Deputații independenți și cei neafiliați au avut în precedenta sesiune parlamentară, cea de toamnă, cele mai multe absențe de la ședințele Legislativului. Asta arată datele unei analize realizate de Promo-LEX. Potrivit organizației, independenții au avut cea mai mare pondere a absențelor (55%), aceștia fiind urmați de neafiliați (44%). Mai mult, deși la începutul ședințelor erau înregistrați în medie 86 de deputați, participarea la vot a variat între 76% și 81% din cei prezenți la ședințe.
Potrivit datelor monitorizării realizate de Promo-LEX, sesiunea parlamentară de toamnă s-a remarcat printr-o diminuare a gradului de încălcare a transparenței decizionale, de la 49% la 38%.
„Totuși, lipsa publicării actelor aferente proiectelor și nerespectarea termenului legal pentru prezentarea recomandărilor părților interesate rămân probleme persistente”, notează Promo-LEX.
Pe parcursul sesiunii de toamnă 2024, Parlamentul s-a întrunit în doar 10 ședințe plenare, cu patru mai puține decât în perioada similară a anului 2023. Această reducere a fost determinată, cel mai probabil, de campania electorală pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.
În luna septembrie au avut loc doar două ședințe, iar în octombrie, deputații nu s-au întrunit în plen.
„Conform Regulamentului Parlamentului, la fiecare a șasea săptămână ar fi trebuit organizate ședințe dedicate proiectelor propuse de opoziție, dar acest lucru nu s-a realizat nici în această sesiune”, potrivit Promo-LEX.
Guvernul a fost principalul inițiator al proiectelor adoptate, numărul acestora crescând de la 55% în sesiunea de toamnă 2023, la 75% în sesiunea de toamnă 2024. Proiectele propuse de Președintele Republicii Moldova au scăzut de la 12% la 9%, iar cele ale deputaților majorității parlamentare de la 32% la 23%.
Un număr semnificativ de proiecte (36%) au fost examinate în regim prioritar sau de urgență. Dintre cele 71 de proiecte adoptate în lectura a doua, 37% au fost votate în ambele lecturi în aceeași ședință. Cele mai multe proiecte au vizat domeniul economic (30%), urmat de securitatea națională (14%) și protecția socială (13%).
La capitolul exercitarea funcției de control parlamentar, legislativul a avut restanțe. Nu a fost înregistrată nicio întrebare sau interpelare, iar opoziția a depus o singură moțiune de cenzură, care a fost respinsă. Evaluarea ex-post juridică s-a realizat în proporție de 95%, în timp ce evaluarea ex-post de impact rămâne scăzută (29%). Totuși, au fost organizate audieri asupra unor rapoarte și cu participarea conducerii unor autorități publice.
În ceea ce privește realizarea programului legislativ, monitorizarea Promo-LEX a constatat că, din cele 192 de proiecte planificate pentru 2024, doar 42% (81 de proiecte) au fost înregistrate, iar 71 au fost adoptate, reprezentând o realizare de doar 37%. Aproximativ 28% dintre actele adoptate au fost examinate în regim prioritar. Chiar dacă Programul legislativ este un instrument util pentru asigurarea transparenței și predictibilității procesului decizional, pentru anul 2025, acest document nu a fost aprobat, fapt care generează incertitudini cu privire la planificarea activității legislative.
