24 februarie 2025, ora 17:50

Mass-media din Republica Moldova a fost marcată de probleme grave în anul 2024. Asta arată Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM), lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Astfel, starea presei autohtone a fost apreciată de 14 evaluatori cu 31,6 puncte, cu 1,07 puncte mai puțin decât anul precedent. Scorurile au scăzut ușor în comparație cu tendința de creștere treptată înregistrată în perioada 2021-2023.

Totuși, este un scor ce a trecut de jumătatea celui necesar, 60 de puncte, „pentru a atesta că legislația media este suficientă și eficientă, că presa activează în condiții economice propice sau că jurnaliștii își desfășoară munca în condiții de securitate deplină”.

În pofida acestui fapt, anumite acte legislative preexistente și apărute în 2024, cum ar fi Legea privind Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, „nu sunt suficiente pentru a asigura un sistem mediatic echilibrat și transparent”.

Principalele lacune legislative identificate de evaluatori sunt legate de lipsa reglementării presei digitale și a domeniului online, în general.

Totodată, evaluatorii ISPM au subliniat creșterea alarmantă a cazurilor de atacuri publice și mesaje calomnioase lansate pe durata campaniilor electorale din 2024 cu scopul de a submina reputația reprezentanților mass-media.

Documentul mai conține și un set de recomandări care ar putea îmbunătăți situația presei din țară, printre care:

• adoptarea unor norme specifice pentru presa online și platformele digitale, aliniate la Regulamentul UE privind serviciile digitale;
• îmbunătățirea mecanismelor de asigurare, apărare și monitorizare a respectării dreptului de acces la informațiile de interes public;
• crearea unor mecanisme clare pentru prevenirea și sancționarea abuzurilor comise de autoritățile locale împotriva instituțiilor media, inclusiv printr-un mecanism de raportare și intervenție rapidă în cazurile de intimidare sau cenzură;
• implementarea unui sistem credibil de măsurare a audiențelor, care să contribuie la o distribuire mai echitabilă a veniturilor din publicitate;
• consolidarea independenței editoriale prin mecanisme de autoreglementare, inclusiv creșterea capacității Consiliului de Presă și stimularea aderării mass-mediei la standarde jurnalistice riguroase.

Documentul este elaborat pentru al 9-lea an consecutiv, specificând problemele, dar și evoluțiile-cheie din sectorul media al Moldovei.

01 martie 2025, ora 23:00

Bună prieteni! Astăzi vorbim Verde-n ochi despre războiul din Ucraina văzut din perspectiva unui lup de pe Wall Street. Săptămâna aceasta s-au făcut 3 ani de la invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia. 

La trei ani de la începutul acestui masacru împotriva unui stat suveran din inima Europei, cifrele care sunt discutate de liderii mondiali și presa de pe întregul glob nu sunt cele ale numărului de morți, răniți, persoane încarcerate și torturate de barbarii ruși. Astăzi, marile democrații ale lumii numără banii cheltuiți pe asistența financiară și militară acordată Ucrainei ca să reziste.

Discuțiile despre umanitate și jerfe au fost înlocuite cu calcule financiare. Tonul a fost dat de președintele american, Donald Trump, care, sub lozinca „Americanii, în primul rând”, a redus totul la acorduri de business în interesul corporațiilor de peste ocean. Totul a pornit de la un fals vociferat de liderul de la Casa Albă că America ar fi cheltuit 350 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în timp de război.

Odată aruncată piatra, s-au avântat toți liderii europeni și presa cu renume mondial să se întreacă în argumente pentru a o scoate. Între timp, Donald Trump a marcat unul dintre cele mai periculoase precedente din istorie. A forțat Ucraina să accepte să cedeze 50% din veniturile obținute din exploatarea resurselor sale minerale către Statele Unite. Asta în schimbul promisiunii de sprijin financiar și militar în războiul de apărare împotriva agresiunii ruse. 

Vorbind verde-n ochi, acest acord este fără precedent în istorie și deocamdată nu este clar ce fel de sprijin militar va primi în schimb Ucraina.

Revenind la contabilitatea războiului. Indiscutabil, SUA este cel mai mare donator occidental al Ucrainei din ultimii trei ani. Doar că finanțare directă pe care guvernul Ucrainei a primit-o de la Statele Unite este nu de 350 de miliarde de dolari, ci de 51 de miliarde. Alte 70 de miliarde, bani americani, au fost acordați ca împrumuturi sau alocări către alte țări UE în contextul războiului din Ucraina. Prin comparație, Uniunea Europeană și statele membre UE au alocat în aceeași perioadă de timp 130 de miliarde de euro.

Noul val de isterie occidentală, alimentată de prietenii rușilor, încearcă să convingă cetățenii americani și cei din UE că aceste ajutoare pentru ca Ucraina să țină piept agresiunii rusești, au sărăcit popoarele care le-au oferit. Nimic mai fals!

Cel mai simplu calcul arată că impactul bugetar al sprijinirii Ucrainei asupra Statelor Unite a fost mai puțin de 17 miliarde de dolari pe an - aproximativ costul de întreținere și energie pentru clădirile federale de peste ocean, sau 0,25% din bugetul SUA în 2024.

Germania, Marea Britanie și SUA, au mobilizat mai puțin de 0,2% din PIB pe an pentru a sprijini Ucraina, în timp ce alte țări donatoare bogate precum Franța, Italia sau Spania au alocat doar circa 0,1% din PIB. Aceste sume au ajutat Ucraina să reziste ca și scut împotriva apucăturilor expansioniste ale Rusiei, fără a crea găuri în bugetele donatorilor.

Și la sfârșit despre cifrele care cu adevărat contează la 3 ani de război. În acești 3 ani, Ucraina a pierdut peste 65.000 de soldați, iar alți aproape 400.000 au fost răniți. 

Aproape 13.000 de civili, femei, bărbați, copii au fost omorâți de rachetele și dronele rusești în timp ce mergeau la lucru, școală, grădiniță, plimbare, sau dormeau în casele lor. Alți 30.000 au fost răniți.

Nu știu câți dintre liderii de la Washington sau Bruxelles ar avea curajul să îi privească pe acești copilași, victime ale războiului lui Putin, și să le spună verde în ochi – viața lor are un preț și el ține de PIB-ul unor state bogate.