Anunțul lui Donald Trump privind începerea imediată a negocierilor cu Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina a stârnit consternare printre aliații Kievului. Europenii nu înțeleg de ce nu sunt incluși în discuții, Kievul insistă că trebuie să participe la negocieri și toată lumea este îngrijorată de deschiderea arătată de Trump lui Putin și de concesiile făcute din start de Washington, spun analiștii și oficialii citați de Reuters, Politico și Kyiv Independent.

Totuși, după discuția celor doi lideri, Rusia a atacat masiv în regiunea Odesa din Ucraina. Două drone au fost depistate, joi dimineață, pe teritoriul Republicii Moldova, anunță Poliția de la Chișinău. Una dintre drone a fost găsită pe un câmp agricol, iar alta a explodat pe câmpul de lângă o localitate.

UPDATE Donald Trump a declarat că discuţiile cu Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski au fost „excelente” şi că există şanse mari pentru încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Liderii statelor membre nu i-au promis niciodată Ucrainei că va deveni membră NATO dacă se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, joi, la Bruxelles.

UPDATE Prețurile reduse la petrol, constrângerile bugetare și acumularea creanțelor neperformante în zona privată sunt printre principalele riscuri economice cu care se confruntă Rusia, se spune în documentele pregătite pentru o dezbatere în interiorul guvernului de la Moscova, scrie Reuters. Deosebit de îngrijorătoare este perspectiva creșterii producției de petrol de către SUA și OPEC.

UPDATE Ajunși la sediul NATO joi devreme, miniștrii apărării europeni au avut un mesaj comun că nu ar putea exista negocieri despre Ucraina fără Ucraina și Europa, de asemenea, la masă. Întrebarea este în ce măsură ascultă SUA, scrie BBC.

UPDATE Două drone încărcate cu explozibil au căzut joi pe teritoriul României, la graniţa cu Ucraina. Conform unui comunicat MApN, dronele sunt "folosite de Federația Rusă în atacurile executate asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre". Două drone de tip Geran 1/2 au căzut pe teirtoriul României joi, anunță Ministerul Apărării Naționale, în două zone nelocuite de la graniţa României cu Ucraina.

UPDATE „Astăzi trupele ruse au bombardat cartierele rezidențiale din Kramatorsk. O persoană a fost ucisă, cel puțin cinci răniți, printre care se numără și o fată de 16 ani. 10 clădiri cu mai multe etaje și 6 private și 3 vehicule au fost avariate. Incendii izbucnite în trei clădiri rezidențiale, mașini au luat foc. Salvatorii au eliminat arderea, cu o suprafață totală de 116 mp”, notează serviciile de urgență ucrainene.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că țara sa nu va accepta niciun acord de pace convenit între SUA și Rusia, fără implicarea Kievului, anunță BBC. Zelenski a vorbit cu reporterii despre conversația președintelui american Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin cu privire la viitorul războiului. Ucraina „nu va fi în măsură să accepte niciun acord” încheiat fără implicarea țării, spune Zelenski. El adaugă că este „important ca totul să nu decurgă conform planului lui Putin”, de a face din negocieri o conversație bilaterală între Rusia și SUA. Președintele ucrainean spune că nu vede apelul telefonic al lui Trump cu Putin „ca un semn că discuția cu Rusia a fost o prioritate pentru președintele american”. Dar, adaugă el, nu este „foarte plăcut în orice caz”. „Nu se poate vorbi despre Ucraina fără Ucraina”, iar „europenii trebuie să fie și ei la masa negocierilor”.

UPDATE Fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, a explicat pentru Antena3.ro de ce rușii încearcă să facă „oferte” României prin împărțirea teritoriilor ucrainene. „Cea ce azi poate fi tentant și favorbabil pentru unii, mâine ți se poate întoarce și alții ar putea să aibă pretenții la teritoriul românesc”, spune Corlățean.

UPDATE Rusia activează conturi pe rețelele sociale care n-au mai fost folosite de 8 ani și atrage micro-influenceri, cu 500-1000 de următori, pentru a-și disemina propaganda și a influența alegerile. Informațiile vin de la un oficial al NATO, care a făcut declarațiile sub protecția anonimatului la Bruxelles, relatează Agerpres.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia se pregătește să desfășoare un număr semnificativ de trupe în Belarus, care ar putea fi folosite pentru o invazie a unei țări NATO. Zelenski a făcut aceste observații într-un interviu acordat The Economist, publicat miercuri. „Nimeni nu înțelege ce este războiul până nu vine la tine acasă. Nu vreau să sperii pe nimeni. (Dar) va veni”, a spus Zelenski. „Pe măsură ce lumea îl oprește azi, încet, pe Putin, va veni. Iar acesta este un fapt”, susţine liderul de la Kiev, scrie Spotmedia.

UPDATE Nicio decizie cu privire la Ucraina fără Kiev și europeni, spun miniștrii de externe din grupul Weimar reunit la Paris ieri, la inițiativa președintelui în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk. Decizia lui Donald Trump de a negocia direct cu Putin peste capul aliaților a creat siderare în capitalele europene care anunță că sunt gata să susțină în continuare Ucraina în fața agresiunii ruse, scrie Reuters. „Suntem gata să ne sporim sprijinul pentru Ucraina”, se spune în declarația finală.

UPDATE Nigel Farage, figura proeminentă de pe scena politică britanică şi apropiat al preşedintelui american Donald Trump, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO este „probabil esenţială” pentru o soluţie pe termen lung în conflictul cu Rusia, informează POLITICO. Declaraţia sa vine în timp ce administraţia Trump exclude posibilitatea ca Ucraina să devină membră a alianţei şi insistă ca Europa să preia responsabilitatea majoră în furnizarea de ajutoare militare şi umanitare.

UPDATE Conversația telefonică între președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin Vladimir Putin ar putea însemna o schimbare dramatică a poziției Washingtonului cu privire la războiul din Ucraina, relatează Bloomberg.

UPDATE Potrivit surselor agenției Bloomberg, principalii aliați ai Ucrainei nu au știut de convorbirea dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin până la final. Încă nu se știe dacă țările beligerante vor putea ajunge la un acord de pace, însă contururile unor posibile înțelegeri sunt deja vizibile, transmite agenția Bloomberg, care prezintă trei scenarii. Scenariul cel mai probabil ar prevedea ca teritoriile ocupate să rămână în suspensie în viitorul previzibil și sub controlul de facto al Rusiei. Ar putea exista unele schimburi de terenuri care implică teritoriul rusesc din regiunea Kursk care a fost capturat de Kiev. Ucraina ar primi un fel de garanții de securitate. Iar o mare parte a negocierilor s-ar concentra pe cât de puternice ar fi acestea. Scenariul ideal pentru Kiev ar fi ca SUA și europenii să se angajeze bilateral să intervină în cazul în care Rusia renunță la un acord. Însă riscul unui conflict direct cu Rusia îi face pe unii dintre cei mai înfocați susținători ai Ucrainei să fie rezervați. În schimb, partenerii Kievului s-ar putea angaja să sporească sprijinul militar acordat Ucrainei și să reimpună sau să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. În scenariul de coșmar pentru Kiev, Trump și-ar putea pierde interesul pentru viitorul Ucrainei înainte de a se ajunge la o înțelegere, oprind ajutorul militar și financiar și lăsându-i pe europeni să se ocupe de problemă. Chiar dacă angajamentul lui Trump față de Putin duce la un acord de pace care să reziste inițial, acesta ar putea doar să întârzie următoarea fază a ceea ce Putin a descris ca fiind un război între NATO și Rusia.

UPDATE Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina dacă aceasta refuză termenii vreunui acord de pace convenit de Rusia şi SUA, a declarat joi şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, care a cerut implicarea UE şi a Ucrainei în negocierile pentru un astfel de acord, anunţat separat de preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, care au avut miercuri o convorbire telefonică, relatează agenţiile de știri Reuters şi AFP.

UPDATE SUA a greșit, a dat mâna Rusiei. Cam așa se pare că vede lucrurile ministrul german al apărării, Boris Pistorius. SUA nu trebuia să facă concesii Rusiei înainte de negocierile de pace, să excludă aderarea Ucrainei la NATO și să accepte ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriu, a declarat ministrul german al apărării, conform The Guardian. Comentariile sale au fost preluate de omologul său francez, Sébastien Lecornu, care a avertizat împotriva „păcii prin slăbiciune” la sosirea sa la sediul NATO, mai degrabă decât formula „păcii prin forță” favorizată nominal de Trump.

UPDATE Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a declarat joi, după ce Trump și Putin au discutat la telefon despre un acord de pace în Ucraina, că România ar avea interesul să revendice teritorii ale Ucrainei. Narîșkin reia tema favorită a propagandei ruse, că Ucraina este un stat care nu are dreptul să existe și spune că „prăbușirea sa este inevitabilă”. Contactați de Antena3.ro, oficiali din statul român au declarat că este „o capcană” și că răspunsul trebuie să fie categoric „nu!”.

UPDATE Ministrul german de externe Annalena Baerbock a declarat joi că Ucraina și Europa trebuie să fie implicate în discuțiile de pace despre Ucraina, după ce președintele american și președintele rus au discutat despre conflict. “Nu putem avea discuții fără implicarea Ucrainei. Pacea în Europa este în joc, de aceea noi, europenii, trebuie să fim implicați”, a declarat Baerbock într-un interviu pentru radio Deutschlandfunk.

UPDATE Kremlinul a anunțat că Rusia alcătuiește o echipă pentru negocierile cu Statele Unite, în urma unei conversații între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, la 12 februarie, conform Pravda Ukraina.

UPDATE În contextul în care Donald Trump pare să-și clarifice intențiile privind încheierea războiului Rusiei în Ucraina, administrația sa pare să fie pregătită să accepte unele dintre cerințele esențiale ale Kremlinului: Ucraina să nu adere la NATO și să nu-și recupereze granițele de dinainte de 2014. În mijlocul acestui șoc diplomatic, o altă prioritate a administrației devine din ce în ce mai evidentă: schimbarea atenției de la Europa către China, relatează CNN.

UPDATE „Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a convocat de urgență pe șeful misiunii diplomatice ruse la Chișinău, în urma unei noi și grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. În cadrul întrevederii, partea moldovenească a exprimat protestul ferm față de aceste încălcări inacceptabile, subliniind că astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor Republicii Moldova. Diplomatului rus i-a fost comunicat că asemenea acțiuni constituie o încălcare a suveranității naționale și este un alt gest neprietenos din partea Federației Ruse. Ministerul i-a mai prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul Republicii Moldova, ca dovadă concretă a acestor încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră. MAE a reiterat apelul către autoritățile ruse de a înceta imediat aceste incursiuni și de a respecta strict suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Ca răspuns la aceste provocări, MAE a luat decizia privind denunțarea unilaterală a Acordului interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. După finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului.

UPDATE Preşedintele american nu a numit Ucraina un participant egal la negocierile de pace preconizate cu Rusia. Atunci când a fost întrebat, într-o discuţie cu jurnaliştii în Biroul Oval, Trump s-a limitat să spună că „este o întrebare interesantă”, relatează Ukrainska Pravda. Cu toate acestea, Trump nu crede că există pericolul ca participarea preşedintelui ucrainean la procesul de negociere să fie blocată.

UPDATE Cheltuielile militare ale Rusiei au depășit bugetele combinate de apărare ale tuturor statelor europene. În 2024, cheltuielile totale de apărare ale Rusiei au crescut cu 42% în termeni reali, ajungând la 462 de miliarde de dolari, conform datelor Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), citate de Financial Times. Prin comparație, cheltuielile totale pentru apărare în Europa, inclusiv în Regatul Unit și UE, au crescut cu aproape 12% anul trecut, până la 457 de miliarde de dolari, fiind ușor mai mici decât bugetului Moscovei. IISS estimează că în 2025 cheltuielile totale de apărare ale Rusiei se vor majora cu încă 13,7%, adică 7,5% din PIB și aproape 40% din bugetul federal. Deși aceste investiții presează economia, Rusia poate suporta în continuare costurile războiului. În schimb, dacă cheltuielile europene pentru apărare ar crește la 3% din PIB, ar adăuga aproximativ 250 de miliarde de dolari la nivelurile actuale. La 5% din PIB, cheltuielile ar crește cu aproximativ 800 de miliarde de dolari – aproape dublu față de cheltuielile militare actuale ale Rusiei. Însă bugetele militare europene au crescut deja cu 50% din 2014, iar „constrângerile fiscale pot atenua [în continuare] creșterea”, subliniază analiștii, scrie HotNews.

UPDATE Astăzi se încheie starea de urgență în energetică pentru 60 de zile. Premierul Dorin Recean a anunțat că aceasta nu va fi prelungită, întrucât la această etapă au fost create condițiile necesare pentru asigurarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene.

UPDATE Activitatea militară intensă din apropierea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei a împiedicat, miercuri, rotația experților Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a explicat directorul Rafael Grossi. Cele șase reactoare ale centralei ocupate de ruși au fost închise, dar trebuie să fie răcite în continuare. AIEA are experți staționați în permanență la centrala ocupată de forțele ruse, pentru a monitoriza situația. Observatorii AIEA sunt înlocuiți în mod regulat și traversează linia frontului ruso-ucrainean în zona controlată de Kiev.Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc că au împiedicat rotația experților, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că orice acord de pace în Ucraina trebuie să fie durabil şi că orice negocieri trebuie să includă Kievul. „Este esenţial ca orice ar ieşi din aceste discuţii să fie durabil”, a declarat Rutte, iar „Ucraina trebuie să fie implicată îndeaproape în tot ceea ce se întâmplă” cu ea, potrivit HotNews.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 140 de drone, iar forțele de apărare au distrus 85 de ținte în zece regiuni. Restul de peste 50 de drone au căzut în locuri nelocuite, fără a produce pagube, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE John Bolton, fostul consilier de securitate al preşedintelui Donald Trump – în primul mandat – a criticat dur decizia liderului de la Casa Albă de a vorbi, ieri, cu preşedintele rus Vladimir Putin şi de a sugera viitoare concesii în faţa Rusiei cu privire la războiul din Ucraina. „Liderilor americani le revine datoria să susţină fără echivoc Ucraina şi aliaţii NATO care sprijină Kievul. Nu este în interesul nostru naţional să lăsăm să prevaleze agresiunea neprovocată a Kremlinului împotriva Ucrainei. Rusine administraţiei Trump”, a spus acesta, relatează Monitorul Apărării.

UPDATE Bursa de Valori din Moscova se apreciază puternic joi în urma anunţului preşedintelui american Donald Trump că el şi preşedintele Vladimir Putin au convenit să înceapă negocierile pentru încetarea focului în războiul din Ucraina. La prânz, ora Moscovei, indicele principal MOEX se apreciază cu 6,3%, la 3.217 puncte, în timp ce indicele RTS, denominat în dolari, a urcat cu peste 6%, la 1.090 de puncte. Acţiunile marilor companii ruseşti, precum gigantul rus Gazprom şi banca Sberbank se apreciază cu 7-8%, arată datele agregate de ZF. De asemenea, rubla s-a întărit cu 3,7% faţă de dolarul american, tranzacţionându-se la 90,5 ruble pe dolar, şi a câştigat 3,6% faţă de euro, ajungând la 94 ruble pe euro.

UPDATE Trupele ruse au atacat dimineață orașul Herson, iar un bloc din cartierul Țentralnîi a fost lovit în plin, relatează Ukrainska Pravda. Un bărbat de 48 de ani și o femeie de 55 de ani au fost răniți. Bărbatul a fost dus la spital în stare critică, a anunțat Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale, scrie HotNews.

UPDATE Pe site-urile de știri şi pe reţelele sociale, inclusiv din România, au început să circule informaţii despre o aşa-zisă achiziţionare a fostei reşedinţe din Bavaria a dictatorului nazist Adolf Hitler, numită şi Cuibul Vulturului, de către preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Dar atât autoritățile ucrainene, cât şi compania din Bavaria care se ocupă de gestiunea imobilului menţionat au demontat aceste acuzații. Informația este falsă, scrie Rador.

UPDATE Din cauza sancțiunilor occidentale, Rusia și-a creat un sistem paralel de import din Afganistan. Rusia cumpără astfel o gamă largă de bunuri din această țară, inclusiv băuturi carbogazoase produse la fabrica locală Coca-Cola, a declarat ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Jirnov. Fructele uscate, stafidele, legumele și strugurii sunt printre principalele mărfuri importate din Afganistan. Pe lângă produsele agricole, care alcătuiesc cea mai mare parte a importurilor, sunt furnizate în Rusia mirodenii, băuturi energizante, ierburi medicinale și cazane tradiționale, scrie HotNews.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există voinţă politică atât din partea Rusiei, cât şi din partea Statelor Unite pentru a se ajunge la o înţelegere şi a pune capăt războiului de trei ani. Kremlinul a declarat joi că este impresionat de poziţia preşedintelui american Donald Trump privind încetarea războiului din Ucraina şi a confirmat că sunt pregătiri în curs pentru o întâlnire bilaterală între Trump şi Vladimir Putin, relatează Reuters, potrivit news.ro.

UPDATE Startup-ul german Helsing intenționează să furnizeze Forțelor Armate ale Ucrainei încă 6.000 de vehicule aeriene fără pilot echipate cu inteligență artificială (AI) – potrivit Deutsche Welle (DW). Furnizarea de drone AI de la Helsing a fost anunțată pentru prima dată în noiembrie 2024, fiind vorba despre un număr de 4.000 de drone HF-1, potrivit Rador.

UPDATE Președintele Trump cere țărilor NATO să crească cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, dar majoritatea țărilor europene nu pot accepta acest obiectiv din cauza problemelor financiare. În caz contrar, dacă dorința președintelui american nu este îndeplinită, el amenință cu reducerea sprijinului pentru siguranța europeană, relatează Politico. În timp ce unele state susțin cererea, majoritatea se tem că ar trebui să facă tăieri mari în domenii precum sănătatea sau educația, scrie Digi24.

UPDATE Donald Trump a declarat miercuri, după ce a discutat cu preşedintele rus Vladimir Putin, că delegaţiile lor vor „începe imediat negocierile” pentru a pune capăt războiului, lăsând în beznă capitalele europene. „Americanii nu văd un rol pentru Europa în marile probleme geopolitice legate de război. Va fi un adevărat test al unităţii”, a declarat un înalt oficial UE. „Trump ne vede ca pe nişte bani. Şi, sincer să fiu, nu am fost clari în privinţa locului nostru la masă în schimbul acelor bani.” Într-o declaraţie făcută miercuri seară, şase ţări europene, inclusiv Germania, Franţa şi Regatul Unit, au declarat: „Dorim să discutăm calea de urmat cu aliaţii noştri americani . . . Ucraina şi Europa trebuie să fie implicate în orice negocieri”, scrie Mediafax.

UPDATE Planul Rusiei pentru rusificarea totală a Ucrainei este doar o parte a strategiei mai ample a Moscovei. În declarații recente purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat de fapt viziunea Moscovei de a încorpora Ucraina în proiectul său geopolitic pentru o „nouă Eurasie”. Potrivit lui Peskov, „o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia”, o realitate care, pentru Kremlin, depășește cu mult conflictul regional și se înscrie într-un plan strategic, care vizează restabilirea influenței Rusiei asupra întregii zone post-sovietice. Această viziune nu se oprește la granițele Ucrainei, ci vizează o reconfigurare a Europei de Est, în care și România ar putea avea de suferit, conform Il Messaggero.

UPDATE Noi fragmente de dronǎ au fost depistate acum 20 de minute în extravilanul orașului Taraclia, din Republica Moldova, aproximativ la 2 km de spitalul raional. Polițiștii sunt la fața locului pentru securizarea perimetrului, iar experții secției tehnico-explozivǎ a Poliției urmează sǎ examineze complex obiectul.

UPDATE Inițiativa președintelui american Donald Trump, care a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin să înceapă negocieri „imediate” pentru încheierea războiului din Ucraina, „nu este o trădare” a față de Kiev, a declarat joi, la Bruxelles, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, citat de Agerpres.

UPDATE Germania va livra în curând Ucrainei aproximativ 100 de rachete ghidate pentru sistemele de apărare aeriană IRIS-T, a anunțat delegația germană la NATO în urma reuniunii Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei (UDCG), potrivit Ukrinform. Germania a furnizat deja Ucrainei 11 sisteme IRIS, chiar înainte de a fi adoptate oficial de armata germană, potrivit HotNews.

UPDATE Reprezentantul special prezidențial al SUA pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, va vizita Germania, Belgia și Ucraina în perioada 13-22 februarie, scopul principal al turneului său în Europa fiind promovarea viziunii liderului american, Donald Trump, de a pune capăt războiului ruso-ucrainean și de a asigura o „pace prin forță” – scrie ziarul Korespondent, citând un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. Potrivit instituției, Kellogg va participa la Conferința de Securitate de la München și va vizita sediul NATO și al Uniunii Europene de la Bruxelles, unde „va discuta cu aliații și partenerii dispuși să lucreze cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a restabili stabilitatea în Europa”, potrivit Rador.

UPDATE Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a acuzat miercuri Consiliul național de securitate și apărare al Ucrainei că a adoptat sancțiuni „neconstituționale”, „motivate politic” împotriva lui. Poroșenko spune că în spatele acestei inițiative stă rivalul său politic, Volodimir Zelenski, relatează Reuters.

UPDATE „În urmă cu șapte ani, Ministerul rus al Apărării a raportat posibila eliminare a lui Abu Muhammad Julani, pe atunci șeful organizației teroriste Hayat Tahrir al-Sham, nou formată din organizația la fel de teroristă Jabhat al-Nusra, cu legături cu Al-Qaeda. Potrivit Ministerului rus al Apărării la acea vreme, teribilul terorist și-a pierdut brațul și era la un pas de moarte. Astăzi, președintele rus Vladimir Putin a vorbit cu el, discutând despre soarta bazelor Forțelor Armate Ruse de pe teritoriul Republicii Arabe Siriene”, scriu analiștii militari ruși, iritați de situație, notează NewsWeek.

UPDATE Rusia și Azerbaidjan încă nu negociază livrări de schimb de gaze către Europa prin sistemul de transport al gazelor din Ucraina, a declarat jurnaliştilor viceprim-ministrul rus Alexander Novak, informează interfax.com.

UPDATE Lituania nu intenționează să amenințe tranzitul gazului rusesc către regiunea Kaliningrad, argumentând că aceasta este o chestiune de acord trilateral între Rusia, Vilnius și Uniunea Europeană și poate fi rezolvată doar în contextul Uniunii Europene, scrie neftegaz.ru.

UPDATE ISW observă că declarația oficială a Kremlinului, după discuția dintre Trump și Putin, a fost că președintele rus a cerut “eliminarea cauzelor fundamentale” ale războiului. “Prin cauze fundamentale, oficialii ruși înțeleg o încălcare a unui presupus angajament al SUA de a nu extinde NATO spre est, după sfârșitul Războului Rece, iar această declarație sugerează că Putin rămâne hotărât să-și impună voința și interesele de securitate asupra Statelor Unite și Europei și nu are niciun interes să facă compromisuri în acest sens”, mai arată ISW. Înainte de invadarea Ucrainei, în 2022, Rusia a cerut într-adevăr retragerea forțelor occidentale din statele care au aderat la NATO după 1997, inclusiv din România, scrie Biziday.

UPDATE Serviciile de urgență din Odesa au spus că azi-noapte regiunea a fost atacată cu drone. „Ținta a fost infrastructura portuară din sudul regiunii”, făcând referire la zona unde, pe Dunăre, este granița cu România. Atacul a provocat mai multe incendii, care au fost stinse rapid de pompieri, iar o persoană a fost rănită, a adăugat sursa citată.

UPDATE Livrările rusești de gaz către Slovacia au reluat prin conducta principală Turkish Stream, a anunțat prim-ministrul Republicii, R. Fico, pe pagina sa de Facebook (interzisă în Rusia, deținută de corporația Meta, care este recunoscută ca extremistă în Federația Rusă), informează neftegaz.ru, potrivit Știripesurse.

UPDATE Sky News observă că Donald Trump își dorește să rămână în istorie ca fiind președintele ce a pus capăt războiului, dar dorința lui ar putea fi transformată de Rusia într-o victorie asupra Occidentului. “Președintele Trump a fost evaziv în a da detalii despre termenii în care s-a discutat în apelul de o oră și jumătate cu Putin. Nu știm ce i-a spus președintele Trump președintelui Putin sau ce i-a promis. Dar secretarul american al Apărării tocmai acordase Rusiei câteva cedări cheie – granițele schimbate, nicio apartenență la NATO, nicio garanție sau protecție pentru Ucraina. Trump vrea să oprească luptele. S-ar putea să și reușească asta, dar nu ar fi decât o mare victorie pentru el însuși și pe termen scurt, o victorie ce poate fi trâmbițată poporului american. Dar pentru Europa s-ar putea ca o astfel de pace să fie o recompensă pentru Putin și invazia sa, care obține nu numai o retragere a angajamentului SUA de a apăra Europa, ci ar permite Rusiei să reia mai târziu agresiunea”, potrivit Biziday,

UPDATE China a propus să organizeze o întâlnire la nivel înalt între Vladimir Putin și Donald Trump pentru a contribui la încheierea războiului din Ucraina, au declarat pentru Wall Street Journal surse familiarizate cu această chestiune.

UPDATE Convorbirea dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump demonstrează că orice speranță occidentală de a învinge Rusia nu va fi niciodată realizată, a transmis joi dimineață Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, pe rețeaua VKontakte, citat de agenția rusă de presă de stat TASS. „Nu există și nu poate exista o țară șefă și un conducător planetar. Această lecție ar trebui să fie învățată de elitele americane arogante”, a transmis Medvedev. În mesajul său, Medvedev spune că discuția Trump-Putin este importantă în sine, deoarece „lumea se afla în pragul Apocalipsei” din cauza prăbușirii relațiilor dintre cele două țări, scrie HotNews.

UPDATE Depozitele de gaze ale României se golesc rapid, atingând un grad de umplere de doar 39% pe 10 februarie, comparativ cu 60% în aceeași perioadă a anului trecut. Autoritățile par să fi fost luate prin surprindere de temperaturile scăzute, iar consumul ridicat a dat peste cap estimările de aprovizionare. „În noiembrie, s-au scos cu 58% mai multe cantități din depozite decât se estimase inițial. Prognozele nu au fost corecte“, spun surse citate de Ziarul Financiar. Aceștia susțin că toți operatorii și-au îndeplinit obligațiile de înmagazinare, însă temperaturile foarte scăzute au determinat un consum peste așteptări. În plus, România continuă să exporte gaze către Republica Moldova, aflată într-o situație critică din punct de vedere energetic.În acest context, România se pregătește să treacă iarna cu gaze importate, potrivit datelor comunicate de Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazului natural. Conform acelorași surse, echilibrarea balanței este așteptată abia în luna martie. 

UPDATE Ucraina vrea și va fi o țară NATO, afirmă ministrul ucrainean al apărării ca răspuns la remarcile șefului Pentagonului, scrie Digi24. Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, comentând declarația secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care susține că aderarea Ucrainei la NATO este nerealistă, a subliniat că Ucraina nu și-a schimbat poziția privind aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Umerov a subliniat că poziția Kievului rămâne neschimbată - Ucraina dorește să adere la NATO și va atinge acest obiectiv.

UPDATE Ministerul de Externe de la Chișinău a decis convocarea de urgență a ambasadorului agreat al Federației Ruse la Chișinău, după ce două drone au căzut în sudul Republicii Moldova. MAE subliniază că aceste incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității și spune că va solicita explicații oficiale și va transmite un protest ferm diplomatului.

UPDATE Mai multe aparate de zbor au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova în urma unui atac masiv asupra portului Reni. Poliția de Frontieră anunță că o dronă a căzut pe un teren agricol lângă satul Ciumai, raionul Taraclia, iar alta a explodat pe un câmp, la aproximativ 1,5 kilometri de Ceadîr-Lunga. Din investigațiile preliminare, fragmentele depistate la Ceadîr-Lunga aparțin unei drone rusești.

UPDATE O dronă rusească s-a prăbușit azi-noapte la Grindu, la circa 10 km de Municipiul Galați din România, în timpul unui atac asupra orașului ucrainean Reni. Patru aeronave NATO au patrulat zona. 

UPDATE A fost stare de alertă noaptea trecută în România, după ce o dronă rusească a ajuns în spaţiul aerian ţării noastre în urma nou atac asupra Ucrainei. Autorităţile au emis un mesaj RO-Alert privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, în zona de nord a județului Tulcea. Oficialii din cadrul Ministrul Apărării Naționale au transmis într-un comunicat că au fost ridicate de la sol patru avioane de luptă de la sol pentru a monitoriza "alerta extremă", aşa cum s-a menționat în mesajul RO-Alert. Atacul cu drone de la granița României vine la scurt timp după ce Vladimir Putin i-a spus lui Donald Trump că vrea pace, scrie Antena3.

UPDATE Liderii din Franța, Germania, Marea Britanie și alte cinci țări europene spun că Europa trebuie să fie parte din negocierile de pace pentru Ucraina scrie The Guardian. Aceștia susțin că o pace durabilă se poate obține doar cu garanții de securitate solide pentru Ucraina.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a anunțat că intenționează să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în Arabia Saudită, relatează Reuters. Trump a mai spus că el crede că Putin „vrea pace”. „Cred că aș putea spune cu mare încredere: el vrea să vadă că [războiul din Ucraina] se termină”, a notat el, potrivit Mediafax.

UPDATE Pe baza datelor serviciilor de informaţii daneze (DDIS), Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a analizat modul în care Rusia se pregătește pentru un război cu NATO pe termen mediu şi lung. DDIS a publicat o evaluare declasificată a serviciilor de informaţii care detaliază amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă Rusia pentru Danemarca şi aliaţii NATO. Evaluarea serviciilor de informaţii menționează că Rusia îşi reconstruiește forţele armate pentru a lupta de la egal la egal cu NATO, cu sprijin financiar şi material din partea Republicii Populare Chineze, Coreei de Nord şi Iranului. Raportul serviciilor de informaţii notează că disponibilitatea Rusiei de a se angaja într-un război cu NATO ar putea crește dacă țările europene nu își sporesc simultan capacitățile militare ca răspuns la eforturile de consolidare a capacităților Rusiei.

UPDATE Procesul de pace în Ucraina a fost lansat, afirmă preşedintele american, Donald Trump, după ce a avut miercuri convorbiri telefonice cu preşedinţii Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. Liderul de la Casa Albă a mai declarat şi că se va întâlni cu Vladimir Putin, însă nu a oferit detalii cu privire la modul la care vede pacea. Pe de altă parte, tot ieri, secretarul american al apărării a spus că Ucraina nu poate reveni la graniţele sale şi nici intra în NATO, ceea ce reprezintă o lovitură pentru Kiev, scrie Rador.

UPDATE Președintele american, Donald Trump, a declarat că a avut miercuri o convorbire telefonică „lungă și foarte productivă” cu Vladimir Putin, în care liderii au convenit să înceapă negocierile pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump a spus că el și președintele rus „au convenit ca echipele noastre să înceapă imediat negocierile” și s-au invitat reciproc să-și viziteze capitalele țărilor lor. Ulterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat, la rândul său, că a vorbit cu Trump despre o „pace durabilă, solidă”.