Dacă Europa e marginalizată în negocieri, Moldova rămâne într-o zonă gri, dependentă de promisiuni vagi și fără garanții de securitate. Cel puțin așa se arată într-o analiză WatchDog a expertului Andrei Curăraru, despre impactul negocierilor dintre SUA și Rusia privind un eventual acord de pace pentru Ucraina.
„Dacă Rusia îngheață conflictul fără garanții clare pentru Kiev, Transnistria devine un precedent internațional validat. Relaxarea sancțiunilor va permite Moscovei să pompeze bani în rețelele pro-ruse din Chișinău. Chișinăul trebuie să accelereze reformele necesare pentru integrarea europeană, să își întărească poziția diplomatică și să își securizeze sursele de finanțare pentru a evita o destabilizare orchestrată de Moscova”, susțin analiștii.
Întrebarea nu mai este dacă SUA și Rusia pot ajunge la un compromis, ci dacă Europa va accepta să fie pusă în fața faptului împlinit. Iar pentru Chișinău, acum nu mai e momentul pentru neutralitate diplomatică. „Cine nu e la masă, va fi pe meniu”.
Analiza vine în conformitate cu începutul negocierilor pentru o eventuală pace în Ucraina, inițiate astăzi, 18 februarie la Riad. Negocierile au fost doar între Rusia și SUA. Reprezentanții au stat la aceeași masă, fără participarea Ucrainei sau a Europei.
Discuțiile au durat patru ore și jumătate, iar în final s-a vorbit despre „pace”, dar s-a negociat despre bani și influență. Secretarul de Stat Marco Rubio, Consilierul pentru Securitate Națională Mike Waltz și negociatorul Steve Witkoff au discutat cu Serghei Lavrov și consilierul prezidențial Iuri Ușakov despre „normalizarea relațiilor diplomatice” și „oportunități economice post-conflict”.
Tradus din limbaj diplomatic: SUA testează disponibilitatea Kremlinului pentru un armistițiu, iar Rusia vrea ridicarea sancțiunilor și o reasigurare că va putea rămâne în teritoriile ocupate.
Kirill Dmitriev, negociatorul rus, a spus-o clar: „discuțiile economice s-au purtat separat”. Asta înseamnă că Moscova sondează dacă SUA sunt gata să redeschidă piețele de energie și investiții, iar Trump se gândește deja la beneficiile unui mare „deal” cu Rusia. Între timp, Europa a reacționat.
Cu o zi înainte, pe 17 februarie, Emmanuel Macron a convocat un summit la Paris cu Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Pedro Sánchez și lideri NATO, unde, liderii și-au reafirmat sprijinul pentru Kiev. Oficial, au promis mai mulți bani pentru apărare. Summitul nu a adus o strategie clară, însă, în culise, europenii pregătesc sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei pentru a bloca un armistițiu care să avantajeze Kremlinul.
A fost o întâlnire de urgență, pentru că europenii au înțeles că Washingtonul și Moscova discută deja fără ei. Neoficial, au încercat să afle cât de departe e dispus Trump să meargă în aceste negocieri. Tusk a respins ideea trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, Meloni a cerut ca Europa să nu fie exclusă din negocierile post-conflict. Dar realitatea este că, în această etapă, Europa doar reacționează, fără un plan de acțiune unitar.
Între timp, Fox News a dezvăluit că SUA și Rusia au convenit asupra unui plan în trei pași pentru încetarea conflictului. Mai întâi, o încetare a focului. Apoi, organizarea alegerilor în Ucraina, iar abia la final, un acord de pace. Această schemă este profund controversată – Rusia speră ca un nou președinte ucrainean să fie mai „flexibil”, iar Trump pare dispus să accepte orice rezultat, chiar și dacă un candidat pro-rus ar câștiga.
Europarlamentarul Serghei Lagodinski a numit acest plan „un cadou pentru Putin”, iar reacția Kievului este clară: alegerile nu pot avea loc decât 6 luni după ridicarea stării de război. Washingtonul, însă, presează.
Marco Rubio a declarat astăzi că „toate părțile trebuie să fie de acord cu soluția” pentru Ucraina, dar nu a spus nimic despre rolul Europei în acest proces. În același timp, negociatorul american Mike Waltz a fost mai tranșant: „Trump vrea să se miște foarte repede. Se vor discuta teritoriile și garanțiile de securitate”.
Este clar că administrația americană vrea un acord rapid, chiar dacă asta înseamnă concesii. Asta nu înseamnă că Europa va sta deoparte. Deocamdată, SUA și Rusia par să negocieze fără constrângeri, dar când europenii și britanicii înțeleg că sunt excluși din joc, acest cuplu fericit se va destrăma rapid.
Washingtonul poate juca deschis cu Rusia acum, dar odată ce Europa decide, răspunsul va fi clar și fără ezitare. Asta a subliniat și președintele Consiliului European, António Costa, care s-a întâlnit astăzi cu Generalul Kellogg: „Pacea nu poate fi doar un simplu armistițiu, ci un acord care să asigure o securitate reală pentru Ucraina și Europa”.
