Preşedintele american Donald Trump „trebuie să-l fi confundat" pe Volodimir Zelenski cu preşedintele rus Vladimir Putin atunci când l-a acuzat pe liderul ucrainean că este un dictator. Declarația a fost făcută de șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, la Johannesburg, unde se desfăşoară o reuniune a miniştrilor de externe din G20, scrie digi24.ro.
„Când am auzit asta, prima dată m-am gândit că trebuie să-i fi confundat pe cei doi. Pentru că este evident, dictatorul este Putin”, a insistat Kallas la un briefing de presă în Africa de Sud.
Revenind la criticile aduse de Trump, care a reproşat absenţa organizării de alegeri în Ucraina de la invazia lansată de Rusia, înaltul oficial al UE a considerat că „organizarea alegerilor în timpul războiului nu este posibilă”.
„Există oameni strămutaţi", a amintit ea. Vicepreşedinta Comisiei Europene a cerut populaţiei de pe Bătrânul Continent „să-şi păstreze cumpătul". „De o lună ne trezim cu declaraţii noi, trebuie să ne obișnuim”, a remarcat Kaja Kallas, referindu-se la Trump.
Pe de altă parte, potrivit înaltului oficial european, este „prematur să vorbim despre trimiterea de trupe” pe teritoriul ucrainean „pentru că nu există o încetare a focului, nici pace”.
Presa britanică a relatat că Londra şi Parisul lucrează la crearea unei forţe europene în cazul unei încetări a focului, care ar fi formată din „mai puţin de 30.000 de soldaţi”.
O sursă franceză apropiată discuţiilor, care a cerut anonimatul, a declarat că au avut loc discuţii şi o luare în considerare a subiectului pentru un proiect care implică mai multe ţări europene. Trebuie „să înţelegem ce fel de semnal trimitem dacă-i oferim totul pe tavă agresorului”, a declarat Kaja Kallas.
Ea a atras atenţia că interacţiunile dintre Statele Unite şi Rusia au arătat că Moscova nu a renunţat la obiectivele sale teritoriale în Ucraina şi că o politică a concesiilor (appeasement) faţă de Rusia ar transmite un semnal periculos.
Săptămâna trecută, preşedintele american Donald Trump i-a şocat pe europeni prin aranjarea unor discuţii de pace bilaterale cu Rusia, fără a include Ucraina, provocând îngrijorări că abordarea sa de a pune capăt conflictului va aduce beneficii Rusiei.
„Ceea ce înţelegem din interacţiunile pe care le-au avut cu americanii este că aceştia (ruşii - n.r.) nu au renunţat la obiectivele lor”, a spus ea.
Ruşii „vor maximum. Şi mai mult, vor să revină pe scena internaţională, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, a adăugat ea.
Kallas a declarat că unele ţări se concentrează prea mult pe mediere, când ar trebui de fapt să facă presiuni politice şi economice asupra Rusiei pentru ca aceasta să pună capăt războiului.
