21 februarie 2025, ora 13:51

Pe vremea când era procuror general, Alexandr Stoianoglo ar fi cerut ilegal grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Federația Rusă. Informațiile au fost făcute publice de către președintele Comisiei Securitate a Parlamentului, Lilian Carp, care spune că demersul lui Stoianoglo a fost ilegal și că acesta trebuie cercetat penal pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. În apărarea sa, Stoianoglo spune că persoanele pentru care el a cerut grațierea ar fi fost condamnate pe nedrept și că, de fapt, acestea ar fi fost victime ale traficului de ființe umane și că aceștia nu ar fi știut ce transportă.

Lilian Carp spune că din grupul pe care Stoianoglo a cerut să fie grațiat făceau parte curieri, dar și persoane implicate în racolarea altor membri care să fie incluși în schemă. Sub pretextul că transportă suplimente alimentare, aceștia ar fi dus droguri în Federația Rusă, însă la un moment dat au fost prinși, pe numele lor fiind pornit un dosar penal. Ulterior, cei 5 bărbați implicați au fost condamnați la închisoare. 

În replică, fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a scris pe pagina sa de Telegram că informațiile făcute publice de Lilian Carp sunt false și incomplete. 

Potrivit ex-procurorului general, în acest caz este vorba despre cinci tineri moldoveni care au căzut victime ale traficului de ființe umane în Rusia. 

„În martie 2020, în calitate de procuror general am intervenit la rugămintea părinților unor tineri moldoveni care au fost traficați în Rusia, deposedați de acte și exploatați la muncă forțată. Impuși să cerșească sau să facă curierat fără a ști exact ce transportă, aceștia au fost condamnați la ani grei de închisoare”, se notează în postarea lui Stoianoglo. 

Lilian Carp a cerut instituțiilor responsabile să se autosesizeze pe marginea acțiunilor lui Stoianoglo și ca pe numele lui să fie pornit un dosar penal pentru abuz în serviciu.

23 februarie 2026, ora 15:10

Alexei Gherțescu și-a dat demisia din funcția de președinte al Consiliului Concurenței. Cererea a fost depusă vineri, 20 februarie, la doar trei zile după ce a fost audiat în Comisia parlamentară pentru integrare europeană. În cadrul ședinței, mai mulți deputați au criticat raportul prezentat de Gherțescu privind aplicarea Programului Național de Aderare la UE, pe capitolul ce ține de politica în domeniul concurenței. Ulterior, deputatul PAS Dinu Plîngău a scris pe Facebook că șeful Consiliului Concurenței „ar trebui să înțeleagă că ar trebui să plece, pentru că nu a făcut și nu face față înaltei funcții pe care o deține”.

„Am rămas profund nemulțumit de modul în care conducerea Consiliului Concurenței a venit total nepregătită la audierile parlamentare. Consiliul Concurenței are cele mai mari restanțe la capitolul pregătirii și implementării actelor, de la propuneri legislative până la acte interne pentru racordarea legislației la standartele UE. Deși, a fost acordat suficient timp conducerii instituției de a veni cu informații și raport pe domeniul de responsabilitate, conducerea instituției nu a putut răspunde la nici o întrebare, nici măcar la cea mai banală care se referea la numărul de acte care au rămas ca restanță încă din anul 2025. Noi, fiind nevoiți să le solicităm să mai vină o dată la Parlament”, se arată în postarea lui Plîngău.

Parlamentarul a declarat după audiere că activitatea președintelui Consiliului este nesatisfăcătoare și că Republica Moldova nu este suficient de prosperă pentru a-și permite luxul de a întreține astfel de conducători, a căror sarcini nu sunt clare și care beneficiază de un salariu destul de mare.

„Președintelele acestei instituții ar trebui să vină și cu răspunsul dacă Republica Moldova își mai poate permite să-l țină în funcție”, se arată în postare.

Președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a subliniat că gradul de implementare a actelor în cadrul Consiliului este de doar 55,13%, ceea ce plasează instituția pe ultimul loc între toate autoritățile statului.

În replică, Alexei Gherțescu a recunoscut că, din cauza constrângerilor din etapele de planificare și implementare, mai multe acte nu au fost aprobate. Totuși, se lucrează la acestea și, în curând, „nu vor mai exista acte pentru 2025 care să nu fie în etapa de definitivare”.

Cererea de demisie urmează să fie examinată de Parlament, transmite IPN.

Alexei Gherțescu a fost numit președinte al Consiliului Concurenței de Parlament în februarie 2022, pentru un mandat de cinci ani.

Consiliul Concurenței este o autoritate publică autonomă, responsabilă față de Parlament. Instituția aplică și supraveghează respectarea legislației în domeniul concurenței, al ajutorului de stat și al publicității. Rolul său principal este de a preveni și combate practicile anticoncurențiale, asigurând condiții egale pe piață pentru toți agenții economici și promovând cultura concurențială în Republica Moldova.