Republica Moldova continuă să se împrumute fără oprire, iar populația se afundă tot mai mult într-o criză financiară din care nici generațiile viitoare nu vor putea scăpa. Acest tip de mesaj a devenit preferatul politicienilor care jonglează cu cifre pentru a-și susține discursurile.
„Dvs. stimați telespectatori, înțelegeți foarte bine că dacă țara, numai într-o lună își crește datoria de stat cu 10 miliarde de lei, cum s-a întâmplat în decembrie 2024. Noi în decembrie 2024, noi am acumulat încă 9,7 miliarde lei datorie de stat. Asta nu-i criză oare? Știți ce înseamnă asta? Dar anual 17 miliarde. Asta în sens practic înseamnă că în 2025 peste 17 miliarde acumulate vom plăti numai procente un miliard”, a declarat fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Chicu.
Într-adevăr, datoria de stat a Republicii Moldova a crescut nominal de la 68 miliarde lei în 2020 la 104 miliarde lei în 2023. Pentru anul trecut, se estimează că datoria va depăși cifra de 124 miliarde lei. Însă, trebuie să ținem cont de faptul că valoarea nominală a datoriei de stat nu este un indicator care reflectă adevăratul grad de îndatorare al țării.
„Ca să înțelegem dacă este mare sau nu datoria noastră sunt doi indicatori relevanți care ne permit să analizăm datoria noastră. Evident că eu nu pot compara 1 miliarde de lei din 2000 cu un miliard de lei astăzi. Pentru aceasta avem așa indicator ca datoria raportată la produsul intern brut. Da într-adevăr datoria noastră a crescut din 2020 de la 50 miliarde de lei la 120. Este o creștere mare, însă, raportat la PIB creșterea este ceva mai modestă. De la ceva 25% din PIB la ceva 37 și jumătate cred că va fi în acest an. E o creștere mare, dar relativ acceptabilă”, susține expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, al doilea indicator relevant este compararea cu alte state. Datele publicate de Fondul Monetar Internațional pentru 2023, ne arată că Sudanul, Japonia și Libanul sunt cele mai îndatorate țări de pe glob. Din cele peste 170 de țări analizate, Moldova intră în top 30 de state cu cea mai mică datorie raportată la PIB.
Ioniță susține că adevăratul subiect de dezbatere publică ar trebui să fie capacitățile foarte modeste a țării de a atrage granturi la bugetul de stat. De exemplu, pentru 2024, granturile primite vor reprezenta aproximativ 0,8% din PIB, iar previziunile pentru anul curent sunt și mai sumbre de doar 0,4%, o situație similară cu perioada de 2016-2020.
„Datoria noastră publică sau datoria guvernului a crescut semnificativ, dar nu este critic. Această datorie comparativ cu noi înșine și comparativ cu alte țări este chiar destul de modestă. Problema noastră este alta. Incapacitatea totală de a atrage granturi pentru acoperire necesităților bugetare”, mai spune Ioniță.
