE Sky News observă că Donald Trump își dorește să rămână în istorie ca fiind președintele ce a pus capăt războiului, dar dorința lui ar putea fi transformată de Rusia într-o victorie asupra Occidentului. “Președintele Trump a fost evaziv în a da detalii despre termenii în care s-a discutat în apelul de o oră și jumătate cu Putin. Nu știm ce i-a spus președintele Trump președintelui Putin sau ce i-a promis. Dar secretarul american al Apărării tocmai acordase Rusiei câteva cedări cheie – granițele schimbate, nicio apartenență la NATO, nicio garanție sau protecție pentru Ucraina. Trump vrea să oprească luptele. S-ar putea să și reușească asta, dar nu ar fi decât o mare victorie pentru el însuși și pe termen scurt, o victorie ce poate fi trâmbițată poporului american. Dar pentru Europa s-ar putea ca o astfel de pace să fie o recompensă pentru Putin și invazia sa, care obține nu numai o retragere a angajamentului SUA de a apăra Europa, ci ar permite Rusiei să reia mai târziu agresiunea”, potrivit Biziday,

UPDATE China a propus să organizeze o întâlnire la nivel înalt între Vladimir Putin și Donald Trump pentru a contribui la încheierea războiului din Ucraina, au declarat pentru Wall Street Journal surse familiarizate cu această chestiune.

UPDATE Convorbirea dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump demonstrează că orice speranță occidentală de a învinge Rusia nu va fi niciodată realizată, a transmis joi dimineață Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, pe rețeaua VKontakte, citat de agenția rusă de presă de stat TASS. „Nu există și nu poate exista o țară șefă și un conducător planetar. Această lecție ar trebui să fie învățată de elitele americane arogante”, a transmis Medvedev. În mesajul său, Medvedev spune că discuția Trump-Putin este importantă în sine, deoarece „lumea se afla în pragul Apocalipsei” din cauza prăbușirii relațiilor dintre cele două țări, scrie HotNews.

UPDATE Depozitele de gaze ale României se golesc rapid, atingând un grad de umplere de doar 39% pe 10 februarie, comparativ cu 60% în aceeași perioadă a anului trecut. Autoritățile par să fi fost luate prin surprindere de temperaturile scăzute, iar consumul ridicat a dat peste cap estimările de aprovizionare. „În noiembrie, s-au scos cu 58% mai multe cantități din depozite decât se estimase inițial. Prognozele nu au fost corecte“, spun surse citate de Ziarul Financiar. Aceștia susțin că toți operatorii și-au îndeplinit obligațiile de înmagazinare, însă temperaturile foarte scăzute au determinat un consum peste așteptări. În plus, România continuă să exporte gaze către Republica Moldova, aflată într-o situație critică din punct de vedere energetic.În acest context, România se pregătește să treacă iarna cu gaze importate, potrivit datelor comunicate de Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazului natural. Conform acelorași surse, echilibrarea balanței este așteptată abia în luna martie. 

UPDATE Ucraina vrea și va fi o țară NATO, afirmă ministrul ucrainean al apărării ca răspuns la remarcile șefului Pentagonului, scrie Digi24. Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, comentând declarația secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care susține că aderarea Ucrainei la NATO este nerealistă, a subliniat că Ucraina nu și-a schimbat poziția privind aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Umerov a subliniat că poziția Kievului rămâne neschimbată - Ucraina dorește să adere la NATO și va atinge acest obiectiv.

UPDATE Ministerul de Externe de la Chișinău a decis convocarea de urgență a ambasadorului agreat al Federației Ruse la Chișinău, după ce două drone au căzut în sudul Republicii Moldova. MAE subliniază că aceste incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității și spune că va solicita explicații oficiale și va transmite un protest ferm diplomatului.

UPDATE Mai multe aparate de zbor au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova în urma unui atac masiv asupra portului Reni. Poliția de Frontieră anunță că o dronă a căzut pe un teren agricol lângă satul Ciumai, raionul Taraclia, iar alta a explodat pe un câmp, la aproximativ 1,5 kilometri de Ceadîr-Lunga. Din investigațiile preliminare, fragmentele depistate la Ceadîr-Lunga aparțin unei drone rusești.

UPDATE O dronă rusească s-a prăbușit azi-noapte la Grindu, la circa 10 km de Municipiul Galați din România, în timpul unui atac asupra orașului ucrainean Reni. Patru aeronave NATO au patrulat zona. 

UPDATE A fost stare de alertă noaptea trecută în România, după ce o dronă rusească a ajuns în spaţiul aerian ţării noastre în urma nou atac asupra Ucrainei. Autorităţile au emis un mesaj RO-Alert privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, în zona de nord a județului Tulcea. Oficialii din cadrul Ministrul Apărării Naționale au transmis într-un comunicat că au fost ridicate de la sol patru avioane de luptă de la sol pentru a monitoriza "alerta extremă", aşa cum s-a menționat în mesajul RO-Alert. Atacul cu drone de la granița României vine la scurt timp după ce Vladimir Putin i-a spus lui Donald Trump că vrea pace, scrie Antena3.

UPDATE Liderii din Franța, Germania, Marea Britanie și alte cinci țări europene spun că Europa trebuie să fie parte din negocierile de pace pentru Ucraina scrie The Guardian. Aceștia susțin că o pace durabilă se poate obține doar cu garanții de securitate solide pentru Ucraina.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a anunțat că intenționează să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în Arabia Saudită, relatează Reuters. Trump a mai spus că el crede că Putin „vrea pace”. „Cred că aș putea spune cu mare încredere: el vrea să vadă că [războiul din Ucraina] se termină”, a notat el, potrivit Mediafax.

UPDATE Pe baza datelor serviciilor de informaţii daneze (DDIS), Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a analizat modul în care Rusia se pregătește pentru un război cu NATO pe termen mediu şi lung. DDIS a publicat o evaluare declasificată a serviciilor de informaţii care detaliază amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă Rusia pentru Danemarca şi aliaţii NATO. Evaluarea serviciilor de informaţii menționează că Rusia îşi reconstruiește forţele armate pentru a lupta de la egal la egal cu NATO, cu sprijin financiar şi material din partea Republicii Populare Chineze, Coreei de Nord şi Iranului. Raportul serviciilor de informaţii notează că disponibilitatea Rusiei de a se angaja într-un război cu NATO ar putea crește dacă țările europene nu își sporesc simultan capacitățile militare ca răspuns la eforturile de consolidare a capacităților Rusiei.

UPDATE Procesul de pace în Ucraina a fost lansat, afirmă preşedintele american, Donald Trump, după ce a avut miercuri convorbiri telefonice cu preşedinţii Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. Liderul de la Casa Albă a mai declarat şi că se va întâlni cu Vladimir Putin, însă nu a oferit detalii cu privire la modul la care vede pacea. Pe de altă parte, tot ieri, secretarul american al apărării a spus că Ucraina nu poate reveni la graniţele sale şi nici intra în NATO, ceea ce reprezintă o lovitură pentru Kiev, scrie Rador.

UPDATE Președintele american, Donald Trump, a declarat că a avut miercuri o convorbire telefonică „lungă și foarte productivă” cu Vladimir Putin, în care liderii au convenit să înceapă negocierile pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump a spus că el și președintele rus „au convenit ca echipele noastre să înceapă imediat negocierile” și s-au invitat reciproc să-și viziteze capitalele țărilor lor. Ulterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat, la rândul său, că a vorbit cu Trump despre o „pace durabilă, solidă”.

Ziua 1392 de război a început cu un nou atac aerian asupra Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina susţine ideea unui armistiţiu, în special pentru atacurile asupra infrastructurii energetice, în perioada Crăciunului. Pe de altă parte, Kremlinul a declarat marţi că armistițiul de Crăciun propus de Ucraina va depinde de încheierea sau nu a unui acord de pace, informează Reuters. Totuși, un oficial de la Moscova spune că Rusia este „în pragul unui acord de pace” cu Ucraina.

Liderii europeni susțin o „forță multinațională” pentru a asigura pacea în Ucraina, în timp ce Statele Unite se angajează să ofere garanții de securitate. Pe de altă parte, un diplomat american de rang înalt avertizează că Moscova trebuie să fie pusă sub presiune reală, contrazicând subtil abordarea președintelui Donald Trump. Totodată, Zelenski spune că Ucraina şi SUA ar putea organiza noi negocieri de pace în acest weekend.

UPDATE Președintele ucrainean a explicat pentru presa ucraineană care sunt pașii următori în negocierile de pace. El a spus că, după finalizarea documentelor ucrainene, se așteaptă ca SUA să organizeze consultări cu rușii în următoarele zile, relatează Ukrainska Pravda. „Și după aceea vor avea loc consultări cu președintele SUA. Apoi echipele noastre se vor întâlni - cred că echipele noastre de negociere se vor întâlni în Statele Unite, posibil chiar în weekend. Iar după această întâlnire, vom vedea. Vom lua în considerare o întâlnire la nivel de lideri, cel puțin cu președintele SUA", a explicat Zelenski, scrie Spotmedia.

UPDATE SUA au transmis Ucrainei că trebuie să accepte oferta lor considerată „de nivel platină” privind garanțiile de securitate, avertizând că, în caz contrar, riscă să le piardă definitiv, relatează The Telegraph. Totodată, americanii au subliniat că „aceste garanții nu vor rămâne pe masă la nesfârșit”, mesaj interpretat ca un ultimatum adresat președintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta condițiile.

UPDATE Baza de date rusească pentru recruți s-a dovedit vulnerabilă la atacuri cibernetice și infiltrări susținute. Un grup anonim de hackeri a avut acces la ea timp de câteva luni. Cazul a fost scos la iveală de organizația Get Lost (fosta Go by the Forest). Aceștia au raportat că au primit date de la un grup anonim de hackeri care au obținut acces la infrastructura Mikord , o companie implicată în crearea Registrului Militar Unit (UMR), scrie NewsWeek.

UPDATE Izolare digitală plănuită în Rusia.  La o reuniune a consiliului pentru drepturile omului, președintele rus Vladimir Putin a anunțat planuri de blocare a apelurilor telefonice din partea așa-numitelor „țări neprietenoase”. Planul este de a bloca apelurile telefonice din 47 de state considerate „neprietenoase” fără acordul prealabil al utilizatorilor, invocând combaterea fraudelor. Măsura face parte dintr-o ofensivă mai largă de control, informează Ukrinform, care citează Serviciul ucrainean de Informații Externe, scrie Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în Olanda marți, 16 decembrie, într-o vizită oficială. Zelenski a fost primit la Haga de către prim-ministrul interimar Dick Schoof. Cei doi vor lua masa de prânz la reședința oficială a prim-ministrului, Catshuis. Ministrul olandez de Externe, David van Weel, și ministrul Apărării, Ruben Brekelmans, vor fi de asemenea prezenți. Întâlnirea se va concentra pe negocierile de pace și sprijinul continuu pentru Ucraina, anunță European Pravda.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk, participant la summitul de pace de la Berlin, a dezvăluit o premieră în negocieri: o promisiune fermă din partea Statelor Unite de a răspunde militar în cazul unui nou atac al Rusiei asupra Ucrainei. Tusk a citat negociatorii americani, inclusiv pe Steve Witkoff, care ar fi fost „foarte clar în acest sens: America se va implica în garanțiile de securitate pentru Ucraina, astfel încât rușii să nu aibă nicio îndoială că, în cazul încălcării armistițiului, răspunsul SUA va fi militar”. Măsurile de asistență pentru Ucraina ar include forțe armate, sprijin informatic, logistic, economic și diplomatic Tusk a salutat această evoluție ca fiind o nouă unitate între aliații Kievului, remarcând că „pentru prima dată a fost atât de clar vizibil că americanii, europenii și Ucraina sunt toți de aceeași parte”. 

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că echipele ucrainene și americane se pregătesc să organizeze o nouă rundă de negocieri privind un plan de pace în Statele Unite, după consultările dintre Washington și Moscova și după zile de negocieri intense la Berlin, relatează Kyiv Post.

UPDATE Rușii trăiesc astăzi într-o „perioadă foarte prosperă”, deoarece Vladimir Putin este „primul președinte ortodox din vremea țarilor”, a declarat patriarhul Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. „Uneori chiar te gândești: Doamne, oare este real?” – a spus patriarhul în timpul predicii sale în biserica Marelui Cneaz Vladimir. În opinia lui Kirill, „acest lucru este cu adevărat un dar de sus”. „De aceea, trebuie să fim recunoscători lui Dumnezeu pentru țara în care trăim și, sincer să fiu, pentru putere... și, desigur, pentru tot ceea ce face Rusia astăzi”, a subliniat patriarhul, scrie The Moscow Times.

UPDATE Înalți oficiali ai Pentagonului pregătesc un plan de retrogradare a mai multor sedii principale ale Armatei americane și de schimbare a echilibrului de putere între generalii săi de rang înalt, într-o consolidare majoră dorită de secretarul Apărării, Pete Hegseth, au declarat persoane familiarizate cu situația, potrivit Washington Post. Dacă va fi adoptat, planul ar introduce unele dintre cele mai semnificative schimbări la cele mai înalte grade ale armatei din ultimele decenii, îndeplinind parțial promisiunea lui Hegseth de a încălca status quo-ul și de a reduce numărul generalilor cu patru stele din armată. Acesta ar reduce importanța sediilor centrale ale Comandamentului Central al SUA, Comandamentului European al SUA și Comandamentului Africa al SUA, plasându-le sub controlul unei noi organizații cunoscute sub numele de Comandamentul Internațional al SUA, potrivit a cinci persoane familiarizate cu situația, potrivit Digi24.

UPDATE Marea bătălie de la Kupiansk s-a transformat în războiul declarațiilor. Rușii susțin că au cucerit orașul, dar Kievul îi contrazice. Forțele ucrainene continuă contraofensiva în direcția Kupiansk. Până și bloggerii ultranaționaliști ruși recunosc că situația trupelor ruse din oraș se agravează, potrivit celei mai noi evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Evoluția vine la aproape o lună după ce comandanți ruși i-au raportat lui Vladimir Putin că au cucerit orașul, iar un general a fost decorat pentru „eliberarea orașului Kupiansk”.

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a adoptat marţi un ton prudent în ce priveşte posibilul rol al unei forţe militare europene pentru Ucraina, spunând că multe vor depinde de preşedintele rus Vladimir Putin, transmite dpa.

UPDATE Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, este binevenit să vină în Belarus dacă va renunţa la funcţie. Pe de altă parte, Lukașenko a precizat într-un interviu pentru media americană Newsmax că nu a avut nicio astfel de discuţie cu Maduro, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Rusia nu este de acord cu desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția Voinței. Serghei Riabkov, viceministrul afacerilor externe al Rusiei, a exclus și posibilitatea ca Rusia să accepte „un compromis” în ceea ce privește teritoriul, relatează EFE.

UPDATE Campania de atacuri cu drone navale a Ucrainei împotriva flotei din umbră a Rusiei provoacă pagube care depășesc cu mult costul armelor folosite, potrivit analistului ucrainean în domeniul apărării, Kirilo Danilcenko, relatează Euromaidan Press.

UPDATE UE a adoptat un nou pachet de sancțiuni care vizează rețeaua de companii și persoane implicate în ocolirea restricțiilor impuse exporturilor de petrol rusesc. Printre entitățile afectate se află și Litasco, compania care operează activele Lukoil, inclusiv din România. Uniunea Europeană a decis, luni, extinderea sancțiunilor împotriva companiilor și persoanelor acuzate că ajută Moscova să eludeze restricțiile occidentale privind exporturile de petrol, o sursă majoră de finanțare a războiului din Ucraina, scrie Reuters.

UPDATE Contraamiralul român Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, a explicat pentru Newsweek de ce Rusia este incapabilă să cucerească Odesa. „Practic, nu pot ajunge în Odesa. Nu pot trece peste Nipru. Ei au tot încercat să cucerească niște insule de pe fluviu, dar nu au reușit. Au fost mai multe tentative nereușite de traversare a fluviului fără rezultate. Apoi au vrut sa-și facă de cap în Zaporojie, dar, la fel, nu le-a ieșit. Ar mai fi varianta debarcării pe Marea Neagră la Odesa, dar și acolo fac legea ucrainenii. Nu pot ajunge cu nave de desant acolo fiindcă ucrainenii au baraje de mine, dispun de rachete performante și să nu uităm de dronele marine care au pus pe fugă flota Rusiei. Deci este puțin probabil. Și mai este o problemă. Rusia revendică câștiguri teritoriale care nu există în realitate. Îmi pun mari semne de întrebare legate de declarațiile oficiale ale Moscovei”, precizează Ciorobea.

UPDATE Toate bunurile companiei „Lukoil-Moldova” de la Aeroportul Chișinău vor fi transmise în proprietatea statului în termen de 20 de zile. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu după o decizie a Consiliului pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului. Astfel, autoritățile au refuzat aprobarea activității investiționale a companiei, iar decizia prevede revenirea la situația existentă înainte de 2005, când infrastructura complexului petrolier „Aeroport” a fost preluată.

UPDATE Unul dintre principalii diplomați ai Moscovei, Serghei Riabkov, a declarat luni că Rusia și Ucraina se află foarte aproape de soluția ce ar putea pune capăt războiului început în februarie 2022. „Suntem pregătiți să ajungem la un acord”, a afirmat Riabkov, într-un interviu exclusiv pentru ABC News. Oficialul rus a precizat că o înțelegere ar putea fi atinsă curând: „mai devreme decât mai târziu”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „90% finalizate”, dar miza reală se joacă în ultimele detalii, avertizează fostul ambasador american la Kiev, Steven Pifer. Într-un interviu pentru Kiev Post, diplomatul susține că Occidentul nu trebuie să legitimeze ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia și avertizează că, fără presiune reală asupra Moscovei, orice acord riscă să fie doar o pauză înaintea unui nou conflict, scrie Spotmedia.

UPDATE Întrebat despre această idee de încetare a focului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Întrebarea acum este dacă noi, aşa cum spune preşedintele (Donald) Trump, vom ajunge la un acord sau nu”. Peskov a adăugat că este puţin probabil ca Rusia să participe la un astfel de armistițiu dacă Ucraina se concentrează pe „soluţii pe termen scurt, neviabile”, şi nu pe o înţelegere de durată. „Vrem să oprim acest război, să ne atingem obiectivele, să ne asigurăm interesele şi să garantăm pacea în Europa pentru viitor. Asta vrem”, a precizat purtătorul de cuvânt, potrivit News.ro. În acest context, problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina rămâne o prioritate. 

UPDATE Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au avut o întrevedere la Haga, unde cei doi participă la formarea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina. Discuțiile au vizat situația de pe front și aderarea țărilor lor la UE, scrie Adevărul.

UPDATE Volodimir Zelenski a declarat că atât Ucraina, cât și SUA susțin ideea unui armistițiu cu prilejul Crăciunului și Anului Nou, dar că totul depinde de Federația Rusă. Și Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, și-a exprimat speranța că rușii “mai au încă un strop de umanitate și pot lăsa oamenii în pace, pentru câteva zile”. Președintele ucrainean a transmis că, dacă Rusia refuză să accepte termenii de încetare a războiului, care vor fi stabiliți în urma negocierilor cu SUA și statele europene, “este timpul ca Donald Trump să exercite o presiune dură. Cred că Washington va pune presiune, prin sancțiuni, și ne va da nouă mai multe arme. Cred că aceasta este o cerere corectă adresată americanilor”. “Dacă americanii sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei și să aplice măsuri puternice în cazul în care Putin încalcă acordul, atunci spuneți-mi sincer, cu ce se deosebește acest lucru de situația în care Putin nu vrea să pună capăt conflictului?”, a remarcat liderul de la Kiev.

UPDATE Forțele ruse au avansat în orașul Huliaipole din regiunea Zaporojie, a anunțat grupul ucrainean de analiză militară DeepState. Pe frontul din est, trupele rusești au ocupat satul Tovste din regiunea Donețk și au avansat în apropiere de Iampil și în Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Zelenski a declarat, după discuțiile de luni de la Berlin, că în timp ce Washingtonul face presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului, Kievul este mai concentrat pe asigurarea calității unui acord. „Americanii își doresc o încheiere rapidă a unui acord. Pentru noi, calitatea este importantă. Dacă viteza și calitatea coincid, susținem pe deplin acest lucru”, a spus președintele Ucrainei, potrivit Kyiv Independent. El a reiterat că Ucraina nu va accepta niciun aranjament care plasează Donbasul sub control rusesc. „Orice format al Donbasului sub control rusesc este inacceptabil pentru mine. Nici de jure, nici de facto nu vom recunoaște Donbasul ca fiind rusesc”, a spus Zelenski, potrivit Spotmedia.

UPDATE O dronă rusească a lovit în timpul nopții un bloc înalt din orașul Zaporojie, iar trei persoane au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda. Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale a anunțat că serviciile de urgențe acționează la fața locului, iar locatarii de la etajele superioare au fost evacuați, scrie Spotmedia.

UPDATE Rusia își va repoziționa forțele armate către flancul estic al NATO dacă se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, îndemnând Europa să aloce mai multe fonduri pentru apărarea statelor din prima linie, notează Financial Times. 

UPDATE Kremlinul a refuzat marți, 16 decembrie, un armistițiu de Crăciun propus de Ucraina, susținând că Rusia își dorește pace și că nu vrea „o pauză” în timpul căreia Kievul „să se pregătească pentru continuarea războiului”, relatează Reuters.

UPDATE Kremlinul a declarat marţi, 16 decembrie, că ultima convorbire telefonică directă între Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump a avut loc la 16 octombrie şi a făcut trimitere la comunicatul Preşedinţiei ruse emis cu acea ocazie, după ce, luni, şeful Casei Albe a spus că a discutat „recent” cu omologul său rus.

UPDATE Donald Trump a indicat că a vorbit recent cu preşedintele rus Vladimir Putin, fără a oferi detalii suplimentare. În ceea ce priveşte problemele teritoriale foarte dificile, asupra cărora persistă dezacordul cu Kievul, preşedintele american nu şi-a ascuns poziţia: ucrainenii "au pierdut deja teritorii, ca să fiu sincer". O propunere americană iniţială prevedea ca Ucraina să cedeze Rusiei porţiuni mari de teritoriu în est, inclusiv zone care nu sunt ocupate în prezent, o linie roşie pentru Kiev.

UPDATE Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Rusia pentru numeroase măsuri luate împotriva unor organizaţii legate de opozantul Aleksei Navalnîi, măsuri menite să elimine opoziţia, informează AFP.

UPDATE Forțele ucrainene continuă contraofensiva în direcția Kupiansk. Până și bloggerii ultranaționaliști ruși recunosc că situația trupelor ruse din oraș se agravează, potrivit celei mai noi evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Evoluția vine la aproape o lună după ce comandanți ruși i-au raportat lui Vladimir Putin că au cucerit orașul, iar un general a fost decorat pentru „eliberarea orașului Kupiansk”.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Grupului Forțelor Comune Ucrainene, colonelul Viktor Trehubov, a declarat luni că militarii ucraineni „continuă operațiunile de curățare în Kupiansk” și evită luptele urbane. Potrivit ISW, rușii ar încerca să-i aprovizioneze cu drone pe cei aproximativ 100-200 de soldați rămași în oraș.

UPDATE Trupele rusești încercuite în Kupiansk primesc încă un număr limitat de lansări de drone - iar un oficial ucrainean spune că unele includeau steaguri, nu alimente. Aproximativ 120 de soldați ruși rămâneau încercuiți în Kupiansk la mijlocul lunii decembrie, a declarat Viktor Tregubov, șeful comunicațiilor Forțelor Comune ale Ucrainei. „La sfârșitul săptămânii trecute, serviciile noastre de informații au evaluat aproximativ 40 de indicative de apel active pe canalele radio rusești din Kupiansk. De obicei, asta înseamnă un radio pentru trei până la patru soldați. Așadar, estimăm că aproximativ 120 de soldați ruși rămân încercuiți”, a spus Tregubov pentru Kyiv Independent.Tregubov a confirmat că trupele rusești încercuite primesc încă provizii limitate prin „pod aerian”, scrie Ziare.com.

UPDATE Rusia a lansat 70 de drone, mai puține decât în zilele anterioare, iar consecințele au fost limitate. Un bloc din orașul Zaporojie a fost lovit, trei persoane fiind rănite. De asemenea, un sat din Harkov și o fermă din regiunea Cernigău au fost lovite de drone. Forțele ruse au avansat în orașul Huliaipole din regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei. Pe frontul din est, trupele rusești au ocupat un sat din regiunea Donețk și s-au apropiat de alte două localități, scrie Spotmedia.